Injector

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Animaţia funcţionării unui injector piezo electric
Desen, injector piezo electric
Injector piezo electric secţionat
Duză de injector pentru injectare directă
Injector de motor MAS
Injector pentru injectare directă la MAS

Un injector este o supapă care injectează carburantul la motoarele cu ardere internă, fie în canalul de admisie, într-o antecameră de ardere [1] (un sistem mult răspîndit pînă în anii '90) sau direct în cameră de ardere al motorului.

La motoarele cu aprindere prin scînteie [2] aceste supape sunt controlat comandate electronic de calculatorul motorului „ECU” (Electronic Control Unit). La motoarele cu aprindere prin comprimare, pînă ce au apărut acele motoare moderne cu sistem common rail, acționarea injectoarelor se făcea prin sistemul hidraulic al presiunii realizate de către pompa de injecție.

Decisiv în sistemul de injecție este jetul de carburant la injectare, felul în care acesta este pulverizat.

O împroșcare ideală a carburantului se obține dacă jetul are spre exterior stropi mai fini, și spre interior stropi ceva mai voluminoși. Prin această structură a jetului se aprind întîi stropii mai fini, urmați de cei mai voluminoși, ceea ce duce la o ardere mai lentă și uniformă, deci la o creștere de presiune mai fină în camera de ardere.

Părțile componente ale injectorului[modificare | modificare sursă]

Injectorul se compune din:

  • corpul și acul duzei. Ambele sunt realizate din oțel de înaltă calitate, executate la toleranțe între 0.002 - 0.003 mm. De aceea se înlocuiesc numai împreună. În funcție de motor, corpul duzei are mai multe găuri. Numărul găurilor este între 5 (automobile) și 14 (motor diesel de putere mai mare), iar diametrul acestora variază între 0,15 mm (autoturism) și 0,4 mm (camion). Numărul, unghiul, mărimea, precum și condițiile de debit la găurile duzei afectează pulverizarea jetului, care, în concordanță cu cantitatea, presiunea, geometria camerei de combustie, compresia și temperatura motorului determină calitatea arderii carburantului.
  • bobina electrică. Injectorul, mai nou, are ca un element de activare, fie o bobină pentru producerea unui cîmp magnetic, sau se tinde tot mai mult spre activare piezo-electrică.
  • corpul injectorului cu racordurile de tur și retur pentru carburant.
  • pistonul de comandă și arcurile de acționare asupra acestuia.
  • conectorul pentru cablu electric.

Funcționare[modificare | modificare sursă]

La sistemul simplu, acul duzei este apăsat de un arc de comprimare, dintre cele două din corpul injectorului. Prin presiunea de combustibil, se formează o putere care acționează asupra pistonului de comandă. Presiunea fiind mai mare decît cea a arcului, acul este apăsat înapoi și carburantul poate fi injectat, astfel, scade presiunea, duza se închide (din nou) [3]. Presiunile de deschidere la duză sunt dependente de producător, ele fiind cuprinse între 115 - 300 bar. Presiunea maximă de injecție este în funcție de sistemul motorului, sarcina și turația acestuia și poate ajunge pînă la 2.000 bar.

La motoarele moderne cu sistem common rail (rampă comună), acul de duză este acționat de un servomecanism, prin care duza se deschide la presiune mare (1.800 bar) sau joasă (250 bar), abia după comanda electronică, indiferent de presiunea actuală.

Aceste injectoare de mare precizie piezoelectrice sunt controlat comandate electronic de calculatorul motorului „ECU” (Electronic Control Unit), care pot injecta carburantul pînă la de șase ori pe ciclul de ardere în cilindru. Injectarea controlată se poate face după dorință, atît înaintea, în timpul, cît și după ardere, prin care se realizează un zgomot mai redus, o reducere de NOx, CO2 , CO, hidrocarbură și o ardere mai bună a funinginilor.


Defecțiuni[modificare | modificare sursă]

Principala greșeală de injectare a carburantului este o pulverizare incorectă, care se poate remarca prin:

  • țăcănitul la ardere: O mare parte din carburantul injectat arde brusc. Aceasta se remarcă prin celebra „țăcăneală” a motorului diesel, care poate duce la creșterea consumuli de carburant, pierderea de putere, calitatea rea a gazelor arse și deteriorarea lagărelor de motor.
  • supraîncălzirea locală: Cînd fasciculul jetului este deajustat și atinge capul pistonului, ceea ce poate duce la o ardere sau a unei găuri în acesta.
  • întreruperea stratului de ungere: În cazul în care jetul de carburant este proiectat pe peretele cilindrului, acesta spală stratul de ungere. Din cauza ungerii prea puține al combustibilului, se produce griparea motorului.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Imagine de antecameră și bujie incandescentă; www.kfz-tech.de
  2. ^ Desen al camerei de ardere la MAS; www.kfz-tech.de
  3. ^ Desen al acului duzei, arc și carburant; www.kfz-tech.de