Biserica Bărăţia din Bucureşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bărăţia

Biserica Bărăţia este cea mai veche biserică romano-catolică din Bucureşti. Alte bărăţii cunoscute sunt cele din Câmpulung Muscel, Târgovişte ş.a. Bărăţia din Bucureşti este situată în centrul oraşului, pe Bd. I.C. Brătianu, iar oficiul parohial se găseşte pe str. Bărăţiei nr. 27.

[modifică] Istoric

Inscripṭie de la Bǎrǎṭia din Bucureşti

Călugării franciscani bulgari ridicaseră în sec. XVII-lea pe locul actualei biserici o biserică din lemn. În anul 1716 voievodul Ştefan Cantacuzino promisese secretarului său, Giovanni Del Chiaro, că va repara "bisericuţa de lemn a catolicilor ce stă să cadă". Ştefan Cantacuzino a fost însă nevoit să abdice în acelaşi an. În cartea "Istoria fondărei oraşului Bucureşti", de Dimitrie Papazoglu, există următoarea informaţie: Bărăţia sau Biserica Catolicilor s-a fondat de un italian, anume Delcioaro, în vremea lui Ştefan Vodă Cantacuzino, cu berat de la Poarta Otomană, şi de aceea i s-a pus numele de Bărăţie, adică document, autorizaţie. [1]

Reparaţia bisericii a fost efectuată din contribuţia financiară a împăratului Leopold I, care a donat în acest scop suma de 1.500 ducaţi de aur. La aceasta s-a adăugat contribuţia voievodului Nicolae Mavrocordat, care a donat 280 de ducaţi de aur. În timpul incendiului din 1847 biserica a fost grav afectată. Reconstrucţia s-a făcut prin efortul financiar al casei imperiale de la Viena, care a donat suma de 4.000 guldeni. Forma actuală a bisericii datează din anul 1848. În lucrarea sa referitoare la situaţia religioasă din România, arhiepiscopul Raymund Netzhammer notează: "Complexul Băraţia datează din anul 1848, deoarece în 1847 un foc devastator a mistuit atât biserica cât şi turnul". Clopotul cel mare al bisericii datează din anul 1855 şi a fost realizat pe cheltuiala împăratului Franz Josef.

În anul 1948 cea mai mare parte a complexului a fost confiscată de autorităţile comuniste.