Comma Johanneum

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol este parte a seriei despre
Creștinism.
StJohnsAshfield StainedGlass GoodShepherd Portrait.jpg
Isus din Nazaret

Biblia

Biserici creștine


Mărturisiri de credință (crezuri)

Simboluri


Ritualuri creștine


Arta creștină


Sfinții

Comma Johanneum este o frază scurtă, prezentă în majoritatea traducerilor ale primei epistole a lui Ioan și publicată începând din 1522 până astăzi, datorită folosirii cu precădere a celei de-a treia ediții a Textus Receptus (TR) ca singură sursă de traducere. În versiuni care conțin această frază, cum ar fi Biblia ortodoxă, 1 Ioan 5:7-8 este scris așa (Comma fiind redată aici cu emfază):

1 Ioan 5:7:
Căci Trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul și Sfântul Duh, și Aceștia trei Una sunt.

1 Ioan 5:8:
Și trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul și apa și sângele, și aceștia trei mărturisesc la fel.”

Pasajul care rezultă e o referire explicită la Sfânta Treime (doctrina potrivit căreia Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt un singur Dumnezeu) și, pentru acest motiv, unii creștini nu sunt de acord cu eliminarea Commei din traducerile moderne ale Bibliei. Totuși, aproape toate traducerile recente au eliminat această frază, deoarece nu apare în copii mai vechi ale epistolei și nu e citată de părinții Bisericii primare, care ar fi avut multe motive să o citeze în dezbaterile lor trinitariene (de exemplu, împotriva arienilor). Majoritatea cultelor creștine sunt de acord, astăzi, că doctrina teologică din Comma este adevărată, dar nu este o parte originală din Epistola lui Ioan, Comma Johanneum fiind o falsificare a manuscriselor grecești ale Bibliei, falsificare care a apărut pentru prima oară într-un manuscris grecesc menit să-l facă pe Erasmus din Rotterdam să includă dogma Treimii în ediția tipărită a Noului Testament în greaca veche.[1][2][3] Se afirmă că ea nu apare în manuscrise grecești dinaintea lui Erasmus,[2][3][4] Erasmus incluzând-o în textul Noului Testament pentru a nu fi trecut la index, deși (conform opiniei majoritare) știa că adăugirea nu face parte din Noul Testament.[2][3] Din perspectivă textologică este evident că manuscrisul Codex Britannicus (care conținea Comma în grecește) a fost un fals executat la comandă, și însuși Erasmus îl suspecta de a fi latinizat conform Vulgatei.[1][2][3] De Jonge se abate de la opinia majoritară afirmând că Erasmus s-a temut într-adevăr de a fi acuzat de erezie și avea o teorie că manuscrisele grecești au fost modificate conform Vulgatei, însă nu există niciun indiciu că Erasmus și-ar fi dat seama că acest Codex Britannicus a fost scris special pentru a-l face să includă Comma în ediția grecească a Noului Testament.[1] De Jonge afirmă că ideea că Erasmus ar fi fost obligat de un pariu să includă Comma se datorește unei înțelegeri greșite a scrierilor sale, el dorind doar să se apere de acuzația de indolență și nu să facă un pariu.[1]

Deși scopul lui Erasmus era să dovedească soliditatea traducerii sale latine a Bibliei și nu neapărat să ofere o ediție grecească a Noului Testament,[1] textul său grecesc a fost preluat în mod aproape lipsit de orice simț critic în Textus Receptus, ediție a Noului Testament care suferea de aceleași defecte ca și textul grecesc al lui Erasmus: bazat pe manuscrise puține și de proastă calitate.[5] Asta face ca toate traducerile Bibliei bazate pe Textus Receptus să conțină Comma Johanneum. Traducerile contemporane ale Bibliei în engleză nu mai conțin Comma, deoarece sunt bazate pe manuscrise de calitate ale Bibliei. De exemplu, New International Version nu traduce Comma, ci doar adaugă o notă de subsol că Vulgata conține un anume text, care nu se regăsește în manuscrisele grecești ale Bibliei dinaintea secolului al XIV-lea.[4][6]

Minusculul 629 (în numerotarea Gregory-Aland) conține Comma în greacă, manuscrisul fiind bilingv (greco-latin). El a fost datat paleografic ca fiind scris în secolul al XIV-lea. Există manuscrise anterioare care cuprind Comma (88, 221, 429 și 636), dar nu în text, ci ca notă laterală, notele fiind adăugate în secolele XV-XVI.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e H.J. de Jonge, 'Erasmus and the Comma Johanneum', Ephemerides Theologicae Lovanienses 56 (1980): 381–389.
  2. ^ a b c d Bruce M. Metzger, The Text of the New Testament: Its Transmission, Corruption, and Restoration, 2d ed., (Oxford University Press, 1968), p. 101.
  3. ^ a b c d Ehrman, Bart D.. Misquoting Jesus: The Story Behind Who Changed the Bible and Why. HarperCollins, 2005. ISBN 978-0-06-073817-4, pp. 80-83.
  4. ^ a b Barnes' Notes on the Bible 1 John 5:7. Citat: „I. It is missing in all the earlier Greek manuscripts, for it is found in no Greek manuscript written before the 16th century. Indeed, it is found in only two Greek manuscripts of any age - one the Codex Montfortianus, or Britannicus, written in the beginning of the sixteenth century, and the other the Codex Ravianus, which is a mere transcript of the text, taken partly from the third edition of Stephen's New Testament, and partly from the Complutensian Polyglott. But it is incredible that a genuine passage of the New Testament should be missing in all the early Greek manuscripts.”
  5. ^ "History of the Printed Text", în: New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, Vol. II: Basilica – Chambers, p. 106 ff.
  6. ^ 1 John 5:7-8 (NIV) - citat: „1 John 5:8 Late manuscripts of the Vulgate testify in heaven: the Father, the Word and the Holy Spirit, and these three are one. 8 And there are three that testify on earth: the (not found in any Greek manuscript before the fourteenth century)”. Cf. istoricul NIV pentru acest pasaj.