Christoph Willibald Gluck
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Christoph Willibald Ritter von Gluck (n. 2 iulie 1714 la Erasbach lângă Berching (Germania), d. 15 noiembrie 1787 la Viena) a fost un compozitor german. Este unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice. Este cunoscut în special pentru Orfeu și Euridice. A fost profesorul de muzică al Mariei Antoaneta, regina Franței. Unii îl consideră părintele perioadei muzicale clasice și rococo - cel puțin în domeniul operei.
Cuprins |
Biografie[modificare]
Operă muzicală[modificare]
- Artaserse, 1741
- Demofoonte, 1742
- Cleonice (Demetrio), 1742
- Il Re Poro, 1743
- Ipermnestra, 1744
- Ezio, 1750
- La clemenza di Tito, 1752
- Le Cinesi, 1754
- L'ivrogne corrigé, 1760
- Le cadi dupé, 1761
- Orfeo ed Euridice, 1762
- Alceste, 1767
- Paride ed Elena, 1770
- Iphigénie en Aulide, 1774
- L'arbre enchanté, ou Le tuteur dupè, 1775
- Ippolito, Milano 1775
- Armide, 1777
- Iphigénie en Tauride, 1778/79
- Écho et Narcisse, 1779