Număr întreg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Numerele întregi sunt mulţimea compusă din numerele naturale {1, 2, 3, 4,...;}, împreună cu negativele acestora {−1, −2, −3, −4, ...} şi cu numărul zero. Mulţimea tuturor întregilor se notează de obicei cu Z (Z îngroşat) sau \mathbb{Z}, care provine de la cuvântul german Zahlen, "numere".

Numerele întregi le întâlnim în practică peste tot, de exemplu la exprimarea temperaturilor (3 K; -12 °C), măsurarea altitudinii faţă de nivelul mării (2.544 m; -312 m = 312 m sub nivelul mării) şi multe altele.

Dacă numărul este precedat de simbolul “+” spunem că numărul întreg este pozitiv, iar dacă este precedat de simbolul “-“ spunem că numărul întreg este negativ. De obicei semnul “+” din faţa numerelor întregi positive se poate omite la scris. Simbolurile “+” şi “-” se mai numesc semne.

[modifică] Valoarea absolută a unui număr întreg; opusul unui număr întreg

Valoarea absolută a unui număr întreg, numită şi modul, reprezintă distanţa de la origine până la poziţia acestuia pe axa numerelor. Modulul unui număr este numărul luat fără semn, care este întotdeauna pozitiv. Două numere întregi diferite care au acelaşi modul se numesc numere "opuse". Exemple: -7 şi 7; 3 şi -3; -1 şi 1.

Valoarea absolută sau modulul unui număr pozitiv este numărul însuşi, iar valoarea absolută a unui număr negativ este opusul lui.


Matematică  – Teoria numerelor --- Matematică discretă (categorie)
Matematicieni specializaţi în Teoria numerelor (categorie)

 • • \mathbb{N}  • • \mathbb{Z}  • • \mathbb{Q}  • • \mathbb{I}  • • \mathbb{T}  • • \mathbb{R}  • • • \mathbb{C}  • • •

Unelte personale