Pergament

Document scris pe pergament

Pergamentul este o piele de animal prelucrată special pentru a se putea scrie pe ea. A fost folosită odinioară, în loc de hârtie.

Pentru fabricarea pergamentului se foloseau piei de oi, capre, viței, iepuri, folosindu-se o tehnică specială de tăbăcire. Cel mai fin pergament se obținea pieile mieilor nenăscuți. În antichitate, cel mai important centru de prelucrare s-a aflat în orașul Pergamon din Asia Mică. Datorită locului de producere, romanii numeau acest suport de scris membrana pergamena sau charta pergamena.

Când pergamentul era făcut din piele de vițel, de miel sau ied nenăscut, purta denumirea de vellum. Acesta era foarte fin, de foarte bună calitate dar foarte scump. De la numele său derivă denumirea actuală de hârtie velină.

Piele de capră întinsă la uscat pentru fabricarea pergamentului

Procesul de fabricație consta în sacrificarea animalului, jupuirea pielii, spălarea acesteia și introducerea ei în apă de var. Apoi pielea era ținută un timp mai îndelungat în soluția de tăbăcit. După tăbăcire, pielea era întinsă pe o ramă de lemn pentru a se usca și pentru a se finisa suprafața de scriere. O suprafață de scriere netedă se realiza prin abraziune cu piatră ponce sub formă de pudră sau pastă, săruri de aluminiu, vegetale, pastă de var, albuș de ou amestecat cu făină sau cu var stins. În urma finisării, se putea scrie pe ambele fețe.

Pergamentul putea fi și reutilizat în urma răzuirii textului vechi. Pergamentul rescris se numește palimpsest sau rescript. Tehnicile moderne permit atât citirea textului "nou", cât și a celui inițial, îndepărtat prin răzuire.

Deoarece pielea este compusă, în cea mai mare parte, din colagen proteic, degradarea colagenului poate influența, în timp, caracteristicile fizice ale documentelor istorice importante. Fiind un produs organic, pergamentul suferă modificări structurale atât sub influența factorilor fizico-chimici ca poluarea mediului, tratamentele acido-bazice, temperatura, umiditatea, cât și a celor biologici și microbiologici, ca bacterii și ciuperci.

Bibliografie

• Istoria cărții și a bibliotecilor