Gregor von Rezzori

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gregor von Rezzori
(1914-1998)

Gregor von Rezzori (pe numele său real Gregor Arnulph Hilarius d'Arrezzo [1]) (n. 13 mai 1914, Cernăuți - d. 23 aprilie 1998, Donnini, Italia) a fost un scriitor și actor austriac-român, german din Bucovina. Familia sa din partea tatalui avea rădăcini italiene.

Viața[modificare | modificare sursă]

Rezzori se trage dintr-o familie siciliană, care a emigrat în mijlocul secolului al XVIII-lea la Viena. Bunicul lui a lucrat ca arhitect pentru monarhia austro-ungară. Tatăl lui a fost funcționar la Cernăuți, astfel că familia lui a primit cetățenia romănă la sfârșitul războiului. După 1940 a devenit cetățean sovietic. Mai târziu a trăit timp de 40 de ani fără cetățenie, optând în 1982 în sfârșit pentru cea austriacă. Vorbea fluent germana, româna, italiana, poloneza, rusa, idiș, franceza și engleza[1].

Rezzori a învățat la gimnaziile din Brașov, Fürstenfeld (Stiria) și Viena. În Leoben a studiat mineritul, în Viena arhitectura și medicina. Și-a întrerupt studiile pentru a-și satisface stagiul militar în România. A rămas pentru patru ani la București unde s-a preocupat de pictură absolvind și studii de artă la Viena. În 1938 s-a mutat la Berlin unde și-a început activitatea de scriitor.

A cunoscut succesul literar în 1953, cu Maghrebinische Geschichten, o culegere de povestiri în cheie parodică, având ca temă tinerețea sa în Bucureștii anilor '30[1]. Acțiunea se petrece în Maghrebinien („Magrebinia”) o țară fictivă, cu esențe balcanice, creată de el[2], ai cărei locuitori sunt punghashi. Autorul afirma că Wer Maghrebinien auf der Karte sucht, findet es bestimmt nicht, denn Maghrebinien liegt im Herzen (Cine caută Magrebinia pe hartă, cu siguranță că nu o găsește, deoarece Magrebinia se află în inimă)[3].

A încetat din viață în 1998, lângă Florența. În memoria sa, primăria din Florența a instituit în 2007 premiul pentru literatură străină Vallombrosa Von Rezzori[1].

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Flamme, die sich verzehrt, roman, 1940
  • Rombachs einsame Jahre, roman, 1942
  • Rose Manzani, roman, 1944
  • Maghrebinische Geschichten, 1953
  • Ödipus siegt bei Stalingrad, 1954
  • Männerfibel, 1955
  • Ein Hermelin in Tschernopol. Ein maghrebinischer Roman, 1958
  • Idiotenführer durch die deutsche Gesellschaft. 1: Hochadel, 1962
  • Idiotenführer durch die deutsche Gesellschaft. 2: Adel, 1962
  • Bogdan im Knoblauchwald. Ein maghrebinisches Märchen, 1962
  • Idiotenführer durch die deutsche Gesellschaft. 3: Schickeria, 1963
  • Idiotenführer durch die deutsche Gesellschaft. 4: Prominenz, 1965
  • Die Toten auf ihre Plätze. Tagebuch des Films Viva Maria, 1966
  • 1001 Jahr Maghrebinien. Eine Festschrift, 1967
  • Der Tod meines Bruders Abel, roman, 1976
  • Greif zur Geige, Frau Vergangenheit, roman, 1978
  • Memoiren eines Antisemiten, roman, 1979; tradus în română ca Memoriile unui antisemit, 1994, reeditare 2008
  • Der arbeitslose König. Maghrebinisches Märchen, 1981
  • Kurze Reise übern langen Weg. Eine Farce, 1986
  • Blumen im Schnee – Portraitstudien zu einer Autobiographie, die ich nie schreiben werde. Auch: Versuch der Erzählweise eines gleicherweise nie geschriebenen Bildungsromans, 1989
  • Über dem Kliff, povestiri, 1991
  • Begegnungen, 1992
  • Ein Fremder in Lolitaland. Ein Essay, 1993 (traducere din engleză de Uwe Friesel)
  • Greisengemurmel. Ein Rechenschaftsbericht, 1994
  • Italien, Vaterland der Legenden, Mutterland der Mythen. Reisen durch die europäischen Vaterländer oder wie althergebrachte Gemeinplätze durch neue zu ersetzen sind, 1996
  • Frankreich. Gottesland der Frauen und der Phrasen. Reisen durch die europäischen Vaterländer oder wie althergebrachte Gemeinplätze durch neue zu ersetzen sind, 1997
  • Mir auf der Spur, 1997
  • Maghrebinische Geschichten (reeditare), Rowohlt Taschenbuch Verlag GmbH, 1998
  • Kain. Das letzte Manuskript, 2001 (apărut postum)

Filme[modificare | modificare sursă]

Ca actor a apărut în următoarele filme:

  • Sie, 1954
  • El Hakim, 1957
  • Paprika, 1959
  • Bezaubernde Arabella, 1959
  • Das Riesenrad, 1961
  • Esame di guida - tempo di Roma, 1962
  • Vie privée, 1962
  • Un mari à un prix fixe, 1963
  • Die Lady, 1964
  • Viva Maria!, 1965
  • Michael Kohlhaas – Der Rebell, 1969
  • Le beau monde, 1981

A scris scenarii singur sau în colaborare pentru următoarele filme:

  • Kopfjäger von Borneo, 1936 (Text von 1952)
  • Unter den Sternen von Capri, 1953
  • Labyrinth, 1959
  • Sturm im Wasserglas, 1960
  • Geliebte Hochstaplerin, 1961
  • Die Herren, 1965
  • Mord und Totschlag, 1967

Distincții, premii[modificare | modificare sursă]

A obținut prestigioase premii literare:[1]

  • Theodor-Fontane-Preis (1959),
  • Premio Scanno (1987),
  • Premio Boccaccio,
  • Premio Lorenzo Il Magnifico.

Note, referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Gregor von Rezzori
  2. ^ Maghrebinische Geschichten
  3. ^ "Maghrebinische Geschichten" in Heidelberg

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Valentina Glajar: The German legacy in East Central Europe as recorded in recent German literature. Columbia, SC: Camden House. 2004. ISBN 1-57113-256-2
  • Katarzyna Ja´stal: Erzählte Zeiträume. Kindheitserinnerungen aus den Randgebieten der Habsburgermonarchie von Manès Sperber, Elias Canetti und Gregor von Rezzori. Kraków: Aureus. 1998. ISBN 83-87887-04-8
  • Gerhard Köpf: Vor-Bilder. Tübinger Poetik-Vorlesung. Tübingen: Konkursbuchverl. 1999. ISBN 3-88769-705-7
  • Jacques Lajarrige: Gregor von Rezzori. Etudes réunies. Mont-Saint-Aignan: Univ. de Rouen, Centre d'Études et de Recherches Autrichiennes 2003. (= Austriaca; 54) ISBN 2-87775-340-9
  • Thorsten Windus: Bibliographie Gregor von Rezzori, apărut în die horen. Zeitschrift für Literatur, Kunst und Kritik, volumul 3/1990, ediția 159, p.99-111
  • Playboy. Alles, was Männern Spaß macht, (Tot ce le face plăcere la bărbați), 5/1982, p.3.

Legături externe[modificare | modificare sursă]