Întreprinderea de Autocamioane Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
S.C. Roman S.A.
Fondată 1921
Sediu Brașov, România
Zona deservită Constructoare de mașini
Produse autocamioane, autoutilitare, autospeciale, autobuze, piese
Proprietar S.C. Prescon S.A.
Angajați 4.500[1]
Website Site-ul oficial al companiei
Denumiri: ROMLOC, Intreprinderea de Autocamioane Brașov

Roman SA, cunoscută și sub numele de Autocamioane Brașov este o întreprindere brașoveană specializată în proiectarea și construcția de autocamioane, autobuze și autoutilitare.

Firma este controlată de omul de afaceri Ioan Neculaie, care deține 91,49% din acțiunile Roman Brașov prin intermediul Pro Roman Brașov[2]. Neculaie mai deține grupul Prescon, care activează în domeniul construcțiilor civile și industriale, precum și în comerțul cu materiale de construcții[2]. Titlurile companiei se tranzacționează la categoria de bază a pieței Rasdaq, sectiune XMBS, sub simbolul ROVA[3].

În anul 2007, valoarea producției totale a fost de 100 de milioane de dolari[2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

A fost înființată în 1921, sub numele de ROMLOC, producând pe atunci material rulant, mai târziu motoare și automobile. După venirea comuniștilor la conducere, în 1948, firma ia denumirea de „Steagul Roșu”. Treptat, s-a specializat pe producția de autocamioane și, mai târziu, de autoutilitare. Amintim modelele SR 101 (1954), Carpați (capacitate 3 tone, 1959 - 1961), Bucegi (capacitate 5 tone, 1964), autocamioane cu motoare Diesel in licență MAN, Germania (din 1971). Astăzi, S.C. Roman S.A. produce autovehicule diverse (autobuze, autocamioane, autospeciale, motoare, axe, punți etc.) cu design nou, modern și atractiv. Astfel, revistaLastauto omnibus”, la debutul noilor modele, în 2005, considera că „cel mai occidental autobuz din România este în acest moment un vehicul indigen, nu unul din import”.

Linia de producție a Steagului Roșu a fost pornită în 1971 cu un model motorizat Diesel sub licență MAN (achiziționată de statul român în 1969 din Germania)[4]. Cumpărarea acestei licențe a fost urmată de o amplă dezvoltare tehnologică și umană a Uzinei „Steagul Roșu” (în perioada 1971-1974, urmată de 1975-1979) în același ritm cu întreaga industrie românească, care depindea de transporturi[4].

Primul an în care s-au produs aici camioane este 1953.[5] Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producție record de 33.000 de mașini pe an.[5]

În anul 1989, avea 20.000 de salariați, și a produs 12.888 de camioane[4]. Aproximativ 2.036 de bucăți dintre acestea au fost exportate, în țările CAER, Statele Unite sau spre destinații mai exotice precum China, Thailanda sau Peru în regim barter sau de compensare a datoriilor[4].

În anul 2002, compania a livrat circa 700 de vehicule[6].

În noiembrie 2008, Roman Brașov a produs primul tractor[7].

Privatizarea[modificare | modificare sursă]

Privatizarea societății Roman Brașov s-a făcut în anul 2003, ministrul privatizarii fiind atunci Ovidiu Mușetescu[8]. APAPS a semnat cu firma Pesaka Astana, din Malaezia, contractul de vânzare-cumpărare a 94,27% din acțiunile Roman, în vederea constituirii unui parc industrial pe platforma societății, vânzarea acțiunilor făcându-se la prețul simbolic de un euro[8]. Efortul financiar asumat de malaiezieni se ridica la aproximativ 50 de milioane euro, din care 4 milioane de euro reprezentau investiții tehnologice, iar 45 de milioane datorii și credite comerciale asumate[8]. Executivul și-a asumat răspunderea politică pentru privatizarea pe un euro[8]. Societatea s-a transformat în parc industrial, cu condiția menținerii producției tradiționale[8]. Roman Brașov deținea la acel moment 100 de hectare de teren[8]. Malaiezienii au intrat în posesia a trei hale de fabricație și aveau o participare la viitorul parc de 10%, restul de 52 de hale formând parcul industrial[8]. La vremea respectivă, societatea avea pierderi de peste 23 milioane euro și datorii de 91,7 milioane euro[8].

Rezultate financiare[modificare | modificare sursă]

Cifra de afaceri:

Anul 2009[9] 2008[9]
milioane euro 32,2 33,2

Număr de angajați:

An 2008[1] 2003[6] 1989[4] 1978[5] 1954[5]
angajați 4.500 8.600 20.000 26.000 4.400

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Prototip de autovehicul de teren produs la Roman

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Roman Brașov ar putea reangaja 2.000 de persoane, 3 dec 2009, gandul.info, accesat la 16 august 2010
  2. ^ a b c Armata americană turează motoarele fabricii Roman Brasov, 16 Ianuarie 2009, sfin.ro, accesat la 23 ianuarie 2010
  3. ^ Ioan Neculaie mai vrea sa aduca la capitalul Roman Brasov 6,2 mil. lei, 22 Octombrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 23 ianuarie 2010
  4. ^ a b c d e În 1989, "Steagul Roșu" exporta fără discriminare politică în URSS și Statele Unite, Ionuț Ivan, 9/06/2009, jurnalul.ro, accesat la 23 ianuarie 2010
  5. ^ a b c d FOTO Uzina Roman a devenit o ruină. Cum a ajuns de la 26.000 de angajați la un morman de fiare și obiect de dispută în tribunale, 19 mai 2014, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 5 iunie 2014
  6. ^ a b Nastase: Guvernul nu mai poate subventiona pierderile, 19 mar 2003, zf.ro, accesat la 15 decembrie 2010
  7. ^ Roman Brasov a produs primul tractor, 25 Noiembrie 2008, financiarul.com, accesat la 23 ianuarie 2010
  8. ^ a b c d e f g h Ministerul de Interne, cu senilele prin parcul de la Roman Brasov, 9 Mai 2005, sfin.ro, accesat la 23 ianuarie 2010
  9. ^ a b Ioan Neculaie este cel mai bogat brașovean, în top „Forbes 500 miliardari", 27 septembrie 2010, adevarul.ro, accesat la 13 mai 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]