Adrian Marino
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași - d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder.
Biografie
Devine licențiat în 1944 al Facultății de Litere la Iași și București. Între 1944 și 1947 este asistent suplinitor la catedra de Istorie a Literaturii Române, condusă de George Călinescu, cu care nu s-a „împăcat”. Din aceasta perioadă datează redactarea celor doua volume despre Alexandru Macedonski, Viața lui Alexandru Macedonski și Opera lui Alexandru Macedonski, pe care le va publica abia în 1965. Ele au fost inspirate ca idee, probabil, de volumele lui George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu și Opera lui Mihai Eminescu.
A debutat în 1939 la Revista „Jurnalul Literar", avându-l ca director pe George Călinescu. A obținut titlul de doctor în 1946 cu teza Viața lui Alexandru Macedonski.
A fost arestat în 1949 pentru multiplicare și difuzare de texte ale „Școlii de cadre”, din cadrul Tineretului Universitar Național Țăranist, activități considerate ilegale de guvernul de atunci.
A fost închis până în anul 1957, după care a fost deportat în Bărăgan, în satul Lătești (azi parte a comunei Bordușani, Ialomița), alți șase ani (1957 - 1963). Nu va avea drept de semnatură până în 1965, când debutează la 44 de ani cu „Viața lui Alexandru Macedonski". După alți patru ani, în 1969, a fost reabilitat politic complet și repus în toate drepturile. A fost reabilitat juridic în 1969.
Perioada de după 1965
A fost premiat de Academia Română și de Uniunea Scriitorilor. Între 1971 și 1972 face o specializare în Elveția, supervizat de marele comparatist, profesorul René Étiemble.
Între 1973 și 1980 întemeiază, redactează și conduce prima revistă de studii literare în limbi străine de largă circulație, Cahiers roumains d'etudes literaires.
În 1985 obține Premiul Herder. Publică în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Este primul autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), versiunea în limba franceză apărând în 1981.
Cele 7 volume Biografia ideii de literatură (1987-2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară completă. Este cel mai tradus critic literar român. Este autorul unui Dicționar de idei literare, rămas neterminat.
A fost membru al Senatului Alianței Civice și al Senatului ASPRO.
Opera
Critică și istorie literară. Teoria literaturii și comparatistică
- Viața lui Alexandru Macedonski, 1965
- Opera lui Alexandru Macedonski, 1967
- Introducere în critica literară, 1968, ediția a II-a revăzută, 2007
- Modern, modernism, modernitate, 1969
- Dicționar de idei literare, I, 1973
- Hermeneutica lui Mircea Eliade, 1980
- L'hermeneutique de Mircea Eliade, Paris, 1980
- Etiemble ou le comparatisme militant, Paris, 1982
- Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, 1988
- Biografia ideii de literatură, vol. I-VII, 1992-2003
Eseuri. Publicistică. Memorialistică
- Evadări în lumea liberă, 1993
- Pentru Europa, 1995, ediția a II-a, revăzută și întregită, 2005
- Cenzura în România, 2000
- În dialog cu Sorin Antohi, 2001
- Libertate și cenzură în România. Începuturi, 2005
- Viața unui om singur, 2010
Ediții critice
- Alexandru Macedonski, Opere, studiu introductiv, ediție îngrijită, note și variante, cronologie și bibliografie, vol. I-VII, București, Editura pentru Literatură/Editura Minerva, 1966-1980
Memoria
« Ne luăm rămas-bun, azi, de la una dintre mințile cele mai strălucite ale literaturii române contemporane, prestigios laureat al Premiului Herder. Adrian Marino a fost – chiar și pentru cei pe care îi timora anvergura sa intelectuală unică, împlinită – un reper de verticalitate morală și un neliniștitor termen de comparație ... »
Cuvinte rostite de Ștefan Borbely, profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, la mormântul marelui om de cultură, în Cimitirul Hajongard din Cluj, în dimineața zilei de 19 martie 2005.
Referințe critice
- Mircea Martin, Singura critică, București, Editura Cartea Românească, 1986
- Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Editura Aius, 1993
- Monica Spiridon, Interpretarea fără frontiere, Cluj, Editura Echinox, 1998
- Constantin M. Popa, Adrian Marino (micromonografie), Brașov, Editura Aula, 2001
- Adrian Dinu Rachieru, Alternativa Marino, Iași, Editura Junimea, 2002