Anotimp

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Animaţie cu efectul anotimpurilor asupra climei.

Un anotimp este una din cele patru diviziuni ale anului. În general, anotimpul se referă la schimbările anuale ale climei. În zonele temperate sunt patru anotimpuri: primăvara, vara, toamna și iarna, iar în zonele cu climatul tropical-umed ele sunt: anotimpul ploios și anotimpul uscat.

Anotimpurile sunt determinate de înclinarea axei Pământului combinată cu rotația lui pe orbită în jurul Soarelui. Astronomic, anotimpurile durează perioadele între care Pământul trece prin anumite puncte ale orbitei, fapt văzut de pe Pământ ca trecerea Soarelui prin solstiții și echinocții.

Explicație[modificare | modificare sursă]

Alternanţa anotimpurilor în emisfera nordică.

În mișcarea de revoluție, Pământul descoperă patru poziții față de Soare (corespunzătoare celor patru anotimpuri):

  1. Iarnă: la 22 decembrie, razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul Capricornului în Emisfera sudică. Această zi poartă denumirea de Solstițiul de Iarnă, când avem cea mai lungă noapte și cea mai scurtă zi.
  2. Primăvară: 21 martie reprezintă primăvara astronomică, când razele solare cad perpendicular pe Ecuator și încălzesc cele două emisfere în mod egal. Diferența este că în Emisfera nordică este primăvară, iar în Emisfera sudică este toamnă. Această zi se numește Echinocțiul de Primăvară , când ziua este egală cu noaptea.
  3. Vară: la 22 iunie, razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului în Emisfera nordică, reprezentând anotimpul vara, iar ziua se numește Solstițiul de Vară cu cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte.
  4. Toamnă: pe 23 septembrie, razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator și încălzesc cele două emisfere în mod egal. Diferența este că în Emisfera Nordică este toamnă, iar în Emisfera sudică este primăvară. Această zi se numește Echinocțiul de Toamnă, când ziua este egală cu noaptea.