PHP

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
PHP
PHP-logo.svg
Paradigmă imperativă, programare orientata pe obiecte
Apărut în 1995
Dezvoltat de Rasmus Lerdorf
Dezvoltator actual The PHP Group
Ultima versiune 5.5.10[1]
Influențat de C, Perl, Java, C++, C#, Python
Influențe Php4delphi
OS multi platformă
Licență Licență PHP
Website http://php.net/

PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba engleză și este un acronim recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Folosit inițial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor și aplicațiilor web. Se folosește în principal înglobat în codul HTML, dar începând de la versiunea 4.3.0 se poate folosi și în mod „linie de comandă” (CLI), permițând crearea de aplicații independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web[2] open-source și server-side, existând versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor și pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web și pe 1 milion de servere web[3]. Este disponibil sub Licenṭa PHP ṣi Free Software Foundation îl consideră a fi un software liber.

Inițial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul său, Rasmus Lerdorf. Odată cu creșterea numărului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluată de o nouă entitate, numită The PHP Group (Grupul PHP).

Istoric[modificare | modificare sursă]

PHP însemna inițial Personal Home Page.[4] PHP a fost început în 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, și apoi ca o serie de CGI-uri compilate de către Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae și pentru a urmări numărul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat în PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a început să ia amploare după ce Zeev Suraski și Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nouă versiune a interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat și numele în acronimul recursiv de acum, până atunci PHP fiind cunoscut ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski și Gutmans au rescris baza limbajului, producând astfel și Zend Engine în 1999. În mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, având la bază Zend Engine 1.0.

PHP 5[modificare | modificare sursă]

Pe 13 iulie 2004 a fost lansat PHP 5, cu Zend Engine II, ce a adus și o orientare obiect mai pronunțată și suportând mai multe caracteristici ale acestui tip de programare.

PHP 5 aduce mai multe noutăți față de versiunea 4:

  • Suport îmbunătățit pentru OOP
  • Introduce extensia PDO - PHP Data Objects, care definește o modalitate facilă și consistentă de accesare a diferitelor baze de date
  • Imbunătățiri de performanță
  • Suport îmbunătățit pentru MySQL și MSSQL
  • Suport nativ pentru SQLite
  • Suport SOAP integrat
  • Iteratori pentru date
  • Controlul erorilor prin tratarea de excepții

La sfârșitul lui 2007 doar versiunea 5.x mai era întreținută, deoarece în data de 13 iulie 2007 (exact la 3 ani după lansarea PHP5), PHP Group a anunțat că PHP4 va fi scos din uz pe 31 decembrie 2007, deși prognozează că anumite upgrade-uri de securitate se vor oferi până pe 8 august 2008.[5]. Dezvoltarea la PHP 6 începuse deja în decembrie 2007 și urmează să fie oferit odată cu scoaterea din uz a PHP4.

PHP 6[modificare | modificare sursă]

PHP 6[6] are următoarea agendă de îmbunătățiri și modificări:

  • îmbunătățirea suportului pentru Unicode
  • retragerea definitivă a unor funcții ca register_globals și magic_quotes, și a variabilelor tip $HTTP_*_VARS
  • var va fi un alias pentru public, și folosirea lui va ridica o atenționare E_STRICT.
  • suport pentru int pe 64 biți.
  • taguri tip ASP sunt retrase definitiv.
  • XMLReader, XMLWriter, Fileinfo vor face parte din distribuția principală
  • următoarele pachete au fost scoase din distribuția principală: Freetype1, GD1, mime_magic
  • funcția ereg() nu mai este disponibilă
  • instanțierea obiectelor prin referină (& new Obiect()) generează o eroare E_STRICT.
  • erorile tip E_STRICT sunt incluse în E_ALL.
  • adăugarea instrucțiunii goto permite salturi la un alt bloc de comenzi.
  • namespace, import, și goto devin cuvinte rezervate.
  • accesarea caracterelor într-un șir (string) se face prin operatorul []. {} se scoate din uz ( ex: $str[42] funcționează, $str{42} nu funcționează)
  • constantele FILE_BINARY și FILE_TEXT devin disponibile pentru folosirea în funcții de citire/scriere fișiere
  • foreach va suporta array multi dimensional: foreach($a as $b => list($c, $d))
  • pentru operatorul ternar expresia pentru valoarea true nu mai este obligatorie ($a = $s ?: ‘b’; // returns $a = $s;)
  • opțiunea safe_mode a fost înlăturată.
  • operatorul and a fost înlăturat.
  • funcția microtime() returnează un float.
  • zend.ze1_compatibility_mode a fost înlăturat.

Popularitate[modificare | modificare sursă]

LAMP cuprinde PHP

PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side, conform unui studiu efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9 din cele 37 milioane de domenii cercetate în studiu. De asemenea, există un grafic al creșterii folosirii PHP-ului pe site-ul oficial. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datorează următoarelor caracteristici :

  • Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând sintaxele unora din cele mai populare limbaje Perl sau C;
  • Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document executându-se între marcajele speciale;
  • Eficiența : PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui mediu multiutilizator, așa cum este web-ul;
  • Securitate : PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de măsuri de siguranță;
  • Flexibilitate : fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;
  • Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea rapidă a PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea și securizarea codului.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca și C-ul, Perl-ul sau începând de la versiunea 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinație a celor trei. Datorită modularității sale poate fi folosit și pentru a dezvolta aplicații de sine stătătorare, de exemplu în combinație cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în linia de comandă. Probabil una din cele mai importante facilități ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date relaționale, de la MySQL și până la Oracle, trecând prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2.

PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Windows, sau Mac OS X și poate interacționa cu majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastră PHP este interpretat de serverul WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).

Arhitectura tip LAMP a devenit populară în industria web ca modalitate rapidă, gratuită și integrată de dezvoltare a aplicațiilor. Alături de Linux, Apache și Mysql, PHP reprezintă litera P, deși uneori aceasta se referă la Python sau Perl. Linux ocupă rolul de sistem de operare pentru toate celelalte aplicații, MySQL gestionează bazele de date, Apache are rol de server web, iar PHP are rol de interpretator și comunicator între acestea.

PHP foloseste extensii specifice pentru fișierele sale: .php, .php3, .ph3, .php4, .inc, .phtml. Aceste fișiere sunt interpretate de catre serverul web iar rezultatul este trimis în formă de text sau cod HTML către browser-ul clientului.[7]

Tipuri de date interne[modificare | modificare sursă]

  1. Boolean - valori logice tip adevărat sau false, similare cu cele din C++ sau Perl.
  2. Integer - numere întregi (în baza 10, 2 sau 16). Valoarea maximă depinde de sistem și de tipul de integer. Tipul poate fi "signed" sau "unsigned", adica dependent de semnul + sau - sau independent de acestea. Valorile pentru integer unsigned sunt mai mari decât cele pentru signed. Sistemele pe 32 bits pot crea numere întregi între -2147483648 și 2147483647( 2^31-1 ). Maximul pentru sisteme pe 64 bits este 9223372036854775807.
  3. Float - cunoscute ca numere reale. Valorile maxime sunt de asemenea dependete de platform, in general cu un maxim de ~1.8e308 cu o precizie de 14 zecimale dupa virgula (formatul 64 bits IEEE).
  4. String - șiruri de caractere. Înainte de PHP6, un caracter era echivalent cu un byte. Nu există limitări pentru lungimea unui șir, în afara memoriei alocate PHP.
  5. Array - în PHP un array este un tip de data care conține un grup de elemente. Fiecare element are un indice intern în group, iar fiecărui indice îi corespunde o valoare - elementul în sine. Un astfel de grup poate fi folosit ca o simulare pentru diverse situații matematice precum vectori, serii, dicționare de elemente, liste ordonate, matrici sau matrici de matrici. Indicii și valorile unui grup pot fi orice tip de data interna PHP (cu excepții: obiectele, resursele și null nu pot fi indici).
  6. Obiecte - O clasa este o colecție de proprietăți și funcții având o logică comună. Obiectele sunt instanțe ale unei clase, în care proprietățile obiectului primesc valori specifice. Vezi POO - programarea orientată pe obiecte.
  7. Resurse - aceastea sunt variabile speciale care conțin legături cu resurse externe PHP. De exemplu, conexiunea cu o bază de date este o resursa deschisă și menținută cu ajutorul unor funcții special definite pentru aceasta muncă.
  8. NULL - este un tip special de dată, care semnifică că variabila respectivă nu a fost definită și că nu are valoare sau valoarea e necunoscută.

Funcții[modificare | modificare sursă]

PHP are sute de funcții incorporate și alte câteva mii disponibile prin intermediul extensiilor[8].

Versiunile 5.2 și anterioare[modificare | modificare sursă]

În aceste versiuni funcțiile nu sunt obiecte de prima clasă. Aceasta înseamnă că funcțiile nu pot fi create dinamic în timpul executării programului și că pot fi chemate doar prin numele dat când au fost definite. Utilizatorul poate crea funcții în orice moment în program. În acest exemplu cuvântul cheie function definește funcția cu numele adauga care primește un număr de 2 parametri de intrare și returnează suma acestora.

function adauga($x, $y)
{
    return $x + $y;
}
 
echo adauga( 2, 4); // returnează 6

Versiunile 5.3 și mai noi[modificare | modificare sursă]

PHP are suport pentru funcții de rangul întâi și pentru funcții anonime, precum cele folosite în Javascript.

function getAdder($x)
{
    return function ($y) use ($x) {
        // or: lexical $x;
        return $x + $y;
    };
}

Pentru mai multe detalii: Lamda functions and closures RFC.

Obiecte[modificare | modificare sursă]

Funcționalități bazice de programare orientată pe obiecte au fost adăugate în PHP 3. În PHP 3 și 4 obiectele erau tratate ca un tip de dată bazic, însemnand că de fiecare dată când o variabilă era asignată sau folosită într-o funcție tot obiectul era copiat. Felul în care obiectele sunt tratate a fost complet rescris în PHP 5 iar acum obiectele sunt referențiate printr-un vector intern și nu după valoarea pe care o au. PHP 5 a introdus metode private și protejate, clase abstracte, constructori și destructori, functionalități similare cu cele din alte limbaje de programare care folosesc paradigma OOP, precum C++.

Afișarea mesajului clasic "Hello world" folosind programare orientată pe obiecte:

<?php
  Class Hello {
      function hello() {
          return "Hello world";
      }
  }
 
 $world = new Hello();
 echo world->hello();
?>

Sintaxă[modificare | modificare sursă]

Clasicul program hello-world în PHP:

<?php
 echo "Salut lume!";
?>

Sintaxa de mai sus este simplificată de programatorii avansați astfel:

 <?="Salut lume!"?>

PEAR[modificare | modificare sursă]

PEAR este un acronim pentru PHP Extension and Application Repository, și este un set de biblioteci scrise în cod PHP. Proiectul PEAR promovează refolosirea codului prin care se accesează funcții de bază comune. Deasemnea PEAR impune un stil de codare standard.

Suport[modificare | modificare sursă]

PHP are un manual oficial[9] întreținut de comunitatea din jurul proiectului. În plus, răspunsurile la multe probleme pot fi găsite printr-o simplă căutare pe internet. Există multe resurse[10] disponibile pentru un programator PHP începător.

Certificare[modificare | modificare sursă]

Zend desfășoară un program de certificare pentru programatori pentru a deveni Inginier Certificat Zend. Examenul este bazat pe PHP versiunea 5.

PHP România[modificare | modificare sursă]

PHP Romania este comunitatea oficială de programatori de PHP din România. Grupul a fost înființat în 2002, ajungând să cuprindă peste 18.000 de membrii înscriși oficial în 2011. Comunitatea oferă suport tehnic gratuit tuturor membrilor prin intermediul forumului de discuții și prin intermediul blogurilor membrilor activi ai comunității.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]