Prințesa Maria Georgievna a Greciei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prințesa Maria
Marea Ducesă Maria Georgievna a Rusiei
Princess Maria of Greece and Denmark (Grand Duchess Maria Georgievna).jpg
Căsătorit(ă) cu Marele Duce George Mihailovici al Rusiei
Perikles Ioannidis
Urmași
Prințesa Nina Georgievna
Prințesa Xenia Georgievna
Casa regală Casa de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg
Casa Holstein-Gottorp-Romanov
Tată George I al Greciei
Mamă Olga Constantinovna a Rusiei
Naștere 3 martie 1876(1876-03-03)
Atena, Grecia
Deces 14 decembrie 1940 (64 ani)
Atena, Grecia

Maria Georgievna, Prințesă a Greciei și Danemarcei (greacă Πριγκίπισσα Μαρία της Ελλάδας και Δανίας) (3 martie 187614 decembrie 1940), a fost al cincilea copil și a doua fiică a regelui George I al Greciei și a reginei Olga.

Familie[modificare | modificare sursă]

Primii cinci copii ai regelui George I al Greciei și ai reginei Olga. De la stânga la dreapta: Constantin, George (sus), Maria, Nicolae și Alexandra (jos), 1880.

S-a născut la Atena ca sora mai mică a lui Constantin I al Greciei, Prințul George al Greciei, Alexandra Georgievna a Greciei și Prințului Nicolae al Greciei. A fost sora mai mare a Prințului Andrei al Greciei și Prințului Christofor al Greciei. Prin tatăl ei a fost nepoata regelui Christian al IX-lea al Danemarcei iar prin mama ei a fost strănepoata Țarului Nicolae I al Rusiei.

A fost foarte apropiată de verișoara sa, Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei. Mai târziu, amândouă s-au măritat cu Mari Duci Romanov și au stat împreună în mai multe ocazii.

Căsătorie[modificare | modificare sursă]

La 30 aprilie 1900, Maria s-a măritat cu Marele Duce George Mihailovici al Rusiei în Corfu. George era numit în familie "Gogi", iar Maria a fost denumită "Greek Minny" pentru a o deosebi de împărăteasa Maria a Rusiei. Ea a refuzat să se căsătorească cu Gogi până când locul ei în linia de succesiune la tronurile Greciei și Danemarcei nu a fost asigurat. A arătat clar că nu era îndrăgostită de soțul ei atunci când s-au căsătorit însă Marele Duce a sperat că în timp sentimentele vor crește. Marele Duce o mai ceruse o dată pe Maria în căsătorie în aprilie 1896 și nu a încetat, ulterior, să-i facă curte și să viziteze Grecia după refuzul ei.
Chiar dacă nu era foarte frumos și avea cu 12 ani mai mult decât Maria, Marele Duce ofera avantajul de a fi în linia de succesiune la tronul Rusiei. El avea puține obligații publice la St. Petersburg lucru care îi dădea posibilitatea de a călători în străinătate. Prin căsătorie, prințesa Greciei spera să se poată întoarce regulat în țara natală.

După o lungă perioadă de gândire, ea a reuzat propunerea altui pretendent, regele Alexandru I al Serbiei și a acceptat cererea Marelui Duce. Sigur pe el, că prin eforturi, o va seduce pe prințesa greacă, Marele Duce George a făcut tot posibilul să-i facă pe plac. A obținut de la vărul său Țarul Nicolae al II-lea autorizația de a se căsători în Grecia, lucru care nu era obișnuit în tradiția Romanov. După luna de miere din Italia și Austria, George și Maria s-au instalat în Rusia, la palatul Mihailovski, nu departe de capitala imperială. Prințesa nu a făcut nici un efort să se integreze în noua țară. A făcut tot posibilul să nu utilizeze limba Romanovilor: cu soțul ei vorbea în general în franceză iar cu copiii în engleză.

Cuplul a avut două fete: Nina născută la 7 iunie 1901 și Xenia născută al 9 august 1903. Pe masura ce fetele au crescut mai mari, Maria a profitat de oportunitatea de a petrece mai mult timp în străinătate, chipurile pentru sănătatea fiicelor ei, dar, de asemenea, să petreacă mai mult timp departe de soțul ei. Când a izbucnit Primul Război Mondial ea era în Marea Britanie și nu a putut reveni în Rusia; a patronat un spital militar acolo.

A devenit văduvă la 30 ianuarie 1919 când soțul ei a fost ucis de bolșevici. La 16 decembrie 1922, Maria s-a recăsătorit cu amiralul Pericles Ioannides în Wiesbaden. A murit în Atena natală în timpul războiului greco-italian (28 octombrie 1940 – 30 aprilie 1941).

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Friedrich Karl Ludwig, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Beck
 
 
 
 
 
 
 
8. Friedrich Wilhelm, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Contesa Friederike de Schlieben
 
 
 
 
 
 
 
4. Christian al IX-lea al Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Landgrave Charles de Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
9. Prințesa Louise Caroline de Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Prințesa Louise a Danemarcei și Norvegiei
 
 
 
 
 
 
 
2. George I al Greciei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Prințul Frederic de Hesse
 
 
 
 
 
 
 
10. Landgrave William de Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Prințesa Caroline de Nassau-Usingen
 
 
 
 
 
 
 
5. Louise de Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Frederick, Prinț Ereditar al Danemarcei și Norvegiei
 
 
 
 
 
 
 
11. Prințesa Louise Charlotte a Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Ducesa Sophia Frederica de Mecklenburg-Schwerin
 
 
 
 
 
 
 
1. Prințesa Maria Georgievna a Greciei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Paul I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
12. Nicolae I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Sophie Dorothea de Württemberg
 
 
 
 
 
 
 
6. Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Frederick William al III-lea al Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
13. Charlotte a Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Louise de Mecklenburg-Strelitz
 
 
 
 
 
 
 
3. Olga Constantinovna a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Frederick, Duce de Saxa-Altenburg
 
 
 
 
 
 
 
14. Joseph, Duce de Saxa-Altenburg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Ducesa Charlotte Georgine de Mecklenburg-Strelitz
 
 
 
 
 
 
 
7. Prințesa Alexandra de Saxa-Altenburg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Ducele Louis de Württemberg
 
 
 
 
 
 
 
15. Ducesa Amelia de Württemberg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Prințesa Henriette de Nassau-Weilburg