Bolesław Prus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
POL COA Prus.svgAleksander Glowacki
Bolesław Prus (ca. 1905).jpg
Pseudonim Bolesław Prus
Naștere 20 august 1847
Hrubieszów, regiunea Lublin, Imperiul Rus
Deces 19 mai 1912
Varșovia, Imperiul Rus
Ocupație romancier, jurnalist, autor de povestiri scurte
Naționalitate polonez
Căsătorit(ă) cu Oktawia Głowacka, născută Trembińska
Copii Emil Trembiński (adoptat)
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1872–1912
Mișcare/curent literar Pozitivism
Specie literară roman realist
roman istoric
povestire scurtă
poem în proză
Opere semnificative Avanpostul (1886)
Păpușa (1889)
Femeia nouă (1893)
Faraonul (1896)
Autograph-AlGlowacki-B Prus.svg

Bolesław Prus (n. 20 august 1847 - d. 19 mai 1912) a fost un romancier polonez, cu numele adevărat Aleksander Glowacki, fiind cea mai importantă figură a literaturii poloneze a secolului al XIXțlea. I-a studiat pe John Stuart Mill, Charles Darwin, Herbert Spencer, Henry Thomas Buckle și a avut o oarecare asemănare după cum i s-a așezat viața cu Ambrose Bierce. Are 4 romane mai importante: Avanpostul (1886), Păpușa (1889), Femeia nouă (1893) și Faraonul (1896).

Considerat ca unul dintre cei mai mari- pentru unii- cel mai mare- scriitor polonez, Prus a avut un impact major în literatura poloneză a secolului XIX. Scrierile sale, activismul politic și moștenirea sa, precum și faptul că a oferit întotdeauna sprijin pentru tinerii din provincie, a făcut din el o figură națională importantă. La nivel internațional, UNESCO îi marchează aniversarea în calendarul cultural din acest an. Prus s-a născut Aleksander Glowacki în Hrubieszow în jurul anului 1845, cu toate că anul nașterii nu este cunoscut cu exactitate. Pseudonimul său vine de la blazonul familiei sale , ambii părinți provenind din familii nobile,ale căror proprietăți au fost confiscate din partea Poloniei aflată sub ocupația Rusiei. Sunt foarte puține informații despre copilăria lui Prus, dar ambii părinți au murit când Prus era încă tânăr și diferite rude, incluzând-o și pe mătușa sa, cu care a avut o relație foarte bună, au avut grijă de el.[1]

La vârsta de cinsprezece ani, în anul 1863, s-a alăturat insurecției poloneze împotriva Rusiei Imperiale. La scurt timp după împlinirea vârstei de șaisprezece ani,a suferit leziuni grave din luptă. Cinci luni mai târziu, a fost închis pentru participarea sa în cadrul insurecției. Aceste experiențe timpurii pot constitui accentuări ale tulburărilor cauzate de panică și agorafobie, care l-au urmărit pe tot parcursul vieții, determinând opoziția sa privind recuperarea independenței Poloniei prin forța armelor. În 1872, la vârsta de 25 de ani, a început cariera jurnalistică, ce a durat patruzeci de ani, evidențiindu-se în domeniul științei, tehnologiei, educației și dezvoltării economice și culturale. Acest spirit antreprenorial era esențial pentru rezistența unui popor, care în sec. al XVIII-lea a fost exclus din viața politică de Rusia, Prusia și Austria. Glowaki și-a luat pseudonimul ,,Prus" de la denumirea blazonului familiei sale. Ca o măsură secundară de a câștiga bani, a scris povestiri scurte. Reușind cu această activitate scriitoricească, a continuat să scrie explorând subiecte mai profunde; pe parcursul decadei dintre 1884 și 1895 a terminat patru romane importante: ,,Avanpostul", ,,Păpușa", ,,Anielka" și ,,Faraonul". ,,Păpușa"descrie, într-un stil romantic, infatuarea unui bărbat, în toată puterea cuvântului, frustrat de ideea reîntoarcerii în țara sa. Singura sa nuvelă istorică este un studiu despre puterea politică și de soarta națiunilor din Egiptul Antic după căderea celei de-a 20 Dinastii și a Regatului Nou.

Viata[modificare | modificare sursă]

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Aleksander Glowaki s-a nascut, cu aproximatie, in anul 1848 in Hrubieszów, oras situat astazi in sud-estul Poloniei, foarte aproape de granita cu Ucraina. Orasul a fost ulterior inclus in sectiunea de teritoriu impartita Rusiei. Glowaki a fost cel mai tanar fiu al lui Antoni Głowacki, un agent imobiliar din satul Żabcze, din judetul Hrubieszów si Apolonia Głowacka, nascuta Trembińska. In 1850, cand viitorul Boleslaw Prus avea 3 ani, mama sa a murit si copilul a fost dat spre ingrijire bunicii sale din partea mamei, Domicela Olszewska din Lublin. In 1856 Prus a ramas orfan de tata. In 1862, fratele lui Prus , Leon, un profesor cu treisprezece ani mai mare, l-a dus in Siedlce, apoi in Kielce.

La scurt timp dupa izbucnirea insurectiei poloneze impotriva Rusiei Imperiale, in ianuarie 1863, Prus , avand 15 ani, a fugit de la scoala pentru a se alatura insurgentilor. Este posibil sa fi fost influentat de fratele sau Leon, care la scurt timp a devenit unul dintre liderii insurectiei. In timpul insurectiei, Leon a dezvoltat o boala psihica, de care a suferit pana in momentul mortii in 1907.

La 1 septembrie 1863, la douăsprezece zile după cea de-a 16-a aniversare, Prus a luat parte la o lupta împotriva rușilor, într-un sat numit Bialka, la patru kilometri la sud de Siedlce. Aleksander a suferit contuzii la nivelul gâtului și răni la ochi cauzate de praful de pușcă, fiind găsit în stare de inconștientă pe câmpul de luptă și dus ulterior la spital în Siedlce. Este foarte posibil ca această experiență să-i fi cauzat agorafobia cu care s-a luptat întreaga viață.

Cinci luni mai tarziu, la incepututl lunii februarie, a fost incarcerat in Castelul din Lublin din cauza participarii sale in cadrul insurectiei. La inceputul lunii aprilie, un tribunal militar l-a condamnat la pierderea statutului sau de nobil si la restabilirea terenurilor imperiale. Cu toate acestea, la 30 aprilie , presedintele districtului militar din Lublin, tinand cont de perioada petrecuta in arest si de cei 16 ani ai sai, a decis sa-l plaseze in custodia unchiului sau, Klemens Olszewski. La 7 mai, Prus a fost eliberat si a intrat in familia lui Katarzyna Trembińska, o ruda de-a sa si mama viitoarei sale sotii,Oktawia Trembińska.

Prus s-a inscris la scoala gimnaziala din Lublin (unde a fost studentul lui Józef Skłodowski, bunicul lui Maria Skłodowska-Curie). Dupa absolvirea din 30 iunie 1866, s-ainscris la Universitatea din Varsovia, sectia matematica. In 1868 studiile sale universitare s-au intrerupt brusc din cauza problemelor financiare.

In 1869 s-a inscris la Institutul de Agricultura si Silvicultura din Pulawy, un oras istoric unde si-a petrecut o parte din copilarie si care a fost punctul de pornire pentru povestirea surprinzatoare din 1884, ,,Mucegaiul Pamantului". Cu toate acestea, foarte curand a fost examtriculat dupa o confruntare din sala de curs cu un profesor de limba rusa. De-acum incolo, a studiat pe cont propriu, intretinandu-se mai mult din meseria de meditator. Ca o parte din programul sau de auto-educare, el a tradus si a rezumat în logică a lui John Sturta Mill. In 1872 si-a inceput cariera de gazetar, perioada in care a lucrat cateva luni la Evans, Lolipop si Rau din cadrul Institutului de punere in aplicare a infrastructurii si agriculturii din Varsovia. Jurnalismul va deveni "scoala" lui de scris. In 1873, Prus a tinut doua prelegeri publice ale caror subiecte ilustreaza amploarea intereselor sale stiintifice: "Despre structura Universului" si "Despre descoperiri si inventii".

Cariera de gazetar[modificare | modificare sursă]

Boleslaw Prus

Ca editorialist, Prus a comentat cu privire la realizările unor oameni de știință, ca John Stuart Mill, Charles Darwin, Alexander Bain, Herbert Spencer și Henry Thomas Buckle.; a indemnat polonezii sa studieze stiinta si tehnologia pentru a dezvolta industria si comertul; a incurajat infiintarea unor institutii de caritate pentru ajutorarea sectoarelor defavorizate; a descris operele de fictiune si non-fictiune a colegilor scriitori, colegi de breasla, ca H.G. Wells; a laudat minunile naturale, ca eclipsa de soare , la care a asistat din Mława in 1887 si cele create de mana omului, ca de exemplu, mina de sare "Wieliczka"; planul de constructie al Turnului Eiffel din cadrul expozitiei din 1889 de la Paris si Nałęczów, unde si-a petrecut vacantele timp de 30 de ani.

Cronicile sale saptamanale au durat patruzeci de ani (de atunci au fost retiparite in 20 de volume) si au contribuit la pregatirea terenului pentru expansiunea stiintei poloneze, in special a matematicii. "Viata noastra", a scris Prus, "va intra pe un fagas normal doar atunci cand vom deveni o parte necesara si indispensabila a civilizatiei, vom fi capabili sa nu mai dam nimic pe gratis si sa nu mai cerem nimic pe gratis". Importanta sociala a stiintei si a tehnologiei vor fi folosite ca teme in romanele sale "Papusa"(1889)si "Faraonul"(1895).

Dintre ganditorii contemporani, cel care l-a influentat cel mai mult, atat pe Prus , cat si pe ceilalti scriitori polonezi ai perioadei pozitiviste (aproximativ 1864-1900), a fost Herbert Spencer, sociologul englez, care a inventat fraza : "Supravietuieste cele care se adapteaza cel mai bine". Prus l-ar fi numit pe Spencer "Aristotel al secolului al XIX-lea" si scrie : "Am crescut sub influenta filosofiei progresive spencieriene, tinand cont de sfaturile sale si nu cele ale idealistilor sau cele ale filosofiei lui Auguste Comte". Prus a interpretat sintagma "supravietuirea celui care se adapteaza cel mai bine" in sfera sociala, incluzand nu doar competitia , dar si cooperarea , adoptand metafora lui Spencer pentru a caracteriza societatea lui Spencer ca un organism. El va folosi metafora pentru crearea unui efect surprinzator in povestirea lui din 1884, "Mucegaiul Pamantului" si in introducerea romanului istoric din 18895, ,,Faraonul".

Dupa ce Prus a inceput sa scrie editoriale in mod regulat, saptamanal, s-a stabilizat financiar, fapt ce i-a permis in ianuarie 1875 sa se casatoreasca cu o verisoara mai indepartata din partea mamei sale, Oktawia Trembińska. Aceasta era fiica lui Katarzyna Trembińska, in casa careia a locuit timp de doi ani(1864-1866) dupa ce a fost eliberat din inchisoare, perioadă in care si-aterminat scoala secundara. Cuplul a adoptat un baiat, Emil Trembiński (nascut in 11 septembrie 1886, fiul cumnatului sau, Michał Trembiński, care a murit in 10 noiembrie 1888). Emil va servi ca model pentru Rascal in capitolul 48 din romanul "Faraonul". In 18 februarie 1904, la varsta de 17 ani, Emil s-a impuscat mortal in piept, in contextul unei iubiri neimpartasite.

S-a sustinut ca in 1906, Prus, in varsta de 59 de ani,a avut un fiu, Jan Bogusz Sacewicz. Mama baiatului a fost Alina Sacewicz, vaduva dr. Kazimierz Sacewicz, un fizician si un ganditor sociolog, pe care Prus l-a cunoscut la Nałęczów. Este posibil ca dr. Kazimierz Sacewicz sa fi servit ca model pentru Stefan Żeromski in romanul "Oameni fara adapost", un personaj asemanator dr. Stakman din piesa lui Henrik Ibsen, "Dusmanul poporului". Prus, cunoscut pentru afectiunea sa pentru copii, a acordat foarte mult interes micuțului Jon, fapt atestat printr-o corespondenta prolifica cu mama acestuia (căreia i-a trezit interesul pentru scris). Jan Sacewicz va deveni inginer si unul dintre marii moștenitori ai lui Prus, care mor intr-un lagar german dupa suprimarea insurectiei poloneze din perioada august-octombrie 1944.

Desi Prus a fost un scriitor talentat, cunoscut initial ca umorist, nu a avut incredere in valoarea operei sale jurnalistica si literara. Prin urmare, la inceputul carierei sale in 1872, la varsta de 25 de ani, si-a luat pseudonimul de "Prus" (PrusI a fost blazonul familiei sale), folosindu-l in operele sale fictionale si in editorialele publicate la ziar, pastrand numele sau real, Aleksander Głowaki, pentru scrierile "serioase".

Un incident din 1878 ilustreaza sentimentele puternice ce pot fi provocate cititorilor susceptibili ai articolelor de ziare. Prus a criticat comportamentul grosolan, necorespunzator a numerosi tineri la o prelegere a poetului Wincenty Pol. Acei studenti ai Universitatii din Varsovia au cerut ca Prus sa-si retraga afirmatiile. El a refuzat, iar pe 26 martie 1878, mai multi dintre ei l-au inconjurat in fata casei sale, unde s-a intors impreuna cu doi colegi scriitori; unul dintre studenti, Jan Sawicki, i-a dat o palma lui Prus. Acesta chemat politia, dar apoi a refuzat sa depuna plangere. Saptesprezece ani mai tarziu, in 1895, in timpul unei vizite la Paris, Prus a refuzat, din varii motive, sa-l intalneasca pe unul dintre atacatorii lui, acuzandu-l ca i-a distrus viata, referindu-se la faptul ca i-au cauzat sau accentuat agorafobia.

In 1882, la recomandarea unui mai vechi redactor-sef, profetul pozitivismului polonez,Aleksander Świętochowski,, Prus a reusit sa devina redactor-sef la cotidianul de stiri din Varsovia (Nowiny). Prus a reusit, in cea mai pozitivista maniera, sa-l faca un observator al faptelor sociale-un instrument pentru dezvoltarea tarii sale. Cu toate acestea, in mai putin de 1 an, Nowiny- care a avut un trecut marcat de instabilitate financiara de la schimbarea din iulie 1878 a ziarului dintr-un ziar de duminica, intr-un cotidian- s-a inchis si Prus s-a rezumat la editorialele sale. El a continuat sa lucreze ca jurnalist pana la sfarsitul carieriei sale, chiar si dupa ce a cunoscut succesul ca autor de povestiri scurte si romane.

Literatură[modificare | modificare sursă]

In timp, Prus a adoptat conceptia criticului pozitivist francez Hippolyte Taine, privitoare la arta, incluzand literatura, ca mijloc secundar, laturi de stiinte, desore studiul realitatii si a acordat o atentie sporita activitatii sale secundare de scriitor de nuvele. Povestirile lui Prus, ce au fost foarte apreciate, s-au datorat influentei romancierului Józef Ignacy Kraszewski, iar dintre scriitorii englezi, lui Charles Dikens si Mark Twain. Literatura sa va mai fi influentata de asemenea, de scriitorii francezi Victor Hugo, Gustave Flaubert, Alphonse Daudet si Émile Zola.

Prus a scris cateva zeci de povestiri, publicate initial in ziare si variind in lungime de la povestire, la nuvela. Cracateristica acestora consta in simtul deosebit de dezvoltat al observatiei al lui Prus asupra vietii de zi cu zi si datorita simtului umorului perfectionat in perioada in care contribuia la revistele umoristice. Prevalenta temelor din viata cotidiana este in concordanta cu stilulu artistic pozitivist, care cauta sa portretizeze mediul populatiei, mai degraba decat cele ale eroilor romantici ai generatiei anterioare. Perioada literara in care Prus a scris a fost una prozaica, in contrast cu poezia romantica; proza lui Prus este de multe ori o proza poetica. Povestirile sale contin, de asemenea, elemente fantastice sau usor stranii. Un numar semnificativ de povestiri a aparut initial in editiile de Anul Nou.

Mult timp, Prus a evitat sa scrie fictiune istorica, argumantatnd ca aceasta va denatura in mod inevitabil istoria. El a criticat romancierii istorici contemporani pentru greselile lor in acuratetea istorica, inclusiv esecul lui Henryk Sienkiewicz in portretizarea scenelor militare din Trilogia sa,ce descria secolul al XVII-lea si logistica de razboi. Doar in 1888, cand Prus avea 40 de ani, a scris prima sa fictiune istorica: o poveste scurt[, dar uimitoare "O legenda a vechiului Egipt". Aceasta poveste ii va servi, cativa ani mai tarziu, ca o schita preliminara pentru primul sau roman istoric, "Faraonul" (1895).

In cele din urma,Prus a scris 4 romane despre ceea ce el a mentionat intr-o scrisoare din 1884, ca mari intrebari ale epocii noastre: ,,Avanpostul" (Placówka, 1886) despre taranii polonezi, "Papusa"(Lalka, 1889)despre aristrocratie si oraseni idealisti, care se lupta sa implementeze reforme sociale; "Emancipatele"(Emancypantki, 1893)despre framantarile feministe si singurul raman istoric, "Faraonul"(Faraon, 1895)despre mecanismele puterii politice. Opera de cea mai mare intindere si cu cel mai universal interes este "Faraonul". Nuvele lui Prus, la fel ca si povestirile lui, au fost initial publicate in ziar sub forma mai multor publicatii periodice. Dupa ce a vandut romanul "Faraon" editurii Gebethner si Wolff, Prus a pornit intr-o calaotrie de 4 luni. El a vizitat Berlin, Dresden, Karlsbad, Nuremberg, Stuttgart si Rapperswill. In cel din urma oras elvetian, el a stat 2 luni (iulie-august), tratandu-se de agorafobia sa, si petrecand mult timp cu prietenii sai, tanara speranta, scriitorul Stefan Żeromski si sotia sa, Oktawia. Cuplul a solicitat ajutorul lui Prus pentru Muzeul National polonez, adapostit in Castelul Rapperswil,unde a fost Żeromski bibliotecar.

Etapa finala a calatoriei lui Prus l-a dus la Paris, unde a fost impiedicat de agorafobia de care suferea, sa traverseze raul Sena pentru a vizita orasul sudic, Left Bank. El a fost totusi incantat sa descopere ca descrierile sale privind Parisul, din romanul "Papusa" au fost folosite ca model (el s-a bazat in principal, pe publicatiile in limba franceza). Din Paris, el s-a grabit sa ajunga acasa pentru a se recupera la Nałęczów dupa calatoria facuta, care a fost si ultima facuta in strainatate.

Ecranizări[modificare | modificare sursă]

Romanul Faraonul a fost adoptat de regizorul Jerzy Kawalerowicz într-o peliculă cinematografică omonimă în 1966.[1] Filmul a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1967.[2]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]



   Înapoi la începutul articolului.