Ion Cristoiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Cristoiu (n. 16 noiembrie 1948, Găgeşti) este un jurnalist, scriitor şi analist politic român. În prezent este moderatorul emisiunii Zig Zag cu Ion Cristoiu, dar şi invitat permanent al emisiunii realizate de Mihai Gâdea, Sinteza zilei, ambele difuzate de postul de ştiri Antena 3. De asemenea Ion Cristoiu este editorialist la cotidianul Jurnalul Naţional şi la Monitorul de Vrancea.
Cuprins |
[modifică] Studii
Ion Cristoiu studiază la liceul din oraşul Panciu, iar mai apoi urmează cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1971.
[modifică] Activitate profesională
[modifică] Cronologie
- 1971: asistent universitar
- 1971–1980: editor şi director adjunct la Viata Studenţească
- 1980–1983: editor Scânteia Tineretului şi şef pe departamentul Cultură, morală şi reportaje
- 1983–1989: editor la magazinele Teatru şi Secvenţa
- 1990: director la Express Magazin
- 1990–1992: director la săptămânalul Zig-Zag
- 1992–1997: director la cotidianul Evenimentul Zilei
- 1997–1998: editorialist la cotidianul Naţional
- 1998–1999: director la cotidianul Cotidianul
- 1999–2000: director la cotidianul Azi
- 2000–2002: realizator emisiuni OTV
- 2003: director al postului Realitatea TV
- 2004–2006: editorialist la Jurnalul Naţional
- 2006–prezent: invitat permanent Sinteza zilei cu Mihai Gâdea (Antena 3)
- 2006–prezent: moderatorul emisiunii Zig-Zag (Antena 3)
- 2007–prezent: moderatorul emisiunii Ora presei (Antena 2)
[modifică] Jurnalism
Ion Cristoiu debutează ca gazetar încă din perioada studenţiei în 1968 la Viaţa Studenţească. Pentru o scurtă perioadă 1971-1974 părăseşte această meserie revenind în breaslă în anul 1974 ca redactor şef adjunct la acelaşi ziar. Tot în această perioadă devine redactor şef adjunct şi la revista Amfiteatru. În 1979 Ion Cristoiu este numit redactor şef adjunct la Scânteia Tineretului pe domeniul cultură şi coordonează Tineretul Liber şi Secvenţa. Publică în S.L.A.S.T., Suplimentul literar al Scânteii Tineretului.
În urma unor conflicte avute cu conducerea Scânteii Tineretului, în 1986 este mutat disciplinar la secţia Agrară, până în 1987 când este numit redactor şef la revista Teatru, în această funcţie îl găsesc evenimentele din 1989.
La cererea ministrului culturii postdecembrist Andrei Pleşu, ca toţi lucrătorii din perioada comunistă să-şi dea demisia din funcţiile ocupate în acea perioadă, Ion Cristoiu răspunde acestei cereri şi îşi dă demisia din toate funcţiile anterioare.
În 1990 sub conducerea lui Ion Cristoiu apar 3 publicaţii Expres Magazin, primul ziar privat din România ziarul Observator [necesită citare] şi Zig Zag. Ultima publicaţie reuşeşte să ajungă la un tiraj de 600.000 de exemplare,[1] un record pentru acea perioadă.
După ce demisionează de la conducerea săptămânalului Zig Zag, în 1992 pune bazele ziarului Evenimentul zilei, cotidian considerat deschizătorul presei româneşti de după 1989. După ce părăseşte Evenimentul Zilei, Ion Cristoiu este colaborator la mai multe publicaţii, printre care: Naţional, Cotidianul, Azi şi Monitorul de Bucureşti.
În 9 decembrie 2002 Ion Cristoiu a preluat conducerea postului de ştiri Realitatea TV acţionar principal în acea perioadă fiind Silviu Prigoană. În 10 iunie 2003 jurnalistul îşi depune demisia deoarece nu a dorit să îndeplinească cererile conducerii şi anume să concedieze 100 de angajaţi din totalul celor care lucrau în acel moment la Realitatea TV. [2]
[modifică] Controverse
Ion Cristoiu este jurnalistul care a plătit cea mai mare sumă postdecembristă pentru articolele sale, 650.000.000 lei. Prima condamnare a jurnalistului Ion Cristoiu la plata unor daune morale în valoare de 400.000.000 lei, a avut drept motiv un pamflet scris de acesta la adresa Gabrielei Adameşteanu, în ziarul Ziua în anul 2000. Deşi iniţial jurnalistul trebuia să plătească o sumă mult mai mică, în ianuarie 2001 un complet format din trei judecători, a hotarat să mărească suma la 400.000.000 lei. [3]
A doua condamnare, a avut ca obiect un editorial publicat tot în ziarul Ziua în anul 2000. În cadrul editorialului, Ion Cristoiu a afirmat despre Cristian Mititelu, director al secţiei române a BBC World , că „este cel demascat în 1992, de către Sorin Roşca Stănescu, ca fiind fost securist”. [4] Pentru această frază instanţa a hotărât pe 9 iunie 2004 că Ion Cristoiu i-a adus prejudicii morale lui Cristian Mititelu şi a decis ca jurnalistul să plătească suma de 250.000.000 lei drept reparaţie morală. Conform avocatei lui Ion Cristoiu Graziela Bârlă, prin acest proces s-a vrut pedepsirea jurnalistului Ion Cristoiu[5].
|
|
Ca urmare a celor scrise de el sau în publicaţiile pe care le-a condus despre revoluţia română din 1989 a fost numit în 1994 de un revoluţionar timişorean, Marius Mioc - un justiţiar în opinia lui Ion Scurtu[6], unele din mărturiile acestuia fiind încărcate sentimental şi înfrumuseţate politic, conform opiniei lui Alex Mihai Stoenescu [7] - "vârf de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluţiei"[8]. Această apreciere a fost menţionată şi de profesorul american Richard Andrew Hall, cercetător al evenimentelor din decembrie 1989 din România, care subliniază tezele apropiate de interesele Securităţii susţinute în publicaţiile conduse de Ion Cristoiu[9].
[modifică] Operă
- Personaje de rezervă, (1985)
- Lumea literaturii, (1986)
- Povestitorii, (1988)
- Un pesimist la sfârşit de mileniu (1999)
- Singur împotriva tuturor
- Seria Istoria ca telenovelă:
- Lumea văzută de un român rupt în fund
- De la dosarele Legiunii la dosarele Securităţii (2006)
[modifică] Note
- ^ Scurtă biografie a lui Ion Cristoiu
- ^ Ion Cristoiu a decis, ieri, să părăsească Realitatea TV, ziarul Curierul Naţional, 11 iunie 2003
- ^ Ion Cristoiu, obligat sa-i plateasca 250 de milioane lui Cristian Mititelu. hotnews.ro
- ^ Cristoiu, un sfert de miliard daune pentru Mititelu. ziua.ro
- ^ Cristoiu, un sfert de miliard daune pentru Mititelu. ziua.ro
- ^ Revoluţia română din decembrie 1989 în context internaţional", Editura Enciclopedică în colaborare cu Editura Institutului Revoluţiei Române, Bucureşti 2006, pag. 16
- ^ Istoria loviturilor de stat din România - vol. 4 (I)", Editura Rao, Bucureşti 2004, pag. 320
- ^ Marius Mioc - "Ion Cristoiu, vîrful de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluţiei", în "Falsificatorii istoriei", Editura Almanahul Banatului", Timişoara 1994, republicat în "Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei", Editura Sedona, Timişoara 1999
- ^ Richard Andrew Hall - THE SECURITATE ROOTS OF A MODERN ROMANIAN FAIRY TALE: THE PRESS, THE FORMER SECURITATE, AND THE HISTORIOGRAPHY OF DECEMBER 1989

