Alegeri legislative în Spania, 2023

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegeri legislative în Spania, 2023
Spania
Noiembrie 2019 ←
23 iulie 2023
→ Următoarele

Toate cele 350 de mandate în Congresul Deputaților și 208 (din 266) de mandate în Senat
176 mandate necesare pentru majoritate

Prezență la urne

70.4% 4.1%
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Lider Alberto Núñez Feijóo Pedro Sánchez Santiago Abascal
Partid PP PSOE Vox
Lider din 18 iunie 2017 2 aprilie 2022 20 septembrie 2014
Mandatul liderului Madrid Madrid Madrid
Ultimele alegeri 89 de mandate, 20,8% 120 de mandate, 28.0% 52 de mandate, 15,1%
Mandat precedent 88 120 52
Mandate câștigate 137 121 33
Mandate schimbate 48 1 19
Vot popular 8,091,840 7,760,970 3,033,744
Procente 33.5% 31,7% 12,4%
Schimbare 12.7pp 3.7pp 2.7pp

  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Lider Yolanda Díaz Gabriel Rufián Míriam Nogueras
Partid Sumar ERC Junts
Lider din 2 aprilie 2023 14 octombrie 2019 12 martie 2021
Locul liderului Madrid Barcelona Barcelona
Ultimele alegeri 38 de mandate, 15,3%[a] 13 mandate, 3,6% 8 mandate, 2,2%[b]
Mandate precedente 36 13 4
Mandate câștigate 31 7 7
Mandate schimbate 7 6 1
Vot popular 3,014,006 462,883 392,634
Procente 12,3% 1,9% 1,6%
Schimbare 3.0pp 1.7pp 0.6pp


Prim-ministru în funcție

Pedro Sánchez
PSOE

Prim-ministru ales

Pedro Sánchez
PSOE

Alegerile legislative din Spania din 2023 au avut loc pe 23 iulie 2023, pentru a alege cel de al 15-lea Parlament al Regatului Spaniei. Toate cele 350 de locuri din Congresul Deputaților vor fi disponibile pentru a fi alese, precum și cele 208 din 265 de locuri din Senat.

Guvernul format după alegerile din noiembrie este compus dintr-o coaliție de stânga între Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) și Unidas Podemos, primul astfel de guvern la nivel național din Spania de la A Doua Republică Spaniolă încoace. În orice caz, mandatul guvernului a fost rapid umbrit de izbucnirea pandemiei de COVID-19 în martie 2020, alături de consecințele ei politice și economice. Aceste consecințe includ o severă recesiune globală rezultată din măsurile severe de lockdown implementate pentru a opri răspândirea virusului SARS-Cov-2, precum și, de asemenea, impactul economic al invaziei Federației Ruse în Ucraina în 2022.

Pe partea dreaptă a spectrului politic, Partidul Popular (PP) a suferit o schimbarea a conducerii în febuarie 2022, în urma unui impuls intern al președinților din Galicia și Madrilena, Alberto Núñez Feijóo și Isabel Díaz Ayuso, de a-l înlătura pe liderul de partid Pablo Casado. De la câștigarea conducerii de către Feijóo, PP a condus sondajele de opinie și a terminat pe primul loc la alegerile regionale și locale din 28 mai 2023.[1] Partidul Vox de extremă-dreapta a fost deschis să sprijine PP într-un parlament fragmentat în schimbul participării guvernului și concesiilor programatice.[2] Partidul liberal Cetățenii, cândva o forță lider, dar care și-a pierdut cea mai mare parte din sprijinul din 2019, a decis să nu candideze la aceste alegeri, concentrându-și eforturile pe alegerile pentru Parlamentul European din 2024.[3]

În ciuda speculațiilor despre alegeri anticipate,[4][5] Prim-ministrul Pedro Sánchez, în funcție, și-a exprimat în mod constant intenția de a finaliza legislatura așa cum era programată în 2023.[6] Inițial, el stabilise o dată provizorie a alegerilor pentru decembrie 2023, aproape de încheierea președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene. Cu toate acestea, rezultatele slabe ale blocului de stânga la alegerile regionale și locale din mai, cu pierderi în fața PP și Vox în toate regiunile, cu excepția celor trei, au condus la o dizolvare anticipată surprinzătoare a Cortes (parlamentului) în ceea ce a fost descris ca un pariu de către Sánchez. pentru a înfrânge opoziția.[7][8]

La alegeri, PP a câștigat 137 de locuri în Congres, cea mai mare creștere în ceea ce privește cota de voturi și locuri. PSOE s-a clasat pe locul al doilea și a supraperformat sondajele cu o creștere în ceea ce privește cota de voturi și locuri. Vox a înregistrat o scădere a votului popular și a locurilor, în timp ce Sumar a câștigat 31 de locuri în Congres, o scădere a votului popular și a locurilor partidelor sale constitutive. Niciunul dintre blocuri nu a obținut o majoritate și trebuie să se bazeze pe regionaliști și separatiști pentru a forma un guvern.

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Parlamentul Spaniei (Cortes Generales) este considerat ca fiind un sistem bicameral imperfect. Congresul Deputaților are o putere legislativă mai mare decât Senatul, având capacitatea de a vota învestirea sau de a demite un prim-ministru și de a trece peste veto-urile Senatului cu o majoritate absolută de voturi. Cu toate acestea, Senatul posedă câteva funcții exclusive (dar limitate ca număr) — cum ar fi rolul său în modificarea constituțională — care nu sunt supuse controlului Congresului.[9][10] Votarea pentru Cortes Generales se face pe baza votului universal, care cuprinde toți cetățenii cu vârsta de peste 18 ani și care se bucură deplin de drepturile lor politice.[11] Amendamentele aduse legii electorale din 2022 au abolit sistemul de vot „cerșit” sau expat (spaniolă Voto rogado), conform căruia spaniolii din străinătate trebuiau să solicite votul înainte de a li se permite să voteze.[12] Sistemului de vot pentru expat i s-a atribuit responsabilitatea pentru o scădere majoră a prezenței la vot a spaniolilor din străinătate în anii în care a fost în vigoare.[13]

Pentru Congresul Deputaților, 348 de locuri sunt alese prin metoda D'Hondt și prin reprezentare proporțională pe listă închisă, cu un prag electoral de trei la sută din voturile valabile — care include buletine de vot albe — fiind aplicat în fiecare circumscripție. Locurile sunt alocate circumscripțiilor electorale, corespunzătoare provinciilor Spaniei, fiecăreia fiindu-i alocat un minim inițial de două locuri, iar restul de 248 fiind distribuite proporțional cu populația lor. Ceuta și Melilla sunt alocate cele două locuri rămase, care sunt alese prin vot plural.[9][14] Utilizarea metodei D'Hondt poate duce la un prag efectiv mai mare, în funcție de magnitudinea districtului.[15]

Ca urmare a alocării menționate mai sus, fiecare circumscripție cu multimembri a Congresului a primit următoarele locuri:[16]

Locuri Circumscripții
37 Madrid
32 Barcelona
16 Valencia(+1)
12 Alicante, Sevilla
11 Málaga
10 Murcia
9 Cádiz
8 A Coruña, Insulele Baleare, Biscaia, Las Palmas
7 Asturia, Granada, Pontevedra, Zaragoza, Santa Cruz de Tenerife
6 Almería, Córdoba, Gipuzkoa, Girona, Tarragona, Toledo
5 Badajoz(–1), Cantabria, Castellón, Ciudad Real, Huelva, Jaén, Navarra, Valladolid
4 Álava, Albacete, Burgos, Cáceres, La Rioja, León, Lleida, Lugo, Ourense, Salamanca
3 Ávila, Cuenca, Guadalajara, Huesca, Palencia, Segovia, Teruel, Zamora
2 Soria

Pentru Senat, 208 locuri sunt alese folosind un sistem de vot în bloc parțial pe listă deschisă, alegătorii votând pentru candidați individuali în loc de partide. În circumscripțiile electorale care aleg patru locuri, alegătorii pot vota până la trei candidați; în cele cu două sau trei locuri, până la doi candidați; și pentru un candidat în districtele uninominale. Fiecare dintre cele 47 de provincii peninsulare primesc patru locuri, în timp ce pentru provinciile insulare, cum ar fi Insulele Baleare și Canare, districtele sunt insulele în sine, în cele mai mari — Mallorca, Gran Canaria și Tenerife — fiind alocate câte trei locuri, iar în cele mai mici. — Menorca, IbizaFormentera, Fuerteventura, La Gomera, El Hierro, Lanzarote and La Palma — câte unul. Ceuta și Melilla aleg câte două locuri. În plus, comunitățile autonome pot desemna cel puțin un senator fiecare și au dreptul la un senator suplimentar la fiecare milion de locuitori.[9][14]

Data alegerilor[modificare | modificare sursă]

Mandatul pentru fiecare cameră din Cortes Generales — Congresul și Senatul — expiră odată la patru ani de la data ultimelor alegeri, dacă nu este dizolvat mai devreme. Decretul electoral va fi emis cel târziu în a douăzeci și cincia zi anterioară datei de expirare a mandatului parlamentului, în cazul în care prim-ministrul nu face uz de prerogativa sa de dizolvare anticipată. Decretul se publică în ziua următoare în Monitorul Oficial al Statului (BOE), ziua alegerilor având loc în a cincizeci și patra zi de la publicare. Alegerile anterioare au avut loc la 10 noiembrie 2019, ceea ce înseamnă că mandatul legislativ va expira la 10 noiembrie 2023. Decretul electoral trebuie publicat în BOE cel târziu pe 17 octombrie 2023, alegerile având loc în a cincizeci și patra zi de la publicare, stabilind cea mai recentă dată posibilă a alegerilor pentru Cortes Generales duminică, 10 decembrie 2023.[14][17]

Prim-ministrul are prerogativa de a dizolva ambele camere la un moment dat — fie în comun, fie separat — și de a convoca alegeri anticipate, cu condiția ca nicio moțiune de cenzură să nu fie în curs, nicio stare de urgență să nu fie în vigoare și ca dizolvarea să nu aibă loc înainte de a trece un an de la precedentul scrutin. În plus, ambele camere urmează să fie dizolvate și sunt convocate noi alegeri dacă un proces de învestitură nu reușește să aleagă un prim-ministru într-o perioadă de două luni de la primul tur de scrutin.[9]Cu excepția acestui lucru, nu există o cerință constituțională pentru alegeri simultane pentru Congres și Senat. Totuși, începând cu 2023, nu a existat niciun precedent de alegeri separate care au avut loc în conformitate cu Constituția din 1978.

După înfrângerea partidului său la alegerile regionale din Madrid din 4 mai 2021, prim-ministrul Pedro Sánchez a comentat că mai sunt „32 de luni până la urmatoarele alegeri generale”, ceea ce înseamnă că data alegerilor ar fi fost programată provizoriu pentru Ianuarie 2024.[18] S-au deschis întrebări cu privire la calendarul maxim de desfășurare a unor noi alegeri, cu interpretări legale până la acel moment având în vedere că data expirării Cortes Generales a fost stabilită la patru ani de la alegerile precedente; totuși, o interpretare care considera că calendarul de patru ani a început să conteze de la prima adunare a Camerei sau de la învestirea primului ministru ar putea împinge data alegerilor în ianuarie sau februarie 2024.[19][20][21][22] Pe 2 august 2022, Sánchez însuși a înlăturat orice îndoială pe această temă prin anunțând că alegerile vor avea loc în decembrie 2023,[23] poziție reiterata pe 27 martie 2023 când a spus că mai sunt „nouă luni” în actuala legislatură.[24]

După alegerile regionale și locale din 28 mai 2023, Sánchez a anunțat a doua zi că alegerile generale vor avea loc pe 23 iulie, decretul electoral fiind publicat în BOE a doua zi.[25] Întrucât doar cercul apropiat al lui Sánchez avea cunoștințe prealabile despre anunțul înainte de a fi făcut,[26] partidele politice din tot spectrul au fost luate prin surprindere,[27] liderii PP în special simțindu-se atacați de convocarea alegerilor, deoarece i-a împiedicat să își valorifice câștigurile în alegerile din ziua precedentă.[28] Indicele bursier IBEX 35 a reacționat negativ și el la convocarea surpriză a alegerilor.[29]

Cortes Generales a fost dizolvat oficial pe 30 mai 2023, după publicarea decretului de dizolvare în BOE, stabilind data alegerilor pentru 23 iulie și programând ca ambele camere să se reunească pe 17 august.[16] Acestea vor fi primele alegeri generale din Spania care vor avea loc în iulie din 1839 încoace.[30]

Compoziția parlamentară[modificare | modificare sursă]

Tabelul de mai jos arată compoziția grupurilor parlamentare în ambele camere înainte de dizolvare.[31][32]

Partide și candidați[modificare | modificare sursă]

Legea electorală permite partidelor și alianțelor înregistrate la ministerul de interne, coalițiile și grupurile de alegători să prezinte liste de candidați. Partidele și alianțele care intenționează să formeze o coaliție înainte de alegeri sunt obligate să informeze Comisia Electorală relevantă în termen de zece zile de la convocarea alegerilor, în timp ce grupurile de alegători trebuie să obțină semnătura a cel puțin 1% din electoratul din circumscripțiile electorale pentru care concurează la alegeri, interzicând alegătorilor să semneze pentru mai mult de o listă de candidați. Concomitent, partidele, alianțele sau coalițiile care nu au obținut un mandat în nicio cameră a parlamentului la alegerile precedente trebuie să obțină semnătura a cel puțin 0,1% dintre alegătorii din circumscripțiile menționate anterior.[14] Legea electorală prevede un proces special, simplificat pentru reluarea alegerilor, inclusiv o scurtare a termenelor limită, ridicarea cerințelor de semnătură dacă acestea ar fi fost deja îndeplinite pentru alegerile anterioare imediate și posibilitatea de a menține liste și coaliții fără a fi nevoie să meargă. prin proceduri preelectorale din nou.

Mai jos este o listă a principalelor partide și alianțe electorale care vor participa la alegeri:

Candidatură Partide și
alianțe
Candidat lider Ideologie Rezultate anterioare Guv. Ref.
Voturi (%) Con. Sen.
PSOE Pedro Sánchez Social democrație 28.00% 120 92 DaY [38]
[39]
PP Alberto Núñez Feijóo Conservatorism
Creștin democrație
20.81% 89 83 NoN [40]
[41]
Vox Santiago Abascal Populism de dreapta
Ultranaționalism
Conservatorism național
15.08% 52 2 NoN
Sumar Yolanda Díaz Progresism
Populism de stânga
Politică verde
15.34%[a] 38 0 DaY [42]
[43]
[44]
[45]
ERC Gabriel Rufián Independența Cataloniei
Naționalism de stânga
Social democrație
3.63% 13 [e] NoN
Junts Míriam Nogueras Independența Cataloniei
Populism
2.19%[b] 8 3 NoN [46]
[47]
PDeCAT–
E–CiU
Roger Montañola Naționalism catalan
Liberalism
NoN [48]
[49]
EAJ/PNV Aitor Esteban Naționalism basc
Creștin democrație
Social democrație
1.56% 6 9 NoN [50]
EH Bildu Mertxe Aizpurua Independența Țării Bascilor
Stânga Abertzale
Socialism
1.14% 5 [e] NoN [51]
CUP–PR Albert Botran Independența Cataloniei
Anticapitalism
Socialism
1.02% 2 0 NoN [52]
CCa Cristina Valido Regionalism
Naționalism canar
Centrism
0.51%[f] 2 0 NoN [53]
[54]
[55]
NC–BC Luis Campos Naționalism canar
Social democrație
NoN [56]
BNG Néstor Rego Naționalism galician
Naționalism de stânga
Socialism
0.50% 1 0 NoN
EV Diego Loras Localism
Ruralism
0.08%[g] 1 2 NoN [57]
[58]
[59]
[60]
ERC–
EH Bildu
Mirella Cortès Gès Naționalism de stânga Senate 12[e] NoN [61]
ASG Fabián Chinea Insularism
Social democrație
Senate 1 NoN [62]
EFS Juanjo Ferrer Progresism Senate 1 NoN [63]
UPN Alberto Catalán Regionalism
Conservatorism
Creștin democrație
New[h] NoN [64]
[65]
[66]
[67]
Neparticipanți
CS Patricia Guasp Liberalism 6.80% 10 0 NoN [68]
[69]
[70]
PRC José María Mazón Regionalism
Centrism
0.28% 1 0 NoN [71]

Dipsutele interne au izbucnit în Partidul Popular (PP) după victoria zdrobitoare a lui Isabel Díaz Ayuso la alegerile din Madrid din 2021, întrucât președintele regional a ajuns să fie văzut de un sector din partid ca un candidat mai bun decât Pablo Casado pentru a-l înfrunta pe Pedro Sánchez la alegerile generale.[72][73] Conflictul a ajuns la apogeu din septembrie 2021 când cele două tabere s-au înfruntat pentru controlul organizației regionale din Comunitatea Madrid a partidului, cu posibila ascensiune a lui Ayuso la președinția PP-ului regional fiind văzută de susținătorii lui Casado ca o amenințare imediată la adresa conducerii sale naționale.[74][75] După câteva luni de conducere care a fost percepută ca săracă și neregulată, cuplată cu o erodare a sprijinului popular în sondajele de opinie și un rezultat dezamăgitor la alegerile regionale din Castilia-Leone din 2022, criza a intrat într-o nouă etapă pe 16 februarie 2022 când unele site-uri mass-media au dezvăluit un presupus complot al conducerii naționale a partidului de a investiga familia lui Ayuso în căutarea unor materiale compromițătoare — mai precis, presupusul trafic de influență în atribuirea de contracte publice fratelui lui Ayuso. După câteva zile de lupte interioare publice între Casado și Ayuso, s-a raportat că președintele Galiciei, Alberto Núñez Feijóo, a convenit cu acesta din urmă și cu alți președinți regionali de partid să devină noul lider al partidului și să-l înlocuiască pe Casado, despre care se spunea că ar fi dispus să reziste până la congresul PP programat pentru iulie.[76][77][78] Pe 22 februarie, demisia lui Casado a fost anunțată după ce a fost abandonat de majoritatea conducerii partidului și a funcționarilor publici.[40]

Ca urmare a rămas-bunului lui Pablo Iglesias de la politica activă în mai 2021, ministrul Muncii — și, din iulie 2021, al doilea viceprim-ministru — Yolanda Díaz, a ajuns să fie considerată pe scară largă drept succesorul prezumtiv al lui Iglesias ca și candidat la funcția de prim-ministru la următoarele alegeri generale.[42] Díaz și-a exprimat dorința de a modela o nouă platformă electorală care să transcende partidele politice, precum și marca Unidas Podemos,[79][80] cu scopul de a asigura sprijinul unor forțe apropiate din punct de vedere ideologic precum En Comú Podem (ECP), Compromís și Más Madrid/Más País, oferind în același timp un rol predominant pentru societatea civilă.[81][82][83] Platforma a văzut un act de unitate în avans în timpul unui eveniment care a avut loc pe 13 noiembrie 2021, cu participarea unui număr de femei reprezentative din diferitele spații politice care s-au putut alătura în cele din urmă: însăși Díaz, primarul Barcelonei Ada Colau (ECP), vicepreședintele valencian Mónica Oltra (Compromís), liderul opoziției madrilene Mónica García (Más Madrid) și consilierul Ceutan Fatima Hamed (de la Mișcarea pentru Demnitate și Cetățenie, MDyC); absența membrilor Podemos la eveniment, în special a miniștrilor Egalității și Drepturilor Sociale Irene Montero și Ione Belarra, a fost văzută ca o dovadă a rolului tot mai redus al Unidas Podemos în cadrul platformei.[84] Alianța de stânga condusă de Díaz a fost bine primită și de prim-ministrul Pedro Sánchez, care a considerat important ca „spațiul progresist” să fie „în formă maximă” pentru ca guvernul său să-și poată menține și extinde majoritatea la următoarele alegeri.[85] În timp ce termenul „Front larg” a fost folosit frecvent în mass-media pentru a se referi la platforma lui Díaz,[86][87] s-a comentat că Díaz însăși a respins folosirea acestui nume pentru legăturile sale cu brandinguri similare folosite de alianțele populiste de stânga din America Latină.[88] Pe 18 mai 2022, a fost anunțat că platforma lui Díaz va merge sub numele de „Sumar”(română Uniți).[89]

În septembrie 2021, colectivitățile cetățenești ale „Spaniei Goale” (spaniolă España Vacía sau España Vaciada), un termen inventat pentru a se referi la provinciile interioare rurale și în mare parte nepopulate ale Spaniei,[90] au fost de acord să aștepte cu nerăbdare formule pentru a participa la următoarele alegeri din Spania, inspirat de succesul candidaturii partidului Teruel Existe (în română „Teruel Există”) la algerile generale din noiembrie 2019.[57] Până în noiembrie 2021, s-a confirmat că peste 160 de colective și asociații din aproximativ 30 de provincii spaniole s-au angajat să finalizeze platforma electorală înainte de ianuarie 2022.[58] Apoi a participat la alegerile regionale din Castilia-Leone din 2022, cu rezultate mixte: un succes în Soria, dar o dezamăgire în altă parte.

Pe 30 mai 2023, executivul național al Cetățenilor, care câștigase 10 mandate în 2019, a anunțat că partidul nu va participa la alegerile generale în urma rezultatelor slabe la alegerile regionale și locale.[70] Această decizie a fost criticată de un număr dintre reprezentanții săi aleși, inclusiv deputatul în exercițiu și fostul candidat la conducerea partidului Edmundo Bal.[91]

Calendar[modificare | modificare sursă]

Datele cheie sunt listate mai jos (toate orele sunt CET. Insulele Canare au folosit în schimb WET (UTC+0):[14][92]

  • 29 mai: Decretul alegerilor intră în vigoare prin contrasemnarea de către prim-ministru după dezbaterea din Consiliul de Miniștrii, ratificat de către Rege.[16]
  • 30 mai: Dizolvarea oficială a Cortes Generales și începerea unei perioade de suspendare a evenimentelor pentru inaugurarea de lucrări publice, servicii sau proiecte.
  • 2 iunie: Constituirea inițială a comisiilor electorale provinciale și de zonă.
  • 9 iunie: termen limită pentru partidele și alianțele care intenționează să intre într-o coaliție pentru a informa comisia electorală relevantă.
  • 19 iunie: termen limită pentru ca partidele, alianțele, coalițiile și grupurile de alegători să prezinte listele de candidați la comisia electorală relevantă.
  • 21 iunie: Listele de candidați depuse sunt publicate provizoriu în Monitorul Oficial de Stat (BOE).
  • 24 iunie: Termen limită pentru cetățenii înscriși în Registrul Alegătorilor Absenți care Locuiesc în Străinătate (CERA) și pentru cetățenii absenți temporar din Spania să solicite votul.
  • 25 iunie: termen limită pentru partidele, alianțele, coalițiile și grupurile de alegători pentru a remedia neregulile din listele lor.
  • 26 iunie: Proclamarea oficială a listelor de candidați depuse valabile.
  • 27 iunie: Listele proclamate sunt publicate în BOE.
  • 7 iulie: începerea oficială a campaniei electorale.[16]
  • 13 iulie: termen limită pentru a solicita votul prin corespondență.
  • 18 iulie: Începerea oficială a interdicției legale privind publicarea, difuzarea sau reproducerea sondajelor de opinie electorală și termenul limită pentru care cetățenii CERA pot vota prin corespondență.
  • 19 iulie: termen limită pentru care alegătorii prin poștă și alegătorii absenți temporar să își emită voturile.
  • 21 iulie: ultima zi a campaniei electorale oficiale și termenul limită pentru care cetățenii CERA pot vota într-o urnă de la oficiul sau divizia consulară relevantă.[16]
  • 22 iulie: Interdicția oficială de 24 de ore a campaniilor politice înainte de alegerile generale (ziua de reflecție).
  • 23 iulie: Ziua votării (secțiile de votare se deschid la ora 9:00 și se închid la ora 20:00 sau după ce alegătorii prezenți la coadă la/în afara secției de votare la ora 20:00 și-au exprimat votul). Numărarea provizorie a voturilor începe imediat.
  • 26 iulie: Numărarea generală a voturilor, inclusiv numărarea voturilor CERA.
  • 29 iulie: Data limită pentru numărarea generală a voturilor care urmează să fie efectuată de comisia electorală relevantă.
  • 7 august: Data limită pentru proclamarea membrilor aleși de către comisia electorală relevantă.
  • 17 august: termen limită pentru reasamblarea ambelor camere ale Cortes Generales (decretul electoral stabilește această dată, care pentru alegerile din 2023 a fost stabilită pentru 17 august).[16]
  • 16 septembrie: Termenul final pentru ca rezultatele definitive să fie publicate în BOE.

Campanie[modificare | modificare sursă]

Sloganurile partidelor[modificare | modificare sursă]

Partid sau alianță Sloganul original Traducerea în română Ref.
PSOE « Adelante. España avanza » "Înainte. Spania avansează" [93]
PP « Es el momento » "Este vremea" [94]
Vox « Lo que importa » "Ce contează" [95]
Sumar Principal: « Es por ti »
Sumar–ECP: « A favor teu »
Principal: "Este pentru tine"
Sumar–ECP: "De partea ta"
[96]
ERC « Defensa Catalunya! » "Apărați Catalonia!" [97]
Junts « Ja n'hi ha prou » "Este destul" [98]
PDeCAT–E–CiU « Ara toca » "Acum este vremea" [99]
EAJ/PNV « Euskadiren ahotsa. Con voz propia » "Vocea bască. Cu propria sa voce" [100]
EH Bildu « Berriro. Egingo dugu » "We will do it. Again" [101]
CUP–PR « Plantem cara » "Hai sa recunoastem" [102]
CCa « Coalición por Canarias » "Coaliția pentru Canare"
NC–BC « Elegimos Canarias. Siempre » "Putem alege Canarele. Întodeauna" [103]
BNG « Que Galiza conte! Con máis forza! » "Galicia contează! Cu mai multă putere!" [104]
UPN « No cambies la fiesta por nada » "Nu schimba festivalul cu nimic." [105]

Dezbateri electorale[modificare | modificare sursă]

Dezbaterile electorale de la alegerile generale din 2023
Dată Organizatori Moderator(i)     P  Prezent[i]    S  Surogat[j]    NI  Neinvitat   I  Invitat   A  Invitat absent 
PSOE PP Vox Sumar ERC PNV EH Bildu Audiență Ref.
10 iulie Atresmedia Ana Pastor
Vicente Vallés
P
Sánchez
P
Feijóo
NI NI NI NI NI 46.5%
(5,910,000)
[106]
[107]
13 iulie RTVE[k] Xabier Fortes P
López
P
Gamarra
P
Espinosa
S
Vidal
P
Rufián
P
Esteban
P
Matute
18.6%
(1,893,000)
[108]
[109]
19 iulie RTVE Xabier Fortes P
Sánchez
A P
Abascal
P
Díaz
NI NI NI 34.6%
(4,155,000)
[110]

Sondaje de opinie[modificare | modificare sursă]

Linia de regresie locală a rezultatelor sondajului din 10 noiembrie 2019 până în prezent, fiecare linie corespunzând unui partid politic.

Sondajele din iulie[modificare | modificare sursă]

Firmă de sondare Dată PSOE PP Vox CS Avans
Alegerile generale din 2023 23 iulie 2023 31.7
121
33.1
137
12.4
33
[l] [l] 12.3
31
1.4
El Periódico[111] 21 iulie 2023 29.4
106
34.9
137
13.4
37
[l] [l] 13.2
35
5.5
El País[112] 18 iulie 2023 28.3
108
34.1
142
12.8
35
[l] [l] 13.2
34
5.8
Electocracia[113] 17 iulie 2023 28.2
107/109
34.7
143/145
13.0
34/36
[l] [l] 12.6
30/32
6.5
Electográfica[114] 17 iulie 2023 28.1
105
34.4
140
12.7
35
[l] [l] 13.2
37
6.3
El Electoral[115] 17 iulie 2023 28.5
106
34.0
138
12.9
37
[l] [l] 13.1
37
5.5
El Plural[116] 17 iulie 2023 28.2
109
33.9
142
13.1
33
[l] [l] 12.9
34
5.7
Europe Elects[117] 17 iulie 2023 28.5 34.5 12.9 [l] [l] 13.1 6.0
Politico[118] 17 iulie 2023 28.0 34.0 13.0 [l] [l] 13.0 6.0
PolitPro[119] 17 iulie 2023 27.9 33.7 13.4 [l] [l] 13.3 5.8
Porcentual[120] 17 iulie 2023 28.4
109
34.0
142
12.7
34
[l] [l] 13.3
33
5.6
Electomanía[121] 16 iulie 2023 28.5 34.6 12.8 [l] [l] 12.9 5.5
PolitPro[122] 9 iulie 2023 27.3 33.0 13.9 [l] [l] 13.5 5.7
El Electoral[123] 9 iulie 2023 28.3
106
33.2
137
13.6
38
[l] [l] 13.0
37
4.9
Porcentual[124] 8 iulie 2023 27.5
106
33.1
138
13.8
38
[l] [l] 13.5
33
5.6
El Periódico[125] 8 iulie 2023 29.2
105
34.0
135
13.1
36
[l] [l] 13.4
35
4.8
El Plural[126] 8 iulie 2023 27.7 32.2 13.6 [l] [l] 13.4 4.5
El País[127] 7 iulie 2023 27.7
102/106
33.8
138/143
13.7
36/37
[l] [l] 13.1
36/37
6.1
Electográfica[128] 7 iulie 2023 27.8
104
33.2
137
13.6
37
[l] [l] 13.2
38
5.4
Politico[129] 6 iulie 2023 28.0 35.0 13.0 [l] [l] 13.0 7.0
Electocracia[130] 6 iulie 2023 28.4
108/110
34.6
143/145
13.0
34/36
[l] [l] 12.7
30/32
6.9
Europe Elects[131] 4 iulie 2023 27.7 34.7 13.2 [l] [l] 12.7 7.0
Alegerile generale din noiembrie 2019 10 noiembrie 2019 28.0
120
20.8
89
15.1
52
12.9
35
6.8
10
2.4
3
[m] 7.2

Prezența la vot[modificare | modificare sursă]

Tabelul de mai jos arată prezența la vot înregistrată în ziua alegerilor fără a include alegătorii de la Recensământul Rezidenților Absenți (CERA).

Regiune Ora
14:00 18:00 20:00
2019 2023 +/– 2019 2023 +/– 2019 2023 +/–
Andaluzia 35.80% 42.05% +6.25 54.85% 53.18% –1.67 68.25% 68.99% +0.74
Aragon 41.18% 42.07% +0.89 57.91% 52.56% –5.35 71.50% 73.02% +1.52
Asturias 34.42% 39.04% +4.62 53.50% 54.11% +0.61 65.48% 71.13% +5.65
Insulele Baleare 30.95% 37.27% +6.32 47.40% 48.58% +1.18 58.71% 63.60% +4.89
Țara Bascilor 40.18% 37.20% –2.98 57.60% 52.43% –5.17 68.91% 67.61% –1.30
Insulele Canare 27.08% 28.90% +1.82 44.36% 45.39% +1.03 60.46% 63.59% +3.13
Cantabria 39.12% 42.99% +3.87 59.28% 60.44% +1.16 70.83% 75.35% +4.52
Castila și León 37.29% 41.37% +4.08 56.70% 54.84% –1.86 71.37% 74.42% +3.05
Castilla–La Mancha 38.07% 44.70% +6.63 57.44% 56.28% –1.16 71.36% 74.42% +3.06
Catalonia 40.58% 36.79% –3.79 59.88% 48.72% –11.16 72.17% 65.42% –6.75
Extremadura 37.17% 45.16% +7.99 54.41% 55.81% +1.40 69.12% 73.70% +4.58
Galicia 31.96% 39.01% +7.05 53.26% 55.96% +2.70 66.62% 73.14% +6.52
La Rioja 40.42% 45.75% +5.33 57.45% 57.12% –0.33 71.27% 74.88% +3.61
Madrid 40.98% 40.82% –0.16 61.50% 53.69% –7.81 74.54% 74.14% –0.40
Murcia 39.01% 44.24% +5.23 57.89% 55.08% –2.81 69.99% 70.78% +0.79
Navarra 39.38% 41.27% +1.89 56.46% 51.76% –4.70 69.21% 69.74% +0.53
Comunitatea Valenciană 42.51% 46.24% +3.73 59.97% 57.93% –2.04 71.74% 73.59% +1.85
Ceuta 27.27% 27.44% +0.17 43.77% 39.30% –4.47 56.16% 55.64% –0.52
Melilla 24.61% 23.29% –1.32 38.98% 31.93% –7.05 57.12% 49.80% –7.32
Total 37.92% 40.48% +2.56 56.85% 53.13% –3.72 69.87% 70.40% +4.17
Surse:[132]


Rezultate[modificare | modificare sursă]

Congresul Deputaților[modificare | modificare sursă]

Rezumatul rezultatelor alegerilor pentru Congresul Deputaților din 23 iulie 2023
Partide și alianțe Vot popular Locuri
Voturi % ±pp Total +/−
Partidul Popular (PP) 8,091,840 33.05 +12.24 137 +48
Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) 7,760,970 31.70 +3.70 121 +1
Vox (Vox) 3,033,744 12.39 –2.69 33 –19
Unitate (Sumar) 3,014,006 12.31 –3.03 31 –7
Stânga Republicană din Catalonia (ERC) 462,883 1.89 –1.74 7 –6
Împreună pentru Catalonia (Junts)4 392,634 1.60 n/a 7 –1
Adunarea Țării Bascilor (EH Bildu) 333,362 1.36 +0.22 6 +1
Partidul Naționalist Basc (EAJ/PNV) 275,782 1.13 –0.43 5 –1
Partidul Animalist pentru Mediu (PACMA)5 165,768 0.68 –0.26 0 ±0
Blocul Naționalist Galician (BNG) 152,327 0.62 +0.12 1 ±0
Coaliția Canară (CCa)6 114,718 0.47 n/a 1 ±0
Candidatura Unitară Populară (CUP–PR) 98,794 0.40 –0.62 0 –2
Uniunea Populară din Navarra (UPN)7 51,764 0.21 n/a 1 –1
Frontul Muncitoresc (FO) 46,605 0.19 Nou 0 ±0
Noile Canare–Blocul Canar (NC–BC)6 45,557 0.19 n/a 0 –1
Spania Goală (EV) 36,397 0.15 +0.07 0 –1
Coaliția Există (Existe)6 20,298 0.08 ±0.00 0 –1
Soria Acum! (SY) 9,626 0.04 Nou 0 ±0
Spania Goală (España Vaciada) 3,069 0.01 Nou 0 ±0
Asturias Există–Spania Goală (Asturias Existe EV) 2,248 0.01 Nou 0 ±0
Spania GoalăPartidul CastilianPământul Plebeilor (EV–PCAS–TC) 1,156 0.00 Nou 0 ±0
Partidul Democrat European Catalan (PDeCAT–E–CiU)4 31,687 0.13 n/a 0 ±0
Recortes Cero 23,254 0.09 –0.05 0 ±0
Uniunea Populară din Leon (UPL) 23,010 0.09 +0.05 0 ±0
Pentru o Lume mai Bună (PUM+J) 22,391 0.09 –0.02 0 ±0
Partidul Comunist al Muncitorilor din Spania (PCTE) 17,918 0.07 +0.02 0 ±0
Da pentru Viitor (GBai) 9,839 0.04 –0.01 0 ±0
Înainte Andaluzia (Adelante Andalucía) 9,064 0.04 Nou 0 ±0
Niciun partid (EB) 8,287 0.03 +0.01 0 ±0
Jaén Deserves More (JM+) 8,234 0.03 Nou 0 ±0
Pentru Ávila (XAV) 7,321 0.03 +0.01 0 ±0
Blocul Extremaduran (BQEx) 5,754 0.02 Nou 0 ±0
Caminando Juntos (CJ) 5,482 0.02 Nou 0 ±0
Falanga Spaniolă a Consiliilor pentru Ofensiva Național Sindicalistă (FE–JONS) 5,104 0.02 +0.02 0 ±0
Partidul Aragonez (PAR) 4,088 0.02 Nou 0 ±0
Partidul Umanist (PH) 2,811 0.01 ±0.00 0 ±0
Pentru Huelva (XH) 1,914 0.01 Nou 0 ±0
Haide Palencia (VP) 1,898 0.01 Nou 0 ±0
Zamora Da (ZSí) 1,797 0.01 Nou 0 ±0
Calea Burgalese (VB) 1,739 0.01 New 0 ±0
Pentru Regiunea Mea (Por Mi Región)7 1,655 0.01 ±0.00 0 ±0
Canarele AcumPartidul Comunist al Poporului din Canare (ANCUPPCPC)8 1,640 0.01 ±0.00 0 ±0
Cetățenii–Partidul Cetățenilor (Cs) n/a n/a –6.80 0 –10
Partidul Regionalist din Cantabria (PRC) n/a n/a –0.28 0 –1
Alte partide 216,526 0.78 ±0.00 0 ±0
Voturi albe 217,227 0.89 –0.01
Total 24,482,534 350 ±0
Voturi valide 24,482,534 98.94 –0.04
Voturi invalide 261,078 1.06 +0.04
Voturi numărate / prezența la vot 24,743,612 66.04 –0.19
Abțineri
Votanți înregistrați 37,466,432
Surse[133]
Vot popular
PP
33.05%
PSOE
31.70%
Vox
12.39%
Sumar
12.31%
ERC
1.89%
Junts
1.60%
EH Bildu
1.36%
EAJ/PNV
1.13%
BNG
0.62%
CCa
0.47%
UPN
0.21%
Alții
2.60%
Voturi albe
0.89%
Locuri
PP
39.14%
PSOE
34.57%
Vox
9.43%
Sumar
8.86%
ERC
2.00%
Junts
2.00%
EH Bildu
1.71%
EAJ/PNV
1.43%
BNG
0.29%
CCa
0.29%
UPN
0.29%

Senat[modificare | modificare sursă]

Rezumatul rezultatelor alegerilor pentru Senatul Spaniei din 23 iulie 2023
Partide și alianțe Vot popular Locuri
Voturi % ±pp Total +/−
Partidul Popular (PP) 33.15 +6.31 120 +37
Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE)1 31.00 +0.40 72 –20
Unitate (Sumar) 10.58 –3.31 0 ±0
Vox (Vox) 10.20 +5.12 0 –2
Stânga pentru Independență (ERCEH Bildu)5 4.02 –2.11 7 –5
Împreună pentru Catalonia (Junts)6 1.76 n/a 1 –2
Partidul Naționalist Basc (EAJ/PNV) 1.22 –0.59 4 –5
Partidul Animalist pentru Mediu (PACMA)7 0.93 –0.61 0 ±0
Blocul Naționalist Galician (BNG) 0.73 +0.08 0 ±0
Coaliția Canară (CCa)9 0.29 n/a 0 ±0
Uniunea Populară din Navarra (UPN)8 0.26 n/a 1 –2
Spania Goală (EV) 0.20 +0.11 0 –2
Coaliția Există (Existe)10 0.11 +0.02 0 –2
Spania Goală (EV) 0.02 Nou 0 ±0
Asturia Există–Spania Goală (Asturias Existe EV) 0.02 Nou 0 ±0
Spania GoalăPartidul CastilianPământul Plebeilor (EV–PCAS–TC) 0.01 Nou 0 ±0
Soria Acum! (SY) 0.04 –2 0 ±0
Noile Canare–Blocul Canar (NC–BC)9 0.09 n/a 0 ±0
Recortes Cero 0.12 –0.08 0 ±0
Partidul Democrat European Catalan (PDeCAT–E–CiU)6 0.07 n/a 0 ±0
Alte partide 3.85 Nou 3 ±0
Voturi albe[n] 1.60 –0.29
Total 23,854,321 208 ±0
Voturi valide 23,854,321 97.71 +0.01
Voturi invalide 559,603 2.29 –0.01
Voturi numărate / prezența 24,413,924 65.16 –0.75
Absențe
Votanți înregistrați 37,466,432
Sources[134]
Popular vote
PP
33.15%
PSOE
31.00%
Sumar
10.58%
Vox
10.20%
IPLI
4.02%
Junts
1.76%
EAJ/PNV
1.22%
UPN
0.26%
EFS
0.04%
ASG
0.01%
AHI
0.00%
Alții
3.19%
Voturi albe
1.60%
Seats
PP
57.69%
PSOE
34.62%
IPLI
3.37%
EAJ/PNV
1.92%
Junts
0.48%
UPN
0.48%
ASG
0.48%
EFS
0.48%
AHI
0.48%

Urmări[modificare | modificare sursă]

Au fost în total 37,466,432 de alegători care au avut drept de vot la alegerile generale.[135] Rezultatele alegerilor au arătat că PP a câștigat alegerile cu 33.1 de procente din voturi și 137 de locuri în Congresul Deputaților, în timp ce PSOE a obținut 31.7 de procente din voturi și 121 de locuri în Congresul Deputaților.[136][137] Vox a câștigat 33 de locuri, pierzând 19 locuri pe care le câștigase la ultimele alegeri, în timp ce Sumar a câștigat 31 de locuri.[138][139] PSOE a reușit să obțină rezultate mai bune la alegeri decât au arătat sondajele.[140]Mișcarea pentru independența Cataloniei a pierdut 46% din voturi, materializând pierderea a 9 locuri și ieșirea din Congres a partidului anticapitalist Candidatura Unitară Populară.[141]

În timpul perioadei de campanie, agențiile de știri au menționat că în cazul unei victorii a Partidului Popular, acesta ar apela ca să obțină o majoritate parlamentară la Vox.[142][143][144] Feijóo a spus că ar prefera un guvern minoritar în schimb.[145][146] Rezultatele alegerilor au arătat mai târziu că PP și Vox nu au suficiente locuri pentru a forma o majoritate, împreună având doar 169 de locuri în total.[136][138][147] Both PP and PSOE claimed victory.[136] Dacă nu este format un guvern, vor avea loc alegeri anticipate de vreme ce niciunul dintre cele două blocuri politice, cel de stânga și cel de dreapta, nu ar reuși să obțină o majoritate în Congresul Deputaților.[140]

În urma rezultatelor alegerilor, partidul catalan Junts a fost larg văzut ca un partid kingmaker la aceste alegeri deoarece nici blocul de stânga, nici cel de dreapta nu au obținut o majoritate, ambele blocuri trebuind să apeleze la votul pentru, sau în cazul blocului de stânga, la abținerea de la vot a partidelor catalane pentru formarea guvernului, acompaniat de eventuale concesii privind independența Cataloniei.[148][149] Ca și partid care susține independența Cataloniei, Junts nu susține niciunul dintre cele două mari partide naționale din Spania, PSOE și PP.[150] Míriam Nogueras, purtătoarea de cuvânt pentru Junts în Congresul Deputaților, a declarat că: „Junts nu a luat națtere pentru stabilizarea Statului Spaniol, ci pentru o Catalonie independentă”. A spus de asemenea că votul partidului pentru învestitura lui Sánchez nu o să fie oferit pe gratis.[151]

Pe 24 iulie, Ana Oramas, purtătoarea de cuvânt a Coaliției Canare, și a exprimat refuzul pentru a sprijinii un „guvern fantomă” al lui Feijóo, declarând că: „nu există o posibiltate ca Feijóo să fie prim-ministru”.[152] Un refuz similar a fost declarat câteva ore mai târziu de Andoni Ortuzar, președintele Partidului Naționalist Basc.[153]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele pentru Unidas Podemos (12,86%, 35 deputați și 0 senatori), Más País (2,40%, 3 deputați și 0 senatori), Més Esquerra (0,08%, 0 locuri) și CHA (0,01%, 0 locuri) la alegerile din noiembrie 2019.
  2. ^ a b Rezultatele pentru JxCat–Junts la alegerile din noiembrie 2019.
  3. ^ Meri Pita, fost deputat Podemos;[34] Pablo Cambronero, fost deputat CS.[35]
  4. ^ Ruth Goñi și Emilio Argüeso, foști senatori CS.[37]
  5. ^ a b c ERC (11 senatori) și EH Bildu (1 senator) s-au alăturat alianței II pentru alegerile din 2023 pentru Senat.
  6. ^ Rezultate pentru CCa–PNC–NC la alegerile din noiembrie 2019.
  7. ^ Rezultate pentru ¡Teruel Existe! la alegerile din noiembrie 2019.
  8. ^ UPN (2 deputați și 1 senator) a participat la alegerile din noiembrie 2019 în cadrul alianței NA+.
  9. ^ Indică un invitat principal care participă la eveniment.
  10. ^ Indică un invitat principal care nu participă la eveniment, trimițând un surogat în locul lui.
  11. ^ dezbatere a purtătorilor de cuvânt.
  12. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar În cadrul Sumar.
  13. ^ În cadrul Unidas Podemos.
  14. ^ Procentul de buletine albe se calculează pe numărul oficial de voturi valabil exprimate, indiferent de numărul total de voturi afișat ca urmare a însumării rezultatelor individuale pentru fiecare partid.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Jones, Sam (). „Spain's conservative opposition heading for emphatic win in regional polls”. The Guardian. Madrid. Accesat în . 
  2. ^ „Spain's Vox open to coalition government with PP”. Reuters. . Accesat în . 
  3. ^ „Ciudadanos acuerda no ir a elecciones generales y volver para la cita electoral europea”. VozPópuli (în spaniolă). . Accesat în . 
  4. ^ Mármol, Iolanda (). „Sánchez planifica el semestre europeo de 2023 para apurar la legislatura”. El Periódico de España (în spaniolă). Accesat în . 
  5. ^ Hernández Valls, Fernando; Gil, Iván (). „Casado se despide como jefe de la oposición y Sánchez garantiza que no adelanta elecciones”. El Confidencial (în spaniolă). Accesat în . 
  6. ^ „Sánchez confirma que las elecciones generales serán en diciembre de 2023”. Crónica Balear (în spaniolă). Europa Press. . Accesat în . 
  7. ^ Cué, Carlos E. (). „Pedro Sánchez adelanta las elecciones generales al 23 de julio ante el fiasco de las autonómicas” [Pedro Sánchez advances general elections to 23 July after the fiasco of the autonomous community elections]. El País (în spaniolă). Accesat în . 
  8. ^ „Spain's Sanchez gambles on snap election after regional ballot rout”. Reuters. . Accesat în . 
  9. ^ a b c d Constitución Española”. Constitution of Error: the date or year parameters are either empty or in an invalid format, please use a valid year for year, and use DMY, MDY, MY, or Y date formats for date. Boletín Oficial del Estado (în spaniolă). Accesat în . 
  10. ^ „Constitución española, Sinopsis artículo 66”. Congress of Deputies (în spaniolă). Accesat în . 
  11. ^ Carreras, Albert; Tafunell, Xavier; Soler, Raimon; Fontana, Josep () [1989]. Estadísticas históricas de España, siglos XIX-XX (PDF) (în spaniolă). 1 (ed. II). Bilbao: Fundación BBVA. p. 1077. ISBN 84-96515-00-1. Arhivat din original (PDF) la . 
  12. ^ Reig Pellicer, Naiara (). „Spanish elections: Begging for the right to vote”. cafebabel.co.uk. Accesat în . 
  13. ^ Araque Conde, Pilar (). „El Congreso acaba con el voto rogado: diez años de trabas burocráticas para los residentes en el extranjero”. Público (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  14. ^ a b c d e „Ley Orgánica 5/1985, de 19 de junio, del Régimen Electoral General”. Organic Law No. 5 of Error: the date or year parameters are either empty or in an invalid format, please use a valid year for year, and use DMY, MDY, MY, or Y date formats for date. Boletín Oficial del Estado (în spaniolă). Accesat în . 
  15. ^ Gallagher, Michael (). „Effective threshold in electoral systems”. Trinity College, Dublin. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ a b c d e f „Real Decreto 400/2023, de 29 de mayo, de disolución del Congreso de los Diputados y del Senado y de convocatoria de elecciones” (PDF). Boletín Oficial del Estado (în spaniolă) (128): 74164–74167. . ISSN 0212-033X. 
  17. ^ Sánchez, Manuel; Romero, Alexis (). „Tres escenarios para las elecciones generales de 2023, con la fecha límite del 10 de diciembre”. Público (în spaniolă). Accesat în . 
  18. ^ „Sánchez pide "aprender de los errores" del 4M con "humildad" pero recuerda aún quedan 32 meses para las generales”. Heraldo de Aragón (în spaniolă). Europa Press. . Accesat în . 
  19. ^ Garat, Ketty (). „Sánchez se asegura el 'armazón jurídico' para poder estirar la legislatura hasta enero de 2024”. Libertad Digital (în spaniolă). Accesat în . 
  20. ^ Vilches, Jorge (). „Sánchez hasta el final”. La Razón (în spaniolă). Accesat în . 
  21. ^ Elordi Cué, Carlos (). „Sánchez se prepara ya para 2024”. El País (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  22. ^ Calleja, Mariano (). „El PP cree que Sánchez alargará la legislatura al máximo hasta febrero de 2024”. ABC (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  23. ^ „Sánchez fecha las generales en diciembre de 2023 y pactará con Zarzuela la jura de la Constitución de la princesa” (în spaniolă). Palma: Europa Press. . Accesat în . 
  24. ^ „Sánchez habla de "nueve meses" de legislatura, lo que implicaría elecciones generales el 3 o el 10 de diciembre” (în spaniolă). Madrid: Europa Press. . Accesat în . 
  25. ^ „Pedro Sánchez adelanta las elecciones generales al 23 de julio” [Pedro Sánchez advances general elections to 23 July] (în spaniolă). Cadena SER. . Accesat în . 
  26. ^ „Sorpresa en el PSOE por un adelanto electoral que solo conocía el "núcleo duro" de Sánchez” [Surprise inside PSOE over a snap election that only Sánchez's "inner circle" knew about]. Diario de Navarra (în spaniolă). . Accesat în . 
  27. ^ „Recalculando ruta: las claves de unas elecciones anticipadas con las que Sánchez rompe el tablero” [Recalculating the route: the key points to snap elections where Sánchez breaks the board] (în spaniolă). LaSexta. . Accesat în . 
  28. ^ „Enfado en el PP por el adelanto electoral al considerar que quita el foco a su victoria” [Upset in the PP over snap election considering that it shifts focus away from their victory]. La Información (în spaniolă). . Accesat în . 
  29. ^ De Antonio, Javier (). „Al Ibex 35 no le gustan las sorpresas: cae inmediatamente después del anuncio electoral de Sánchez” [At the Ibex 35 they don't like surprises: falls immediately after Sánchez's electoral announcement]. La Razón (în spaniolă). Accesat în . 
  30. ^ Justo, David (). "Muchísimas gracias, presidente": lo que no viste de la reacción viral de Àngels Barceló tras la fecha de las elecciones generales” ["Thank you very much, Mr. President": what you didn't see from the viral reaction of Àngels Barceló after the date of the general elections] (în spaniolă). Cadena SER. Accesat în . 
  31. ^ „Grupos Parlamentarios en el Congreso de los Diputados y el Senado”. Historia Electoral.com (în spaniolă). Accesat în . 
  32. ^ „Composición del Senado 1977-[[:Format:Year]]”. Historia Electoral.com (în spaniolă). Accesat în .  Conflict URL–wikilink (ajutor)
  33. ^ „Grupos parlamentarios”. Congresul Deputaților (în spaniolă). Accesat în . 
  34. ^ „La diputada canaria Meri Pita abandona el grupo parlamentario de Podemos por la "deriva orgánica" del partido”. El Día (în spaniolă). . Accesat în . 
  35. ^ „Arrimadas pierde uno de sus diez diputados en el Congreso, que se va al Grupo Mixto”. El País (în spaniolă). . Accesat în . 
  36. ^ „Grupos Parlamentarios desde 1977”. Senatul Spaniei (în spaniolă). Accesat în . 
  37. ^ „Dos deserciones más dejan a Cs sin grupo propio en el Senado a partir de junio”. La Vanguardia (în spaniolă). . Accesat în . 
  38. ^ Campo Vidal, Manuel (). „El plan de Pedro Sánchez para su reelección”. El Periódico de Extremadura (în spaniolă). Accesat în . 
  39. ^ De las Heras, Paula (). „Sánchez confirma que competirá en las elecciones de 2023”. El Correo (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  40. ^ a b Zaragüeta, Iñaki (). „Pablo Casado dimite y deja el partido en manos de una gestora”. NIUS (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  41. ^ „Alberto Núñez Feijóo, elegido nuevo presidente del PP con el 98,35% de los votos”. VozPópuli (în spaniolă). Madrid. . Accesat în . 
  42. ^ a b Gil, Iván (). „Yolanda Díaz, de abogada laboralista a designada por Iglesias para su relevo”. El Confidencial (în spaniolă). Accesat în . 
  43. ^ Cabanillas, Ana; García, Nacho (). „El mapa de apoyos territoriales de Yolanda Díaz con Sumar”. El Periódico de España (în spaniolă). Accesat în . 
  44. ^ Carvajal, Álvaro (). „Yolanda Díaz ata el apoyo de una quincena de partidos a su acto frente a la ausencia de Podemos”. El Mundo (în spaniolă). Accesat în . 
  45. ^ Gil, Andrés; Ortiz, Alberto (). „Sumar y Podemos firman un acuerdo para la unidad de la izquierda”. elDiario.es (în spaniolă). Accesat în . 
  46. ^ „Miriam Nogueras sustituirá a Borràs como portavoz de JxCat en el Congreso”. La Vanguardia (în spaniolă). Barcelona. EFE. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ Fàbregas, Laura (). „La nueva voz de Junts en el Congreso buscará dinamitar los puentes entre Sánchez y ERC”. VozPópuli (în spaniolă). Accesat în . 
  48. ^ Pardo Torregrosa, Iñaki (). „El PDECat se presentará a las generales en coalición con la marca Espai CiU”. La Vanguardia (în spaniolă). Barcelona. Accesat în . 
  49. ^ „El exdiputado de Unió Roger Montañola será el cabeza de lista del PDeCAT el 23J”. La Vanguardia (în spaniolă). Barcelona. . Accesat în . 
  50. ^ Goyoaga, Ander (). „Aitor Esteban repite como cabeza visible en las listas del PNV al Congreso”. La Vanguardia (în spaniolă). Accesat în . 
  51. ^ Goyoaga, Ander (). „Bildu apuesta por la continuidad en sus listas al 23-J con Matute, Aizpurua o Iñarritu”. La Vanguardia (în spaniolă). Accesat în . 
  52. ^ „La CUP decide volverse a presentar a las elecciones generales”. elDiario.es (în spaniolă). . Accesat în . 
  53. ^ „CC promueve una alianza de partidos nacionalistas para el Congreso, sin Nueva Canarias” (în spaniolă). Las Palmas de Gran Canaria: EFE. . Accesat în . 
  54. ^ „Coalición Canaria confirma a Cristina Valido como candidata al Congreso de los Diputados por Santa Cruz de Tenerife”. Canarias Ahora (în spaniolă). EFE. . Accesat în . 
  55. ^ „CC se alía para las generales con Unidos por Gran Canaria, la Agrupación Herreña Independiente y ocho partidos locales”. Canarias Ahora (în spaniolă). Las Palmas de Gran Canaria. EFE. . Accesat în . 
  56. ^ „Coalición Canaria da por rotas las negociaciones con Nueva Canarias para concurrir en bloque a las elecciones generales”. elDiario.es (în spaniolă). Agencias. . Accesat în . 
  57. ^ a b Navarro, Juan (). „La España Vacía concurrirá a las elecciones”. El País (în spaniolă). Valladolid. Accesat în . 
  58. ^ a b Nicolay, Juan Antonio (). „La 'España Vaciada' ultima su salto a la política nacional con la ilusión de convertirse en clave de la gobernabilidad”. NIUS Diario (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  59. ^ „Nace la Federación España Vaciada para ser "una sola voz de muchas provincias" en las próximas elecciones” (în spaniolă). RTVE. EFE. . Accesat în . 
  60. ^ „Doce provincias se presentan a las elecciones con España Vaciada, Teruel Existe, Soria Ya y Aragón Existe”. La Vanguardia (în spaniolă). Zaragoza. Europa Press. . Accesat în . 
  61. ^ Rodríguez, Miguel Ángel (). „ERC y Bildu se presentarán en coalición al Senado el 23-J”. El Periódico (în spaniolă). Accesat în . 
  62. ^ „Fabián Chinea repetirá como candidato de ASG al Senado”. Atlántico Hoy (în spaniolă). . Accesat în . 
  63. ^ „PSOE, Sumar, Esquerra Unida y Ara Eivissa concurrirán el próximo 23J en coalición al Senado por Ibiza y Formentera”. La Vanguardia (în spaniolă). Ibiza. Agencias. . Accesat în . 
  64. ^ Barcos, Jesús (). „UPN se inclina por concurrir en solitario en las Generales”. Diario de Noticias (în spaniolă). Accesat în . 
  65. ^ Arnedo, Beatriz (). „El PP no contempla ir en coalición con UPN a las elecciones generales”. Diario de Navarra (în spaniolă). Accesat în . 
  66. ^ Esteban, Paloma (). „PP y UPN no consiguen cerrar la coalición navarra e irán por separado a las generales del 23J”. El Periódico de España (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  67. ^ Sánchez, Marcos (). „UPN busca asegurarse el segundo diputado con Enrique Maya como candidato para el 23-J”. Diario de Navarra (în spaniolă). Accesat în . 
  68. ^ Ordiz, Emilio (). „Ciudadanos apuesta por la continuidad: Inés Arrimadas gana las primarias y es la nueva presidenta del partido”. 20 minutos (în spaniolă). Accesat în . 
  69. ^ Ramírez, Daniel (). „Patricia Guasp, la candidata apoyada por Arrimadas, nueva líder de Cs tras derrotar a Bal”. El Español (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ a b Vicente Escudero, Emilio; Casillas Bayo, Juan (). „Ciudadanos anuncia que no concurrirá a las elecciones generales del 23J”. ABC (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  71. ^ Alonso, Rubén; García, Laro (). „El PRC de Revilla no se presentará a las elecciones generales del 23J: "El riesgo de que no salgamos es enorme". elDiario.es (în spaniolă). Accesat în . 
  72. ^ Mateo, Juan José (). „Díaz Ayuso, de candidata desconocida a referente de la derecha”. El País (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  73. ^ Riveiro, Aitor (). „El ala dura de Aguirre y Álvarez de Toledo se alinea con Ayuso frente a Casado”. elDiario.es (în spaniolă). Accesat în . 
  74. ^ Caballero, Fátima (). „Ayuso inaugura el curso con otra batalla de poder: la presidencia del PP de Madrid”. elDiario.es (în spaniolă). Accesat în . 
  75. ^ Riveiro, Aitor; Caballero, Fátima (). „Guerra total entre Casado y Ayuso por el control del PP de Madrid”. elDiario.es (în spaniolă). Accesat în . 
  76. ^ García de Blas, Elsa (). „Pablo Casado resiste pese a la creciente presión de los barones para que dimita”. El País (în spaniolă). Accesat în . 
  77. ^ Santos, Pilar (). „Ayuso y Feijóo acordaron anoche que la etapa de Casado ha finalizado”. El Periódico (în spaniolă). Accesat în . 
  78. ^ Del Riego, Carmen (). „Feijóo, Moreno, Ayuso y Mañueco se alían para pedir la dimisión de Casado”. La Vanguardia (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  79. ^ Ramírez, Daniel (). „Yolanda Díaz confirma que lanzará una plataforma que trascienda a Podemos, IU y el 15-M”. El Español (în spaniolă). Accesat în . 
  80. ^ Ramírez, Daniel (). „Unidas Podemos prepara ya su distanciamiento del PSOE y asume que su marca electoral puede restar en la papeleta”. infoLibre (în spaniolă). Accesat în . 
  81. ^ De la Hoz, Cristina (). „Los planes de Yolanda Díaz: una plataforma que respete las identidades y sin "señoros". El Independiente (în spaniolă). Accesat în . 
  82. ^ Rodríguez, Miguel Ángel (). „Yolanda Díaz adopta para su proyecto el 'modelo Macron': menos Unidas Podemos y más sociedad civil”. El Periódico de Catalunya (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  83. ^ „Yolanda Díaz no pone límites a su plataforma de izquierdas”. La Voz de Galicia (în spaniolă). . Accesat în . 
  84. ^ Cabanillas, Ana (). „Díaz, Colau, Oltra y García lanzan 'la otra izquierda' el 13 de noviembre en València”. El Periódico de España (în spaniolă). Accesat în . 
  85. ^ Romero, Juanma (). „Sánchez apremia a la unión de la izquierda del PSOE para agrupar el voto frente a la derecha”. El Periódico de Catalunya (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  86. ^ „Qué es el "frente amplio" de Yolanda Díaz”. ABC (în spaniolă). . Accesat în . 
  87. ^ Molina, Chema (). „¿Qué es un Frente Amplio más allá del proyecto de Yolanda Díaz?”. Público (în spaniolă). Madrid. Accesat în . 
  88. ^ Portillo, Javier (). „Yolanda Díaz rechaza la marca "frente amplio" para su plataforma”. VozPópuli (în spaniolă). Accesat în . 
  89. ^ Cabanillas, Ana (). 'Sumar': Yolanda Díaz lanza su plataforma para emanciparse de Podemos”. El Periódico de España (în spaniolă). Accesat în . 
  90. ^ Rodríguez Martínez, Marta; Abellán Matamoros, Cristina; Amiel, Sandrine (). „The 'Revolt of Empty Spain': Why is Spain's rural world protesting?”. Euronews. Accesat în . 
  91. ^ „Edmundo Bal, indignado, califica de cobardes a los actuales líderes de Ciudadanos”. El Debate (în spaniolă). . Accesat în . 
  92. ^ „Elecciones Generales 23 de julio de 2023. Calendario Electoral” (PDF). Central Electoral Commission (în spaniolă). Accesat în . 
  93. ^ „El PSOE encara la campaña con el propósito de "seguir avanzando" y apela al voto "útil" para evitar retrocesos” (în spaniolă). Logroño: Europa Press. . Accesat în . 
  94. ^ „El PP despliega una lona en la sede nacional de Génova con el lema de la campaña para el 23J: "Es el momento". elDiario.es (în spaniolă). . Accesat în . 
  95. ^ "Decide lo que importa", lema elegido por Vox para la campaña a las elecciones generales”. Heraldo de Aragón (în spaniolă). . Accesat în . 
  96. ^ „Los Comuns presentan su lema para las elecciones generales y pronostican una "campaña en positivo". 20minutos (în spaniolă). Europa Press. . Accesat în . 
  97. ^ „ERC se presenta al 23-J con el lema '¡Defiende Cataluña!" ante un posible pacto de PP y Vox”. 20 minutos (în spaniolă). ACN. . Accesat în . 
  98. ^ Ruiz, Pedro (). „El "ya basta" de Junts, un llamamiento a no regalar los votos a quien "no paga y expolia" a Catalunya”. El Nacional.cat (în spaniolă). Accesat în . 
  99. ^ „Espai CiU-PDeCAT s'apodera de 'l'Ara toca' de Pujol per a "representar tots els catalans orfes" el 23-J”. La Vanguardia (în catalană). Agencias. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  100. ^ Aizpuru, Miguel (). „El PNV se reivindica como la "voz propia" de Euskadi en Madrid de cara al 23-J”. Deia (în spaniolă). Accesat în . 
  101. ^ Espartero, Marta (). „Bildu copia para el 23J el eslogan de los responsables del 1-O en Cataluña: «Lo volveremos a hacer»”. Economía Digital (în spaniolă). Accesat în . 
  102. ^ „La CUP hará campaña contra las instituciones "que oprimen" bajo el lema 'Plantem cara'. 20 minutos (în spaniolă). Europa Press. . Accesat în . 
  103. ^ „Luis Campos advierte: sin Nueva Canarias en Madrid, la bonificación del transporte marítimo y aéreo "volará". Canarias Ahora (în spaniolă). . Accesat în . 
  104. ^ „El BNG lanza a sus candidatos al 23-J con el objetivo de "ser determinantes" en el Estado”. La Opinión de A Coruña (în spaniolă). Santiago de Compostela. . Accesat în . 
  105. ^ „UPN no renuncia a hacer campaña electoral en San Fermín: "No cambies la fiesta por nada...". Navarra.com (în spaniolă). . Accesat în . 
  106. ^ „PSOE y PP de acuerdo en un debate Sánchez Feijóo el 10 de julio en Atresmedia”. La Vanguardia (în spaniolă). . Accesat în . 
  107. ^ „El cara a cara entre Pedro Sánchez y Alberto Núñez Feijóo arrolla con una audiencia del 46,5% en Atresmedia”. El Confidencial (în spaniolă). . Accesat în . 
  108. ^ „El PP acepta participar en el debate a siete de RTVE del próximo 13 de julio” [PP accepts participating in the RTVE seven-person debate this coming 13 July] (în spaniolă). RTVE. . Accesat în . 
  109. ^ „El debate de portavoces en RTVE, lo más visto del prime time con casi 1,9 millones y 18,6% de cuota” (în spaniolă). RTVE. . Accesat în . 
  110. ^ „Sánchez, Abascal y Díaz se enfrentan en RTVE en el debate definitivo del 23J sin Feijóo” [Sánchez, Abascal and Díaz will face each other on RTVE in the defining debate of the 23 July election without Feijóo] (în spaniolă). RTVE. . Accesat în . 
  111. ^ „¿Quién ganará las elecciones generales en España 2023? Estas son las predicciones más allá de las encuestas”. El Periódico (în spaniolă). 21 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  112. ^ „¿Quién va a ganar las elecciones? Esto dicen las encuestas”. El País (în spaniolă). . 
  113. ^ „Promedio de sondeos mensuales”. Electocracia (în spaniolă). 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  114. ^ „Promedio de encuestas XIV Legislatura - Electográfica”. Electográfica (în spaniolă). 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  115. ^ „MEDIA: El PP sería el partido más votado, pero no tendría asegurado el gobierno”. El Electoral (în spaniolă). 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  116. ^ „La madre de todas las encuestas: PP y Vox pierden la mayoría absoluta a menos de una semana de las elecciones”. El Plural (în spaniolă). 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  117. ^ „National Poll Average”. Europe Elects. 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  118. ^ „Spain — National parliament voting intention”. Politico. 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  119. ^ „Election trends and current polls for Spain”. PolitPro. 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  120. ^ „La mayoría de las encuestas dan por seguro que el PP podrá gobernar tras ganar con claridad el 23-J”. Porcentual (în spaniolă). 17 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  121. ^ „ElectoPromedio de encuestas”. Electomanía (în spaniolă). 16 iuliey 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  122. ^ „Election trends and current polls for Spain”. PolitPro (în spaniolă). . 
  123. ^ „MEDIA DE ENCUESTAS +/- en 2 semanas”. El Electoral (în spaniolă). . 
  124. ^ „El PP consolida su ventaja y mantiene sus opciones de gobierno”. Porcentual (în spaniolă). . 
  125. ^ „¿Quién ganará las elecciones generales en España 2023? Estas son las predicciones más allá de las encuestas”. El Periódico (în spaniolă). . 
  126. ^ „La madre de todas las encuestas: El PSOE mete miedo al PP y recorta varios puntos”. El Plural (în spaniolă). . 
  127. ^ „What the polls are saying about Spain's upcoming national election”. El País. . 
  128. ^ „Promedio de encuestas XIV Legislatura - Electográfica”. Electográfica (în spaniolă). . 
  129. ^ „Spain — National parliament voting intention”. Politico. . 
  130. ^ „Promedio de sondeos mensuales”. Electocracia (în spaniolă). . 
  131. ^ „National Poll Average”. Europe Elects (în spaniolă). . 
  132. ^ „Datos de participación”. resultados.generales23j.es (în spaniolă). Ministerul de Interne. Accesat în . 
  133. ^ „Resultados provisionales Congreso”. Ministerul de Interne. Accesat în . 
  134. ^ „Resultados provisionales Senado. España”. resultados.generales23j.es (în spaniolă). Ministerul de Interne. Accesat în . 
  135. ^ „Spain Early Parliamentary Elections 23 July 2023” (PDF). OSCE. . p. 7. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  136. ^ a b c „Spain election: Conservatives win but fall short of majority”. Deutsche Welle (în engleză). . Accesat în . 
  137. ^ Guy, Jack; Goodman, Al (). „No clear victor in Spanish election as results defy predictions”. CNN (în engleză). Accesat în . 
  138. ^ a b „Spain in 'political limbo' after election yields no clear winner”. Al Jazeera (în engleză). . Accesat în . 
  139. ^ „Spain election: Ruling leftists withstood the odds, far right lost 19 seats”. France 24 (în engleză). . Accesat în . 
  140. ^ a b „Spanish elections: Uncertainty hangs over future government”. Euronews (în engleză). . Accesat în . 
  141. ^ Baquero, Camilo S; García Bueno, Jesús (). „El bloque independentista pierde el 46% de apoyos lastrado por el voto en clave estatal”. El País (în engleză). Accesat în . 
  142. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :1
  143. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :5
  144. ^ Fotheringham, Alasdair (). „Spain's snap vote: How it works and what to expect on July 23”. Al Jazeera (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  145. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :6
  146. ^ Horowitz, Jason (). „In Spain's Election, Left and Right Answer for the Company They Keep”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  147. ^ „Spain's election ends in deadlock”. The Economist. ISSN 0013-0613. Accesat în . 
  148. ^ Faus, Joan; Carreño, Belén; Carreño, Belén (). „Fugitive Catalan leader holds key to Spanish electoral impasse”. Reuters. Accesat în . 
  149. ^ Castro, Irene (). „Los posibles pactos: la derecha no suma y la izquierda depende de una abstención de Junts”. elDiario.es (în spaniolă). Accesat în . 
  150. ^ lainformacion.com (). „Autonomía fiscal, Renfe y aeropuertos: las exigencias de Junts para ceder sus votos”. La Información (în spaniolă). Accesat în . 
  151. ^ RTVE.es/AGENCIAS (). „Junts pone 'la amnistía y la autodeterminación' como condiciones para investir a Sánchez”. RTVE.es (în spaniolă). Accesat în . 
  152. ^ „Coalición Canaria rechaza apoyar una 'investidura fantasma' de Feijóo: 'No hay ninguna posibilidad de que sea presidente'. RTVE (în spaniolă). . 
  153. ^ „El PNV frustra la opción de Feijóo de intentar ir a una investidura”. El Periódico de Cataluña (în spaniolă). . Accesat în .