Medellín
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Medellín | |||
| — municipiu — | |||
 |
|||
|
|||
| Poreclă: Ciudad de la Eterna Primavera,
Capital de la Montaña, Ciudad de las Flores, Capital de las Orquídeas, La Bella Villa, Tacita de Plata, "Medallo" (diminutiv). |
|||
| Altitudine | 1538 metri n.m. | ||
| Populaţie (2005) | |||
| - Densitate | 5.840 loc./km² | ||
|---|---|---|---|
| - Urbană | 2.223.078 | ||
| - Metropolitană | 3.312.165 | ||
| Site: Alcaldía de Medellín (spaniolă) | |||
 |
|||
Medellín este un oraş din Columbia, capitala departamentului Antioquia, situat în nord-vestul ţării, în centrul văii Aburra, pe malul râului Medellín. Conform datelor recensământului din 2005, are o populaţie de peste 2.200.000 de locuitori. Aria metropolitană, fiind compusă din 9 municipalităţi cu o populaţie de peste 3.200.000 de locuitori, este un important nod industrial, comercial, urban al ţării. Medellín se situeaza pe locul 98, în lista celor mai polulate oraşe ale planetei.
Cuprins |
[modifică] Etimologie
Nou fondata localitate spaniolă a avut cinci denumiri până acum: Aburrá de los Yamesíes, San Lorenzo de Aburrá, San Lorenzo de Aná, Valle de San Bartolomé, Villa de la Candelaria de Medellín şi Medellín.
Numele contemporan e dat în onoarea oraşului iberic Medellin, situat în Extremadura spaniolă. Numele a fost atribuit de către conquistadori ca Gaspar de Rodas, originari din Badajoz. Contele Pedro Portocarrero y Luna, Preşedintele Consilului Indiilor Vestice (Consejo de Indias), a cerut Monarhiei permisiunea de a numi noufondata localitate în onoarea oraşului său. Cererea sa a fost acceptată la 22 noiembrie, 1674, când regenta Mariana de Austria a proclamat numele Villa de Nuestra Señora de Medellín. Proclamarea oficială a fost dată de guvernatorul Miguel Aguinaga y Mendiogoitia, la 2 noiembrie 1675.
[modifică] Istorie
[modifică] Populaţii Indigene
Sunt evidenţe arheologice precum că valea Aburrá ar fi fost pobulată 10500 ani de vânători şi colectori. Invadatorii spanioli au găsit grupuri etnice ca Aburrá, Yamesí, Pequé, Ebejico, Norisco, Maní care populau valea din secolul 5. triburile Aburrá au dat numele văii pe care o populau. Ei trăiau din agriculturiă (porumb, boabe and bumbac), textile, meşteşuguri, şi comerţ cu sare, şi prelucrarea aurului. Dominaţia spaniolă introducând sistemul feudalist, ia deposedat pe localnici de proprietăţi, şi ia forţat la muncă silnică în mine. Munca grea, bolile, şi tratamentul inuman au dus la exterminarea aproape în intregime a populaţiilor susnumite. Descendeţii acestor etnii mai pot fi întâlniţi în regiunea Urabá
[modifică] Referinţe
|
|||||||||||
