Tuberculoză: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 17 noiembrie 2012 03:23

Clasificare și resurse externe
Tuberculoză
Pieptul văzut la Raze X al unei persoane bolnave de tuberculoză în stadiu avansat. Săgeţile albe indică infecţia în ambii plămâni. Săgeţile negre arată cavitatea care s-a format.
Specialitate	boli infecțioase pneumologie
Simptome	tuse^[1] hemoptizie slăbire^[1] febră^[1] transpirații nocturne[]^[2] Durere toracică^[1] fatigue[]^[1] frisoane[*]^[1]
Cauze	Mycobacterium tuberculosis^[3]^[4]
Metodă de diagnostic	radiografia toracelui[]^[5] chest CT[]^[6] Mantoux test[]^[7] lung biopsy[]^[8] Tuberculosis radiology[]^[9] Abreugrafia[]^[10] cultură spută[]^[11] GeneXpert MTB/RIF[]^[12] TB-LAM in the Diagnosis of TB[]^[13]^[14] QuantiFERON[]^[15] Colorația Ziehl-Neelsen^[16] T-SPOT.TB[*]^[17]
ICD-9	010–018
ICD-10	A 15–A 19
ICD-11
OMIM	607948
DiseasesDB	8515
MedlinePlus	000077 000624
eMedicine	med/2324 emerg/618 radio/411
Patient UK	Tuberculoză
MeSH ID	D014376
Modifică date / text

„Tuberculoza”, „TBC” sau „TB” (abreviere pentru „tubercul bacil”) este o boală contagioasă frecventă şi, de obicei, mortală, provocată de diferite tipuri de micobacterii, de obicei de „Mycobacterium tuberculosis”.^[18] De obicei, tuberculoza atacă plămânii, dar poate afecta şi alte părţi ale corpului. Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tuşesc, strănută sau elimină salivă în aer.^[19] Cele mai contagioase forme sunt cele asimptomatice şi latente. Însă una din zece infecţii latente progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele infectate.

Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt tusea cronică, cu striuri de sânge, sputa, febra, transpiraţia nocturnă şi scăderea în greutate (TBC se numea în trecut „boala consumării”, din cauza scăderii în greutate a persoanelor infectate). Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de simptome. Diagnosticarea tuberculozei active se face prin radiologie (cunoscută drept radiografie toracică) şi prin examinare microscopică şi cultură microbiologică a fluidelor corporale. Diagnosticarea tuberculozei latente se face prin testul cutanat la tuberculină (TCT) şi analize de sânge. Tratamentul este anevoios şi presupune administrarea mai multor antibiotice pentru o perioadă îndelungată de timp. De asemenea, contactele sociale ale persoanei infectate se examinează şi tratează, dacă este necesar. Rezistenţa la antibiotice constituie o problemă în creştere în cazul tuberculozei rezistente la medicamente multiple (MDR-TB). Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie examinaţi pentru depistarea bolii şi vaccinaţi cu bacilul Calmette–Guérin.

Specialiştii cred că o treime din populaţia lumii este infectată cu „M. tuberculosis”,^[20] şi o nouă persoană se infectează în fiecare secundă.^[20] În 2007, s-au estimat 13,7 milioane de cazuri cronice active la nivel mondial.^[21] În 2010, s-au dezvoltat aproximativ 8,8 milioane de cazuri noi şi s-au înregistrat 1,5 milioane de decese asociate tuberculozei, majoritatea în ţările în curs de dezvoltare.^[22] Numărul total de cazuri de tuberculoză este în scădere începând cu anul 2006, iar numărul cazurilor noi, din 2002.^[22] Tuberculoza nu este uniform distribuită în lume. Aproximativ 80% din populaţia multor ţări asiatice şi africane dă rezultate pozitive la testul de tuberculină, în comparaţie cu doar 5-10% din populaţia Statelor Unite.^[18] Mai multe persoane din lumea în curs de dezvoltare contractează tuberculoza, din cauza imunităţii scăzute. De obicei, aceste persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză deoarece sunt infectate cu HIV şi dezvoltă SIDA.^[23]

Semne şi simptome

[[ File:Tuberculosis symptoms.svg|thumb|Principalele simptome în diferite stadii şi tipuri ale tuberculozei.^[24] Unele simptome sunt comune pentru diferite tipuri ale bolii, iar altele sunt specifice mai mult (dar nu exclusiv) anumitor tipuri. Mai multe tipuri ale bolii pot fi prezente simultan.]] Aproximativ 5–10% din persoanele care nu au HIV, dar sunt infectate cu tuberculoză dezvoltă forma activă a bolii în timpul vieţii.^[25] În contrast, 30% din persoanele infectate cu HIV şi tuberculoză dezvoltă forma activă a bolii.^[25] Tuberculoza poate afecta orice parte a organismului, dar mai frecvent plămânii (cunoscută drept tuberculoză pulmonară).^[26] TBC extrapulmonară este cea care se dezvoltă în afara plămânilor. TBC extrapulmonară poate coexista cu TBC pulmonară.^[26] Semnele şi simptomele generale includ febră,frisoane, transpiraţii în timpul somnului, pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate şi oboseală.^[26] Se mai poate prezenta deformarea semnificativă a degetelor.^[25]

Tuberculoza pulmonară

Dacă infecţia cu tuberculoză devine activă, boala se dezvoltă în plămâni în aproximativ 90% din cazuri.^[23]^[27] Simptomele pot include dureri în piept şi tuse îndelungată, cu spută. Aproximativ 25% din persoane nu prezintă niciun simptom (sunt „asimptomatice”).^[23] Uneori persoanele bolnave au tuse cu sânge în cantităţi mici. În cazuri rare, infecţia poate eroda artera pulmonară, determinând o hemoragie masivă, numită anevrism Rasmussen. Tuberculoza poate deveni o boală cronică şi poate cauza răni extinse în lobii superiori ai plămânilor. Lobii superiori sunt afectaţi mai des.^[26] Motivul nu este foarte clar.^[18] Probabil că lobii superiori sunt afectaţi mai des, din cauza circulaţiei mai bune a aerului^[18] sau scurgerii mai lente a limfei.^[26]

Tuberculoza extrapulmonară

În 15–20% din cazurile active, infecţia se extinde în afara organelor respiratorii, provocând alte tipuri de TBC.^[28] TBC dezvoltată în afara organelor respiratorii se numeşte „tuberculoză extrapulmonară”.^[29] TBC extrapulmonară este mai frecventă în cazul persoanelor imunodeprimate şi al copiilor mici. TBC extrapulmonară se dezvoltă în cazul a peste 50% din persoanele infectate cu HIV.^[29] Cele mai frecvente locuri de dezvoltare a infecţiei extrapulmonare sunt pleura (pleurezie tuberculoasă), sistemul nervos central (meningită tuberculoasă) şi sistemul limfatic (scrofuloză ganglionară). TBC extrapulmonară poate afecta şi sistemul uro-genital (tuberculoză urogenitală), oasele şi articulaţiile (morbul lui Pott la coloana vertebrală), printre alte locuri de infectare posibile. Când se dezvoltă în oase, boala mai numeşte şi „tuberculoză osoasă”,^[30] o formă a osteomielitei.^[18] O formă a TBC potenţial mai gravă şi mai răspândită se numeşte „tuberculoză diseminată”, cunoscută drept tuberculoză miliară.^[26]TBC miliară constituie aproximativ 10% din cazurile extrapulmonare.^[31]

Cauze

Micobacteriile

[[File:Mycobacterium tuberculosis.jpg|thumb|Micrografie prin scanare electronică a „[[Mycobacterium tuberculosis]”]] Cauza principală a TBC este „Mycobacterium tuberculosis”, un mic bacil aerob, imobil.^[26] Multe dintre caracteristicile clinice unice ale acestui agent patogen sunt cauzate de conţinutul lipidic ridicat.^[32] Celula sa se divide la fiecare 16 –20 de ore. Această rată de diviziune este lentă, în comparaţie cu alte bacterii care se divid în mai puţin de o oră.^[33] Micobacteriile au membrana externă alcătuită dintr-un strat lipidic dublu.^[34] La colorare Gram, MTB fie se colorează foarte slab (Gram pozitiv), fie nu reţine culoarea, deoarece celula sa are un conţinut lipidic şi de acid micolic ridicat.^[35] MTB rezistă dezinfectanţilor slabi şi poate supravieţui în stare de endospor timp de mai multe săptămâni. În natură, bacteria se poate dezvolta doar în celulele unui organism gazdă, însă „M. tuberculosis” se poate cultiva în laborator.^[36]

Aplicând coloranţi histologici asupra mostrelor expectorate de flegmă, oamenii de ştiinţă pot identifica MTB cu un microscop obişnuit (flegma se mai numeşte „spută”). MTB reţine anumiţi coloranţi, chiar şi după tratarea cu soluţii acide, de aceea se clasifică drept bacil acidorezistent (BAR).^[18]^[35] Două tehnici cunoscute de colorare a bacteriilor acidorezistente sunt: metoda Ziehl–Neelsen, care colorează BAR în roşu aprins, evidenţiat pe fundal albastru^[37] şi colorarea cu auramină-rodamină folosită în microscopia cu fluorescenţă.^[38]

Complexul „Mycobacterium tuberculosis” (MTBC) include patru alte micobacterii care provoacă TBC: „M. bovis”, „M. africanum”, „M. canetti” şi „M. microti”^[39] M. africanum nu este răspândită, dar constituie cauza principală a tuberculozei în anumite regiuni ale Africii.^[40]^[41] M. bovis a fost în trecut o cauză obişnuită a tuberculozei, dar introducerea laptelui pasteurizat a exclus, în mare, această micobacterie din rândul factorilor de risc pentru sănătate în ţările dezvoltate.^[18]^[42] M. canetti nu este frecventă şi pare a fi răspândită doar în Cornul Africii, deşi unele cazuri au fost observate la emigranţii africani.^[43]^[44] Şi M. microti este rară şi apare mai des la persoanele imunodeficiente, dar este posibil ca acest agent patogen să fie mai frecvent decât se crede.^[45]

Alte micobacterii patogene cunoscute sunt „M. leprae”, „M. avium” şi „M. kansasii”. Ultimele două specii se clasifică drept „micobacterii non-tuberculoase” (MNT). MNT nu provoacă TBC sau lepră, dar provoacă alte afecţiuni pulmonare, similare tuberculozei.^[46]

Factori de risc

Format:Factori de risc principali Mai mulţi factori îi fac pe oameni susceptibili la infecţia tuberculoasă. Cel mai important factor de risc la nivel global este HIV; 13% dintre toate cazurile de tuberculoză prezintă infecţie cu virusul HIV.^[22] Această problemă este frecventă în Africa Subsahariană, unde ratele de îmbolnăvire cu HIV sunt ridicate.^[47]^[48] Tuberculoza este strâns legată de suprapopulare şi de nutriţia deficitară. Această legătură face ca tuberculoza să fie una dintre principaleleboli ale sărăciei.^[23] Următoarele categorii de populaţie prezintă un risc mare de infectare cu tuberculoză: persoanele care îşi injectează substanţe interzise, locuitorii şi angajaţii din locurile unde se strâng persoane vulnerabile (de exemplu, închisori şi adăposturi pentru persoane fără locuinţă), persoanele sărace şi care nu beneficiază de îngrijire medicală adecvată, minorităţile etnice cu risc mare, copiii în contact strâns cu persoane cu risc mare şi furnizorii de îngrijire medicală care îi tratează pe aceşti clienţi.^[49] Boala pulmonară cronică este un alt factor de risc important. Silicoza creşte riscul de aproximativ 30 de ori.^[50] Persoanele care fumează ţigarete prezintă un risc de două ori mai mare decât nefumătorii.^[51] Alte stări patologice pot creşte, de asemenea, riscul de dezvoltare a tuberculozei, inclusiv alcoolismul^[23] şi diabetul zaharat (triplează riscul).^[52] Unele medicamente, precumcorticosteroizii şi infliximab (un anticorp monoclonal anti-αTNF) sunt factori importanţi de creştere a riscului, mai ales înţările dezvoltate.^[23] De asemenea, există o predispoziţie genetică^[53], dar oamenii de ştiinţă nu au stabilit ponderea acesteia.^[23]

Mecanism

Transmitere

Când o persoană cu tuberculoză pulmonară activă tuşeşte, strănută, vorbeşte, cântă sau scuipă, elimină picături infecţioase de aerosoli cu diametrul de 0,5 - 5 µm. Un singur strănut poate elibera până la 40.000 de picături.^[54] Fiecare picătură poate transmite boala, deoarece doza infecţioasă a tuberculozei este foarte mică. (O persoană care inhalează mai puţin de 10 bacterii se poate infecta).^[55]

Persoanele cu contact prelungit, frecvent sau apropiat cu persoane cu tuberculoză au un risc mare de a se infecta, având o rată estimată de infecţie de 22%.^[56] O persoană cu tuberculoză activă dar netratată poate infecta 10–15 (sau mai mulţi) alţi oameni într-un an.^[20] În mod normal, doar persoanele cu tuberculoză activă transmit boala. Persoanele cu infecţie latentă nu sunt considerate contagioase.^[18] Probabilitatea transmiterii de la o persoană la alta depinde de mai mulţi factori. Aceşti factori includ numărul de picături infecţioase eliminate de purtător, eficienţa ventilării mediului persoanelor, durata expunerii, [[virulenţa] tulpinii de „M. tuberculosis” şi nivelul de imunitate al persoanei neinfectate.^[57] Pentru a preveni răspândirea în cascadă de la o persoană la alta, persoanele cu tuberculoză activă („manifestă”) trebuie izolate şi trebuie să li se administreze medicamente împotriva tuberculozei. În general, după două săptămâni de tratament eficient, persoanele cu infecţii active nerezistente nu mai sunt contagioase pentru ceilalţi.^[56] După infectare, durează în mod normal trei-patru săptămâni ca persoana nou infectată să devină suficient de contagioasă pentru a transmite boala altor persoane.^[58]

Patogeneză

Aproximativ 90% dintre persoanele infectate cu „M. tuberculosis” prezintă infecţii asimptomatice latente cu tuberculoză (numite uneori LTBI).^[59] La aceste persoane există o probabilitate de 10% ca, pe timpul vieţii, infecţia latentă să avanseze la stadiul de infecţie tuberculoasă activă, manifestă.^[60]Pentru persoanele cu HIV, riscul ca ele să dezvolte tuberculoză activă creşte cu aproximativ 10% pe an.^[60] Dacă nu se administrează un tratament eficient, rata deceselor la cazurile de tuberculoză activă este de 66%.^[20]

Infecţia tuberculoasă începe atunci când micobacteria ajunge la alveolele pulmonare, unde invadează şi se replichează în endozomii celulelor macrofage alveolare.^[18]^[61] Localizarea principală a infecţiei plămânilor, numită şi „focar Ghon”, este în partea de sus a lobului inferior sau în partea de jos a lobului superior.^[18] De asemenea, tuberculoza pulmonară poate apărea prin infecţia prin sânge, cunoscută drept focar Simon. În general, focarele Simon sunt localizate în partea de sus a plămânului.^[62] Această transmitere hematogenă poate răspândi infecţia şi în locuri mai îndepărtate, cum ar fi ganglionii limfatici periferici, rinichii, creierul şi sistemul osos.^[18]^[63] Tuberculoza afectează toate părţile corpului, deşi, fără motive cunoscute, afectează rareori inima, muşchii scheletici, pancreasul sau tiroida.^[64]

Tuberculoza este clasificată în rândul bolilor inflamatorii granulomatoase. Celulele macrofage, limfocitele T , limfocitele B şi fibroblastul se numără printre celulele care agregă pentru a forma granuloame. Limfocitele înconjoară celulele macrofage infectate. Granuloamele previn diseminarea micobacteriei şi oferă un mediu local pentru interacţiunea celulelor cu sistemul imunitar. Bacteriile din interiorul granulomului pot deveni inactive, ceea ce rezultă în infecţie latentă. O altă caracteristică a granuloamelor este dezvoltarea morţii celulare anormale (necroză) în centrul tuberculilor. Observată cu ochiul liber, această necroză are textură brânzoasă, fiind albă şi moale, şi este numită necroză de cazeificare.^[65]

Bacteriile de tuberculoză poate pătrunde în sânge dintr-un ţesut deteriorat. Ele se pot răspândi în corp şi pot forma mai multe focare de infecţie, asemenea unor tuberculi albi, mici, fixaţi pe ţesuturi.^[66] Această formă severă de tuberculoză este numită tuberculoza miliară. Această formă de tuberculoză se întâlneşte în general la copiii mici şi la persoanele cu HIV.^[67] Incidenţa deceselor este ridicată în rândul persoanelor care suferă de această tuberculoză diseminată, chiar dacă li se administrează tratament (aproximativ 30%).^[31]^[68]

În cazul multor persoane afectate, infecţia devine mai întâi puternică şi apoi scade în intensitate. Distrugerea şi necrozarea ţesutului sunt adesea balansate de vindecare şi fibroză.^[65] Ţesutul afectat este înlocuit de cicatrizări şi cavităţi umplute cu material necrotic de cazeificare. Pe durata bolii, unele dintre aceste cavităţi sunt în contact cu căile respiratorii bronhii şi acest material poate fi expulzat prin tuse. Acest material conţine bacterii vii şi poate răspândi infecţia. Tratamentul cu antibioticele adecvate ucide bacteriile şi permite vindecarea. , zonele afectate sunt înlocuite de ţesut cicatrizat.^[65]

Diagnosticare

[[ File:TB in sputum.png|thumb|Mycobacterium tuberculosis (coloraţie roşie) în spută]

Tuberculoza activă

Diagnosticarea tuberculozei active numai pe baza unor semne şi simptome este dificilă.^[69] De asemenea, este dificilă diagnosticarea bolii la persoanele imunosupresate.^[70] Cu toate acestea, persoanele care prezintă semne de boală pulmonară sau simptome constituţionale care durează de mai mult de două săptămâni ar putea fi bolnave de tuberculoză.^[70] Radiografia toracică şi culturile de spută multiple pentru bacilii acid-rezistenţi fac parte în mod obişnuit din evaluarea iniţială.^[70] Testul de eliberare de interferon gamma (testul IGRA) şi testul cutanat la tuberculină nu sunt utile în ţările în curs de dezvoltare.^[71]^[72]Testele IGRA au limitări similare la persoanele cu HIV.^[73]^[74]

Un diagnostic definitiv de tuberculoză se pune la identificarea „M. tuberculosis” într-o probă clinică (de exemplu, spută, puroi sau biopsia unui ţesut). Cu toate acestea, procesul dificil de obţinere a culturii pentru acest organism cu creştere lentă poate dura două până la şase săptămâni pentru culturile din sânge sau din spută.^[75]Astfel, tratamentul este adesea început înainte de confirmarea culturilor.^[76]

Testul de amplificare a acizilor nucleici şi testul adenozin-dezaminazei pot diagnostica rapid tuberculoza.^[69] Cu toate acestea, aceste teste nu sunt recomandate ca teste de rutină, deoarece rareori modifică modul de tratare a pacientului.^[76] Testele de sânge pentru detectarea anticorpilor nu sunt specifice sau sensibile, prin urmare nu sunt recomandate.^[77]

Tuberculoza latentă

[[ File:Mantoux tuberculin skin test.jpg|thumb|Mantoux tuberculin skin test]] Testul cutanat la tuberculină (testul Mantoux) este adesea utilizat pentru a identifica persoanele cu risc ridicat de tuberculoză.^[70]Persoanele care au fost imunizate anterior pot avea o reacţie fals pozitivă la acest test.^[78] Testul poate fi fals negativ în cazul persoanelor care suferă de sarcoidoză, boala Hodgkin şi malnutriţie. Cel mai important, testul poate fi fals negativ în cazul persoanelor cu tuberculoză activă.^[18]În cazul persoanelor cu reacţie pozitivă la testul Mantoux se recomandă testul de eliberare de interferon gamma (IGRA) pe un eşantion de sânge.^[76] Rezultatele testului IGRA nu sunt influenţate de imunizare sau de majoritatea micobacteriilor din mediu, astfel încât sunt mai rar fals pozitive.^[79] Totuşi, rezultatele sunt influenţate de „M. szulgai”, „M. marinum” şi „M. kansasii”.^[80] Testul IGRA poate creşte sensibilitatea dacă este utilizat în combinaţie cu testul cutanat. Dacă însă este utilizat individual, sensibilitatea testului IGRA poate fi mai redusă decât cea a testului cutanat.^[81]

Prevenire

Eforturile de prevenire şi control al tuberculozei se bazează pe vaccinarea nou-născuţilor şi pe detectarea şi tratamentul adecvat al cazurilor active.^[23] Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atins un anumit grad de reuşită datorită unui regim de tratament îmbunătăţit, observându-se o uşoară scădere a numărului de cazuri.^[23]

Vaccinare

Începând din anul 2011, singurul vaccin disponibil este bacilul Calmette–Guérin (BCG). BCG este eficient împotriva răspândirii bolii în copilărie, însă conferă un grad de protecţie variabil împotriva tuberculozei pulmonare.^[82] Totuşi, este vaccinul cu cea mai largă răspândire în lume, peste 90% dintre copii fiind vaccinaţi.^[23]Imunitatea pe care o induce scade însă după aproximativ zece ani de la administrare.^[23] Tuberculoza este o boală cu frecvenţă redusă în majoritatea provinciilor canadiene, în Marea Britanie şi Statele Unite, vaccinul BCG fiind astfel administrat doar persoanelor cu risc crescut.^[83]^[84]^[85] Unul dintre motivele pentru care nu se recomandă administrarea vaccinului este că acesta determină rezultate fals pozitive la testul cutanat la tuberculină, anulând eficacitatea acestuia în identificarea bolii.^[85] În prezent, alte vaccinuri sunt în curs de dezvoltare.^[23]

Sănătate publică

În anul 1993, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat tuberculoza o „problemă urgentă de sănătate globală”.^[23] În 2006, parteneriatul pentru oprirea tuberculozei a întocmit Planul global de stopare a tuberculozei, al cărui obiectiv principal este să salveze 14 milioane de vieţi până în 2015.^[86] Nu toate obiectivele propuse vor fi atinse până în anul 2015, îndeosebi din cauza creşterii numărului de cazuri de tuberculoză asociată cu infecţia HIV şi apariţia tuberculozei multidrog-rezistentă (MDR-TB).^[23] În programele de sănătate publică se utilizează sistemul de clasificare a tuberculozei dezvoltat de Societatea Americană de Boli Toracice.^[87]

Menţinerea sub control a bolii

În tratamentul tuberculozei sunt prescrise antibiotice pentru exterminarea bacteriilor. Este dificil de conceput un tratament eficient din cauza structurii neobişnuite şi compoziţiei chimice a peretelui celular micobacterian. Acesta blochează pătrunderea medicamentelor, anulând astfel eficienţa multor antibiotice.^[88] Cele două tipuri de antibiotice utilizate cel mai frecvent sunt izoniazida şi rifampicina, tratamentele putând dura luni de zile.^[57] În cazul tuberculozei latente, se administrează de regulă un singur tip de antibiotic.^[89] În cazurile de tuberculoză activă sunt cel mai eficiente combinaţiile de mai multe antibiotice pentru a reduce riscul ca bacteriile să dezvolte o rezistenţă la antibiotice.^[23] De asemenea, pacienţii cu infecţie latentă sunt trataţi pentru a preveni apariţia ulterioară a tuberculozei active.^[89] OMS recomandă terapia sub directă observare, prin care un cadru medical observă în mod direct luarea medicamentelor de către pacient. Obiectivul acestei terapii este de a reduce numărul persoanelor care nu urmează tratamentul în mod corespunzător.^[90] Totuşi, nu există dovezi solide care să susţină eficienţa terapiei prin directă observare. ^[91] Metodele de reamintire a importanţei tratamentului sunt eficiente.^[92]

Instalarea bolii

Începând din anul 2010, tratamentul recomandat în cazul tuberculozei pulmonare în fază incipientă constă în administrarea unei combinaţii de antibiotice pe o durată de şase luni. În primele două luni se administrează rifampicină, izoniazidă, pirazinamidă şi etambutol. În ultimele patru luni, se administrează numai rifampicină şi izoniazidă.^[23] În caz de rezistenţă crescută la izoniazidă, aceasta poate fi înlocuită cu etambutol în ultimele patru luni.^[23]

Recurenţa bolii

În caz de recurenţă a bolii, trebuie efectuate analize pentru a depista tipurile de antibiotice la care aceasta este sensibilă înainte de a stabili tratamentul.^[23] În caz de tuberculoză multidrog-rezistentă (MDR-TB), se recomandă tratamentul cu cel puţin patru antibiotice eficiente pe o durată de 18–24 luni.^[23]

Rezistenţa la medicamente

Rezistenţa primară apare în cazul în care o persoană este infectată cu o tulpină de virus rezistentă. O persoană infectată poate dezvolta rezistenţă secundară (dobândită) la medicamente antituberculoase în timpul terapiei. Rezistenţa secundară poate apărea ca urmare a unui tratament inadecvat, fie datorită administrării incorecte a acestuia (nerespectarea tratamentului de către pacient), fie datorită utilizării de medicamente de proastă calitate.^[93] Tuberculoza rezistentă la tratament constituie o problemă gravă de sănătate publică în multe ţări în curs de dezvoltare. Tratamentul tuberculozei rezistente la tratament este mai îndelungat şi necesită medicamente mai scumpe. MDR-TB se defineşte ca rezistenţa la cele două medicamente de linia întâi cu cea mai mare eficienţă: rifampicină şi izoniazidă. TBC cu rezistenţă extinsă la medicamentele antituberculoase este rezistentă la cel puţin trei dintre cele şase clase de medicamente de linia a doua.^[94] TBC cu rezistenţă totală la medicamentele antituberculoase este rezistentă la toate medicamentele utilizate în prezent. Primul caz de tuberculoză cu rezistenţă totală la medicamentele antituberculoase a fost observat în Italia în anul 2003, dar nu şi pe scară extinsă până în 2012. ^[95]

Prognostic

Evoluţia de la infecţie la boală se produce în stadiul în care bacilii trec de barierele de protecţie imunitară şi încep să se multiplice. În cazul tuberculozei primare (aproximativ 1–5% din cazuri), această evoluţie are loc imediat după infecţia iniţială.^[18]Totuşi, în majoritatea cazurilor, se produce infecţia latentă, fără simptome evidente.^[18] Aceşti bacili inactivi declanşează tuberculoza activă în 5–10% din cazurile latente, adesea după mai mulţi ani de la infectare.^[25]

Riscul de reactivare a bolii creşte în caz de imunosupresie, produsă de exemplu de infectarea cu virusul HIV. În cazul persoanelor co-infectate cu „M. tuberculosis” şi HIV, riscul de reactivare creşte cu 10% pe an.^[18] Studiile care utilizează amprente ADN ale tulpinilor „M. tuberculosis” demonstrează că reinfecţia cauzează apariţia tuberculozei recurente mai des decât se credea până acum.^[96] Se consideră că reinfecţia provoacă peste 50% din cazurile de tuberculoză reactivată în zonele cu răspândire mare a bolii.^[97] Riscul de deces cauzat de tuberculoză a fost de 4% în anul 2008, în scădere de la cel de 8% înregistrat în 1995.^[23]

Epidemiologie

[[ File:Tuberculosis-prevalence-WHO-2009.svg|thumb|alt=Harta lumii cu Africa Subsahariană în diverse nuanţe de galben, indicând o prevalenţă de peste 300 din 100.000 de persoane, iar S.U.A., Canada, Australia şi nordul Europei în nuanţe bleumarin, indicând o prevalenţă de aproximativ 10 din 100.000 de persoane. Asia este reprezentată într-o nuanţă de galben pal, indicând o prevalenţă de 200 din 100.000 de persoane. America de Sud este ilustrată într-o nuanţă de galben închis.|În 2007, prevalenţa tuberculozei la 100.000 de persoane a fost cea mai ridicată în Africa Subsahariană, fiind de asemenea ridicată şi în Asia.^[98]]] Aproximativ o treime din populaţia lumii este infectată cu „M. tuberculosis”. În fiecare secundă, pe glob se produce o nouă infecţie.^[20] Totuşi, majoritatea infecţiilor cu „M. tuberculosis” nu cauzează tuberculoza,^[99] iar 90–95% dintre infecţii nu prezintă simptome.^[59] În 2007, existau aproximativ 13,7 milioane de cazuri de tuberculoză activă.^[21] În 2010, numărul cazurilor nou diagnosticate a fost de 8,8 milioane, iar numărul de decese a fost de 1,45 milioane, majoritatea survenite în ţările în curs de dezvoltare.^[22] Dintre cele 1,45 milioane de decese, aproximativ 0,35 milioane s-au produs în rândul persoanelor co-infectate cu HIV.^[100]

Tuberculoza reprezintă a doua cauză a mortalităţii ca urmare a unei boli infecţioase (principala cauză fiind HIV/SIDA).^[26] Numărul total de cazuri de tuberculoză („prevalenţa”) este în scădere din anul 2005. Numărul de noi îmbolnăviri („incidenţa”) a scăzut din anul 2002.^[22] Îndeosebi China a realizat o evoluţie remarcabilă în acest sens. Între 1990 şi 2010, China a redus rata mortalităţii cauzate de tuberculoză cu aproximativ 80%.^[100] Tuberculoza este o boală mai frecvent întâlnită în ţările în curs de dezvoltare. În aproximativ 80% din populaţia multor ţări din Asia şi Africa testul la tuberculină este pozitiv, în timp ce acest lucru este valabil doar în 5–10% din populaţia S.U.A.^[18] Specialiştii au sperat ca tuberculoza să poată fi controlată complet. Totuşi, controlul complet al maladiei este puţin probabil, datorită mai multor factori. Dezvoltarea unui vaccin eficient s-a dovedit dificilă. Costul este ridicat, iar diagnosticarea bolii necesită timp. Tratamentul durează mai multe luni. Un număr mai ridicat de persoane infectate cu HIV contractează tuberculoza. Tuberculoza rezistentă la medicamente a apărut în anii 1980.^[23] [[ File:TB incidence.png|thumb|left|Numărul anual de cazuri de tuberculoză raportate. Date furnizate de OMS.^[101]]] În anul 2007, ţara cu cea mai ridicată rată de incidenţă estimată a fost Swaziland, cu 1.200 de cazuri la 100.000 de persoane. India a înregistrat cea mai ridicată incidenţă totală estimată a maladiei, cu 2 milioane de noi cazuri.^[21] În ţările dezvoltate, tuberculoza este o boală mai puţin obişnuită şi este prezentă în special în zonele urbane. În 2010, ratele de TBC la 100.000 de persoane în diferite regiuni ale lumii au fost următoarele: pe glob 178, Africa 332, America de Nord şi de Sud 36, Estul Mediteranei 173, Europa 63, Asia de Sud-Est 278 şi Pacificul de Vest 139.^[100] În Canada şi Australia, tuberculoza este mult mai des întâlnită în rândul populaţiilor aborigene, îndeosebi în zonele îndepărtate.^[102]^[103] În Statele Unite, mortalitatea datorată tuberculozei în rândul populaţiilor aborigene este de cinci ori mai ridicată.^[104]

Incidenţa tuberculozei variază în funcţie de vârstă. În Africa, maladia afectează în primul rând persoanele cu vârsta între 12 şi 18 ani şi adulţii tineri.^[105]Totuşi, în ţările în care ratele de incidenţă au scăzut considerabil (cum este cazul Statelor Unite), tuberculoza afectează îndeosebi persoanele în vârstă şi persoanele cu un sistem imunitar deficitar.^[18]^[106]

Istoric

[[ Image:Mummy at British Museum.jpg|thumb|Mumie egipteană expusă în British Museum - la mumiile egiptene s-a constatat afectarea tuberculoasă a coloanei vertebrale.]]

Tuberculoza a apărut la oameni încă din antichitate.^[23] Cea mai veche dovadă a bolii o constituie bacteria „M. tuberculosis” descoperită în fosilele unui bizon care a trăit în urmă cu aproape 17.000 ani.^[107] Pe de altă parte, nu se ştie cu exactitate dacă tuberculoza provine de la bovine, fiind transferată ulterior la om, sau dacă a apărut de la un strămoş comun.^[108] A existat o perioadă în care oamenii de ştiinţă credeau că MTBC (complexul M. tuberculosis) a fost transmis de la animal la om în timpul domesticirii animalelor. Cu toate acestea, prin compararea genelor complexului „M. tuberculosis” (MTBC) de la oameni cu cele de la animale, s-a demonstrat că această teorie este falsă. Ambele tulpini bacteriene provin de la un strămoş comun, care ar fi putut provoca apariţia infecției la oameni încă din perioada cunoscută sub numele de Revoluția neolitică.^[109] Fragmentele de schelet găsite indică faptul că oamenii preistorici (4000 î.Hr.) sufereau de tuberculoză. Cercetătorii au putut constata o afectare tuberculoasă a coloanei vertebrale la mumiile egiptene din perioada 3000–2400 î.Hr.^[110] „Ftizie” este termenul grecesc pentru „oftică,” vechea denumire a tuberculozei pulmonare.^[111] În jurul anului 460 î.Hr., Hippocrate considera că ftizia era cea mai răspândită boală din acea vreme. Bolnavii de tuberculoză făceau febră și tușeau cu sânge. De cele mai multe ori, boala era fatală.^[112] Studiile genetice indică faptul că tuberculoza există în America încă din jurul anului 100 d.Hr.^[113]

Înainte de Revoluţia industrială, în tradiţia populară, tuberculoza era adesea asociată cu vampirii. Atunci când unul din membrii unei familii murea din cauza acestei boli, ceilalţi membri ai familiei respective, care contractaseră și ei infecția, se îmbolnăveau și ei treptat. Se credea că cel care s-a îmbolnăvit primul secătuieşte viaţa celorlalţi membri ai familiei sale.^[114]

Formaţiunile pulmonare asemănătoare unor tuberculi au fost incluse printre simptomele bolii de către Dr. Richard Morton în 1689.^[115]^[116] Cu toate acestea, tuberculoza poate prezenta o mare varietate de simptome, astfel că boala nu a putut fi identificată ca atare decât în jurul anului 1820. Numele de tuberculoză i-a fost dat de-abia în anul 1839 de către J. L. Schönlein.^[117] Între 1838 și 1845, Dr. John Croghan, proprietarul Mammoth Cave, obișnuia să ducă bolnavii de tuberculoză în peşteră, în speranţa că aceştia se vor însănătoși datorită temperaturii constante și aerului curat din interiorul acesteia: bolnavii respectivi au murit după mai puțin de un an.^[118] Hermann Brehmer a deschis primul sanatoriu TBC în 1859, în Sokołowsko, Polonia.^[119]

[[ image:RobertKoch.jpg|upright|thumb|left|Dr. Robert Koch a descoperit bacilul tuberculozei.]]

Bacilul care provoacă tuberculoza, „Mycobacterium tuberculosis”, a fost descoperit la 24 martie 1882 de Robert Koch. Pentru descoperirea sa, Koch a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1905.^[120] Koch nu credea că există vreo legătură între tuberculoza la bovine (vite) și tuberculoza la oameni. Din acest motiv, destul de târziu s-a putut stabili că laptele infectat reprezintă o sursă de infecţie. Ulterior, riscul transmiterii de la această sursă a fost redus în mod simţitor datorită introducerii procesului de pasteurizare. În 1890, Koch a susținut că un anumit extras de glicerină din bacilul tuberculozei constituie „leacul” împotriva tuberculozei. A numit acest extras „tuberculină”. Deşi „tuberculina” s-a dovedit ineficientă, aceasta a fost adaptată ca test de screening pentru identificarea prezenţei bolii în faza presimptomatică.^[121]

Albert Calmette și Camille Guérin au înregistrat primul succes în imunizarea împotriva tuberculozei în anul 1906. Aceştia au folosit o tulpină atenuată a bacilului tuberculozei bovine pentru a crea un vaccin pe care l-au numit vaccinul BCG (bacilul lui Calmette și Guérin). Vaccinul BCG a fost folosit pentru prima dată la oameni în anul 1921 în Franța.^[122] Pe de altă parte, vaccinul BCG a fost utilizat pe scară largă doar în SUA, Marea Britanie și Germania de-abia după cel de-al doilea război mondial.^[123]

Tuberculoza a creat o profundă îngrijorare în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, fiind considerată o boală endemică a populaţiei urbane sărace. În 1815, în Anglia, unul din patru oameni murea de „oftică”. În 1918, în Franţa, unul din şase oameni murea de tuberculoză. După ce oamenii de știință au stabilit, în jurul anului 1880, că boala este contagioasă, tuberculoza a fost inclusă într-o listă a bolilor cu declarare obligatorie în Marea Britanie. Au fost iniţiate campanii care să îi convingă pe oameni să nu mai scuipe în locurile publice, iar persoanele sărace infectate erau „încurajate” să se interneze în sanatorii care semănau mai degrabă cu nişte închisori. (Sanatoriile pentru clasele de mijloc și cele superioare ofereau servicii excelente de asistenţă medicală.)^[119] Se presupunea că sanatoriile oferă avantajele unui mediu cu „aer curat”. Dar chiar și în cele mai bune condiţii, 50% dintre cei internaţi mureau în următorii cinci ani („cca.” 1916).^[119]

În Europa, rata îmbolnăvirilor de tuberculoză a început să crească la începutul anului 1600. Îmbolnăvirile de tuberculoză au atins un nivel de vârf în Europa în jurul anului 1800, constituind cauza a aproximativ 25% din totalul deceselor înregistrate.^[124] Până în 1950, numărul deceselor scăzuse cu aproape 90%.^[125] Schimbările întreprinse în sistemul de sănătate publică au redus în mod semnificativ incidenţa tuberculozei chiar înainte ca streptomicina și alte antibiotice să înceapă să fie utilizate. Chiar și în aceste condiţii, boala a rămas o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii publice. La înfiinţarea sa în 1913, Medical Research Council din Marea Britanie punea accent pe cercetarea în domeniul tuberculozei.^[126]

În 1946, dezvoltarea antibioticului numit streptomicină a transformat în realitate tratarea eficientă și vindecarea bolnavilor de TBC. Înainte de introducerea acestui medicament, singurul tratament (cu excepția sanatoriilor) consta în intervenţia chirurgicală. „Tehnica pneumotorax” comprima plămânul infectat pentru a-l „imobiliza”, permițând astfel leziunilor tuberculoase să se vindece.^[127] Apariţia MDR-TB a introdus din nou intervenţia chirurgicală ca opţiune în cadrul standardelor de asistenţă medicală în tratamentul afecţiunilor pulmonare TBC. Intervenţiile chirurgicale actuale implică îndepărtarea cavităților patologice din plămâni („bule”) pentru a reduce numărul bacteriilor existente și pentru a creşte expunerea bacteriilor rămase la medicamentele din sânge. Prin intervenţia chirurgicală se reduce numărul total al bacteriilor și se creşte eficienţa tratamentului sistemic cu antibiotice.^[128] Deşi specialiştii au sperat să elimine complet tuberculoza (vezi variola), apariţia tulpinilor rezistente la medicamente, în jurul anului 1980, a făcut mai puțin probabilă eradicarea tuberculozei. Reapariția ulterioară a bolii a determinat OMS să declare tuberculoza o urgență mondială în anul 1993.^[129]

Societate și cultură

Organizația Mondială a Sănătății și Fundația Bill și Melinda Gates finanţează un nou test de diagnostic rapid pentru ţările cu venituri mici și mijlocii.^[130]^[131] În 2011, foarte multe țări sărace aveau acces doar la diagnosticul prin microscopia sputei.^[132]

În 2010, în India s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză la nivel mondial. Una dintre cauze a fost gestionarea defectuoasă a bolii de către sectorul privat de sănătate. Programe precum Programul Național de Control al Tuberculozei contribuie la scăderea numărului de cazuri de TBC în rândul populaţiei care beneficiază de serviciile sistemului public de sănătate.^[133]^[134]

Cercetare

Vaccinul BCG are limitele sale, fapt pentru care, în prezent, se fac cercetări pentru a dezvolta noi vaccinuri anti-TBC.^[135] Câteva dintre acestea se află deja în studii clinice de faza I și II.^[135]Se încearcă eficientizarea vaccinurilor disponibile prin două metode. Una dintre aceste metode presupune adăugarea unei subunități de vaccin la BCG. Cea de-a doua metodă constă în încercarea de a dezvolta noi vaccinuri active, mai eficiente.^[135]MVA85A constituie un exemplu de vaccin subunitar, aflat în faza de evaluare clinică în Africa de Sud. MVA85A are la bază un virus Vaccinia modificat genetic.^[136] Se speră ca vaccinurile să joace un rol important în tratarea tuberculozei latente și active.^[137]

Pentru a încuraja descoperirile ulterioare, cercetătorii și factorii de decizie promovează noi modele economice pentru dezvoltarea de vaccinuri, inclusiv premii, stimulente fiscale și angajamente prealabile de punere pe piață.^[138]^[139] În activitatea de cercetare sunt implicate grupuri precum Stop TB Partnership,^[140] SATVI (South African Tuberculosis Vaccine Initiative) și Aeras Global TB Vaccine Foundation.^[141] Fundația Aeras a primit peste 280 milioane de dolari din partea Fundației Bill și Melinda Gates pentru a dezvolta și omologa o formă îmbunătăţită a vaccinului anti-TBC, care să fie utilizată în țările cu o incidență ridicată a bolii.^[142]^[143]

Tuberculoza la animale

Micobacteriile pot infecta foarte multe animale, inclusiv păsări,^[144]rozătoare^[145] și reptile.^[146]Subspeciile „Mycobacterium tuberculosis” apar foarte rar la animalele sălbatice.^[147] Efortul de eradicare a tuberculozei bovine cauzate de „Mycobacterium bovis” în rândul bovinelor, căprioarelor și cerbilor din Noua Zeelandă a fost relativ încununat de succes.^[148] În Marea Britanie, eforturile în acest sens au avut mai puțin succes.^[149]^[150]

Referinţe

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f https://www.webmd.com/lung/understanding-tuberculosis-basics Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.sil.org/resources/archives/95641 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor
^ Disease Ontology
^ https://www.radiologymasterclass.co.uk/gallery/chest/pulmonary-disease/tuberculosis_tb Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4531444/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.cdc.gov/tb/topic/testing/tbtesttypes.htm Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.nature.com/articles/s41598-023-43078-x#:~:text=Transbronchial%20lung%20biopsy%20(TBLB)%20is,subject%20of%20limited%20studies1. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://emedicine.medscape.com/article/358610-overview Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/768593/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.healthlinkbc.ca/healthlinkbc-files/sputum-testing-tuberculosis-tb Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.cdc.gov/tb/publications/factsheets/testing/xpert_mtb-rif.htm Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://tbksp.org/en/node/1692 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://bmcinfectdis.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2334-13-407 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.ouh.nhs.uk/immunology/diagnostic-tests/tests-catalogue/quantiferon-tb-gold.aspx#:~:text=Quantiferon%20is%20an%20ELISA%20based,plasma%20is%20measured%20by%20ELISA. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.sciencedirect.com/topics/immunology-and-microbiology/ziehl-neelsen-stain#:~:text=Microscopic%20examination%20of%20clinical%20samples,%C3%97%20103%20organisms%2FmL. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.ouh.nhs.uk/immunology/diagnostic-tests/tests-catalogue/t-spot-tb.aspx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q Kumar V, Abbas AK, Fausto N, Mitchell RN (2007). Robbins Basic Pathology (ed. 8th). Saunders Elsevier. pp. 516–522. ISBN 978-1-4160-2973-1.
^ Konstantinos A (2010). „Testing for tuberculosis”. Australian Prescriber. 33 (1): 12–18.
^ ^a ^b ^c ^d ^e „Tuberculosis Fact sheet N°104”. World Health Organization. noiembrie 2010. Accesat în 26 iulie 2011.
^ ^a ^b ^c World Health Organization (2009). „Epidemiology” (PDF). Global tuberculosis control: epidemiology, strategy, financing. pp. 6–33. ISBN 978-92-4-156380-2. Accesat în 12 noiembrie 2009.
^ ^a ^b ^c ^d ^e World Health Organization (2011). „The sixteenth global report on tuberculosis” (PDF).
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q ^r ^s ^t ^u ^v Lawn, SD (2 iulie 2011). „Tuberculosis”. Lancet. 378 (9785): 57–72. doi:10.1016/S0140-6736(10)62173-3. PMID 21420161.
^ Schiffman G (15 ianuarie 2009). „Tuberculosis Symptoms”. eMedicineHealth.
^ ^a ^b ^c ^d al.], edited by Peter G. Gibson ; section editors, Michael Abramson ... [et (2005). Evidence-based respiratory medicine (ed. 1. publ.). Oxford: Blackwell. p. 321. ISBN 978-0-7279-1605-1.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Dolin, [edited by] Gerald L. Mandell, John E. Bennett, Raphael (2010). Mandell, Douglas, and Bennett's principles and practice of infectious diseases (ed. 7th). Philadelphia, PA: Churchill Livingstone/Elsevier. pp. Chapter 250. ISBN 978-0-443-06839-3.
^ Behera, D. (2010). Textbook of pulmonary medicine (ed. 2nd ed.). New Delhi: Jaypee Brothers Medical Pub. p. 457. ISBN 978-81-8448-749-7. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ Jindal, editor-in-chief SK. Textbook of pulmonary and critical care medicine. New Delhi: Jaypee Brothers Medical Publishers. p. 549. ISBN 978-93-5025-073-0.
^ ^a ^b Golden MP, Vikram HR (2005). „Extrapulmonary tuberculosis: an overview”. American family physician. 72 (9): 1761–8. PMID 16300038.
^ Kabra, [edited by] Vimlesh Seth, S.K. (2006). Essentials of tuberculosis in children (ed. 3rd ed.). New Delhi: Jaypee Bros. Medical Publishers. p. 249. ISBN 978-81-8061-709-6.
^ ^a ^b Ghosh, editors-in-chief, Thomas M. Habermann, Amit K. (2008). Mayo Clinic internal medicine : concise textbook. Rochester, MN: Mayo Clinic Scientific Press. p. 789. ISBN 978-1-4200-6749-1.
^ Southwick F (10 decembrie 2007). „Chapter 4: Pulmonary Infections”. Infectious Diseases: A Clinical Short Course, 2nd ed. McGraw-Hill Medical Publishing Division. p. 104. ISBN 0-07-147722-5. Mai multe valori specificate pentru |pages= și |page= (ajutor)
^ Jindal, editor-in-chief SK. Textbook of pulmonary and critical care medicine. New Delhi: Jaypee Brothers Medical Publishers. p. 525. ISBN 978-93-5025-073-0.
^ Niederweis M, Danilchanka O, Huff J, Hoffmann C, Engelhardt H (2010). „Mycobacterial outer membranes: in search of proteins”. Trends in Microbiology. 18 (3): 109–16. doi:10.1016/j.tim.2009.12.005. PMC 2931330 . PMID 20060722.
^ ^a ^b Madison B (2001). „Application of stains in clinical microbiology”. Biotech Histochem. 76 (3): 119–25. doi:10.1080/714028138. PMID 11475314.
^ Parish T, Stoker N (1999). „Mycobacteria: bugs and bugbears (two steps forward and one step back)”. Molecular Biotechnology. 13 (3): 191–200. doi:10.1385/MB:13:3:191. PMID 10934532.
^ Medical Laboratory Science: Theory and Practice. New Delhi: Tata McGraw-Hill. 2000. p. 473. ISBN 0-07-463223-X.
^ Piot, editors, Richard D. Semba, Martin W. Bloem; foreword by Peter (2008). Nutrition and health in developing countries (ed. 2nd ed.). Totowa, NJ: Humana Press. p. 291. ISBN 978-1-934115-24-4.
^ van Soolingen D; et al. (1997). „A novel pathogenic taxon of the Mycobacterium tuberculosis complex, Canetti: characterization of an exceptional isolate from Africa”. International Journal of Systematic Bacteriology. 47 (4): 1236–45. doi:10.1099/00207713-47-4-1236. PMID 9336935.
^ Niemann S; et al. (2002). „Mycobacterium africanum Subtype II Is Associated with Two Distinct Genotypes and Is a Major Cause of Human Tuberculosis in Kampala, Uganda”. J. Clin. Microbiol. 40 (9): 3398–405. doi:10.1128/JCM.40.9.3398-3405.2002. PMC 130701 . PMID 12202584.
^ Niobe-Eyangoh SN; et al. (2003). „Genetic Biodiversity of Mycobacterium tuberculosis Complex Strains from Patients with Pulmonary Tuberculosis in Cameroon”. J. Clin. Microbiol. 41 (6): 2547–53. doi:10.1128/JCM.41.6.2547-2553.2003. PMC 156567 . PMID 12791879.
^ Thoen C, Lobue P, de Kantor I (2006). „The importance ofMycobacterium bovis as a zoonosis”. Vet. Microbiol. 112 (2–4): 339–45. doi:10.1016/j.vetmic.2005.11.047. PMID 16387455.
^ Acton, Q. Ashton (2011). Mycobacterium Infections: New Insights for the Healthcare Professional. ScholarlyEditions. p. 1968. ISBN 978-1-4649-0122-5.
^ Pfyffer, GE (1998 Oct-Dec). „Mycobacterium canettii, the smooth variant of M. tuberculosis, isolated from a Swiss patient exposed in Africa”. Emerging infectious diseases. 4 (4): 631–4. PMID 9866740. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Panteix, G (2010 Aug). „Pulmonary tuberculosis due to Mycobacterium microti: a study of six recent cases in France”. Journal of medical microbiology. 59 (Pt 8): 984–9. PMID 20488936. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ American Thoracic Society (1997). „Diagnosis and treatment of disease caused by nontuberculous mycobacteria. Această afirmaţie oficială a Societăţii Toracice Americane a fost aprobată în martie 1997 de către Consiliul de administraţie. Medical Section of the American Lung Association”. Am J Respir Crit Care Med. 156 (2 Pt 2): S1–25. PMID 9279284.
^ World Health Organization. „Global tuberculosis control–surveillance, planning, financing WHO Report 2006”. Accesat în 13 octombrie 2006.
^ Chaisson, RE (13 martie 2008). „Tuberculosis in Africa--combating an HIV-driven crisis”. The New England Journal of Medicine. 358 (11): 1089–92. doi:10.1056/NEJMp0800809. PMID 18337598.
^ Griffith D, Kerr C (1996). „Tuberculosis: disease of the past, disease of the present”. J Perianesth Nurs. 11 (4): 240–5. doi:10.1016/S1089-9472(96)80023-2. PMID 8964016.
^ ATS/CDC Statement Committee on Latent Tuberculosis Infection (200 d.Hr.). „Targeted tuberculin testing and treatment of latent tuberculosis infection. American Thoracic Society”. MMWR Recomm Rep. 49 (RR–6): 1–51. PMID 10881762.
^ van Zyl Smit, RN (2010 Jan). „Global lung health: the colliding epidemics of tuberculosis, tobacco smoking, HIV and COPD”. The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology. 35 (1): 27–33. PMID 20044459. Aceste analize arată că fumătorii au de o probabilitate de două ori mai mare de a contacta infecţia tuberculoasă şi de a trece la stadiul de boală activă (rată de risc de ∼1,5 pentru infecţie latentă cu tuberculoză (LTBI) şi rată de risc de ∼2,0 pentru boala tuberculoasă). De asemenea, fumătorii au o probabilitate de două ori mai mare să moară de tuberculoză (rată de risc de ∼2,0 de mortalitate din cauza tuberculozei), dar datele sunt dificil de interpretat din cauza eterogenităţii rezultatelor provenite din diferitele studii. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Restrepo, BI (15 august 2007). „Convergence of the tuberculosis and diabetes epidemics: renewal of old acquaintances”. Clinical infectious diseases : an official publication of the Infectious Diseases Society of America. 45 (4): 436–8. doi:10.1086/519939. PMC 2900315 . PMID 17638190.
^ Möller, M (2010 Mar). „Current findings, challenges and novel approaches in human genetic susceptibility to tuberculosis”. Tuberculosis (Edinburgh, Scotland). 90 (2): 71–83. doi:10.1016/j.tube.2010.02.002. PMID 20206579. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Cole E, Cook C (1998). „Characterization of infectious aerosols in health care facilities: an aid to effective engineering controls and preventive strategies”. Am J Infect Control. 26 (4): 453–64. doi:10.1016/S0196-6553(98)70046-X. PMID 9721404.
^ Nicas M, Nazaroff WW, Hubbard A (2005). „Toward understanding the risk of secondary airborne infection: emission of respirable pathogens”. J Occup Environ Hyg. 2 (3): 143–54. doi:10.1080/15459620590918466. PMID 15764538.
^ ^a ^b Ahmed N, Hasnain S (2011). „Molecular epidemiology of tuberculosis in India: Moving forward with a systems biology approach”. Tuberculosis. 91 (5): 407–3. doi:10.1016/j.tube.2011.03.006. PMID 21514230.
^ ^a ^b „Core Curriculum on Tuberculosis: What the Clinician Should Know” (PDF) (ed. 5th). Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Division of Tuberculosis Elimination. 2011. Parametru necunoscut |pg= ignorat (ajutor)
^ „Causes of Tuberculosis”. Mayo Clinic. 21 decembrie 2006. Accesat în 19 octombrie 2007.
^ ^a ^b Skolnik, Richard (2011). Global health 101 (ed. 2nd ed.). Burlington, MA: Jones & Bartlett Learning. p. 253. ISBN 978-0-7637-9751-5. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ ^a ^b editors, Arch G. Mainous III, Claire Pomeroy, (2009). Management of antimicrobials in infectious diseases : impact of antibiotic resistance (ed. 2nd rev. ed.). Totowa, N.J.: Humana. p. 74. ISBN 978-1-60327-238-4. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ Houben E, Nguyen L, Pieters J (2006). „Interaction of pathogenic mycobacteria with the host immune system”. Curr Opin Microbiol. 9 (1): 76–85. doi:10.1016/j.mib.2005.12.014. PMID 16406837.
^ Khan (2011). Essence Of Paediatrics. Elsevier India. p. 401. ISBN 978-81-312-2804-3.
^ Herrmann J, Lagrange P (2005). „Dendritic cells and Mycobacterium tuberculosis: which is the Trojan horse?”. Pathol Biol (Paris). 53 (1): 35–40. doi:10.1016/j.patbio.2004.01.004. PMID 15620608.
^ Agarwal R, Malhotra P, Awasthi A, Kakkar N, Gupta D (2005). „Tuberculous dilated cardiomyopathy: an under-recognized entity?”. BMC Infect Dis. 5 (1): 29. doi:10.1186/1471-2334-5-29. PMC 1090580 . PMID 15857515.
^ ^a ^b ^c Grosset J (2003). „Mycobacterium tuberculosis in the Extracellular Compartment: an Underestimated Adversary”. Antimicrob Agents Chemother. 47 (3): 833–6. doi:10.1128/AAC.47.3.833-836.2003. PMC 149338 . PMID 12604509.
^ Crowley, Leonard V. (2010). An introduction to human disease : pathology and pathophysiology correlations (ed. 8th ed.). Sudbury, Mass.: Jones and Bartlett. p. 374. ISBN 978-0-7637-6591-0. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ Anthony, Harries (2005). TB/HIV a Clinical Manual (ed. 2nd). Geneva: World Health Organization. p. 75. ISBN 978-92-4-154634-8.
^ Jacob, JT (2009 Jan). „Acute forms of tuberculosis in adults”. The American journal of medicine. 122 (1): 12–7. PMID 19114163. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ ^a ^b Bento, J (2011 Jan-Feb). „[Diagnostic tools in tuberculosis]”. Acta medica portuguesa. 24 (1): 145–54. PMID 21672452. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ ^a ^b ^c ^d Escalante, P (2009 Jun 2). „In the clinic. Tuberculosis”. Annals of internal medicine. 150 (11): ITC61–614; quiz ITV616. PMID 19487708. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Metcalfe, JZ (2011 Nov 15). „Interferon-γ release assays for active pulmonary tuberculosis diagnosis in adults in low- and middle-income countries: systematic review and meta-analysis”. The Journal of infectious diseases. 204 Suppl 4: S1120–9. PMID 21996694. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Sester, M (2011 Jan). „Interferon-γ release assays for the diagnosis of active tuberculosis: a systematic review and meta-analysis”. The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology. 37 (1): 100–11. PMID 20847080. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Chen, J (2011). „Interferon-gamma release assays for the diagnosis of active tuberculosis in HIV-infected patients: a systematic review and meta-analysis”. PloS one. 6 (11): e26827. PMID 22069472.
^ Sester, M (2011 Jan). „Interferon-γ release assays for the diagnosis of active tuberculosis: a systematic review and meta-analysis”. The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology. 37 (1): 100–11. PMID 20847080. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Diseases, Special Programme for Research & Training in Tropical (2006). Diagnostics for tuberculosis : global demand and market potential. Geneva: World Health Organization on behalf of the Special Programme for Research and Training in Tropical Diseases. p. 36. ISBN 978-92-4-156330-7.
^ ^a ^b ^c Format:NICE
^ Steingart, KR (2011 Aug). „Commercial serological tests for the diagnosis of active pulmonary and extrapulmonary tuberculosis: an updated systematic review and meta-analysis”. PLoS medicine. 8 (8): e1001062. doi:10.1371/journal.pmed.1001062. PMC 3153457 . PMID 21857806. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Rothel J, Andersen P (2005). „Diagnosis of latent Mycobacterium tuberculosis infection: is the demise of the Mantoux test imminent?”. Expert Rev Anti Infect Ther. 3 (6): 981–93. doi:10.1586/14787210.3.6.981. PMID 16307510.
^ Pai M, Zwerling A, Menzies D (2008). „Systematic Review: T-Cell–based Assays for the Diagnosis of Latent Tuberculosis Infection: An Update”. Ann. Intern. Med. 149 (3): 1–9. PMC 2951987 . PMID 18593687.
^ Jindal, editor-in-chief SK. Textbook of pulmonary and critical care medicine. New Delhi: Jaypee Brothers Medical Publishers. p. 544. ISBN 978-93-5025-073-0.
^ Amicosante, M (2010 Apr). „Rational use of immunodiagnostic tools for tuberculosis infection: guidelines and cost effectiveness studies”. The new microbiologica. 33 (2): 93–107. PMID 20518271. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ McShane, H (12 octombrie 2011). „Tuberculosis vaccines: beyond bacille Calmette–Guérin”. Philosophical transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological sciences. 366 (1579): 2782–9. doi:10.1098/rstb.2011.0097. PMC 3146779 . PMID 21893541.
^ „Vaccine and Immunizations: TB Vaccine (BCG)”. Centers for Disease Control and Prevention. 2011. Accesat în 26 iulie 2011.
^ „BCG Vaccine Usage in Canada -Current and Historical”. Public Health Agency of Canada. 2010. Accesat în 30 decembrie 2011.
^ ^a ^b Teo, SS (2006 Jun). „Does BCG have a role in tuberculosis control and prevention in the United Kingdom?”. Archives of Disease in Childhood. 91 (6): 529–31. doi:10.1136/adc.2005.085043. PMC 2082765 . PMID 16714729. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ „The Global Plan to Stop TB”. World Health Organization. 2011. Accesat în 13 iunie 2011.
^ Warrell, ed. by D. J. Weatherall ... [4. + 5. ed.] ed. by David A. (2005). Sections 1 - 10 (ed. 4. ed., paperback.). Oxford [u.a.]: Oxford Univ. Press. p. 560. ISBN 978-0-19-857014-1.
^ Brennan PJ, Nikaido H (1995). „The envelope of mycobacteria”. Annu. Rev. Biochem. 64: 29–63. doi:10.1146/annurev.bi.64.070195.000333. PMID 7574484.
^ ^a ^b Menzies, D (2011 Mar). „Recent developments in treatment of latent tuberculosis infection”. The Indian journal of medical research. 133: 257–66. PMID 21441678. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Arch G., III Mainous (2010). Management of Antimicrobials in Infectious Diseases: Impact of Antibiotic Resistance. Humana Pr. p. 69. ISBN 1-60327-238-0.
^ Volmink J, Garner P (2007). „Directly observed therapy for treating tuberculosis”. Cochrane Database Syst Rev (4): CD003343. doi:10.1002/14651858.CD003343.pub3. PMID 17943789.
^ Liu, Q (2008 Oct 8). „Reminder systems and late patient tracers in the diagnosis and management of tuberculosis”. Cochrane database of systematic reviews (Online) (4): CD006594. PMID 18843723. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ O'Brien R (1994). „Drug-resistant tuberculosis: etiology, management and prevention”. Semin Respir Infect. 9 (2): 104–12. PMID 7973169.
^ Centers for Disease Control and Prevention (CDC) (2006). „Emergence of Mycobacterium tuberculosis with extensive resistance to second-line drugs—worldwide, 2000–2004”. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 55 (11): 301–5. PMID 16557213.
^ Maryn McKenna (12 ianuarie 2012). „Totally Resistant TB: Earliest Cases in Italy”. Wired. Accesat în 12 ianuarie 2012.
^ Lambert M; et al. (2003). „Recurrence in tuberculosis: relapse or reinfection?”. Lancet Infect Dis. 3 (5): 282. doi:10.1016/S1473-3099(03)00607-8. PMID 12726976. Mai multe valori specificate pentru |pages= și |page= (ajutor)
^ Wang, JY (15 iulie 2007). „Prediction of the tuberculosis reinfection proportion from the local incidence”. The Journal of infectious diseases. 196 (2): 281–8. doi:10.1086/518898. PMID 17570116.
^ World Health Organization (2009). „The Stop TB Strategy, case reports, treatment outcomes and estimates of TB burden”. Global tuberculosis control: epidemiology, strategy, financing. pp. 187–300. ISBN 978-92-4-156380-2. Accesat în 14 noiembrie 2009.
^ „Fact Sheets: The Difference Between Latent TB Infection and Active TB Disease”. Centers for Disease Control. 20 iunie 2011. Accesat în 26 iulie 2011.
^ ^a ^b ^c „Global Tuberculosis Control 2011” (PDF). World Health Organization. Accesat în 15 aprilie 2012.
^ World Health Organization. „WHO report 2008: Global tuberculosis control”. Accesat în 13 aprilie 2009.
^ FitzGerald, JM (2000 Feb 8). „Tuberculosis: 13. Control of the disease among aboriginal people in Canada”. CMAJ : Canadian Medical Association journal = journal de l'Association medicale canadienne. 162 (3): 351–5. PMID 10693593. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)Mentenanță CS1: Pipe lipsă (link)
^ Quah, Stella R.; Carrin, Guy; Buse, Kent; Kristian Heggenhougen (2009). Health Systems Policy, Finance, and Organization. Boston: Academic Press. p. 424. ISBN 0-12-375087-3.
^ Anne-Emanuelle Birn (2009). Textbook of International Health: Global Health in a Dynamic World. p. 261. ISBN 9780199885213.
^ World Health Organization. „Global Tuberculosis Control Report, 2006 – Annex 1 Profiles of high-burden countries” (PDF). Accesat în 13 octombrie 2006.
^ Centers for Disease Control and Prevention (12 septembrie 2006). „2005 Surveillance Slide Set”. Accesat în 13 octombrie 2006.
^ Rothschild BM; Martin LD; Lev G; et al. (2001). „Mycobacterium tuberculosis complex DNA from an extinct bison dated 17,000 years before the present”. Clin. Infect. Dis. 33 (3): 305–11. doi:10.1086/321886. PMID 11438894.
^ Pearce-Duvet J (2006). „The origin of human pathogens: evaluating the role of agriculture and domestic animals in the evolution of human disease”. Biol Rev Camb Philos Soc. 81 (3): 369–82. doi:10.1017/S1464793106007020. PMID 16672105.
^ Comas, I (2009 Oct). „The past and future of tuberculosis research”. PLoS pathogens. 5 (10): e1000600. PMID 19855821. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Zink A, Sola C, Reischl U, Grabner W, Rastogi N, Wolf H, Nerlich A (2003). „Characterization of Mycobacterium tuberculosis Complex DNAs from Egyptian Mummies by Spoligotyping”. J Clin Microbiol. 41 (1): 359–67. doi:10.1128/JCM.41.1.359-367.2003. PMC 149558 . PMID 12517873.
^ The Chambers Dictionary. New Delhi: Allied Chambers India Ltd. 1998. p. 352. ISBN 978-81-86062-25-8.
^ Hippocrates.Aphorisms. Accessed 7 October 2006.
^ Konomi N, Lebwohl E, Mowbray K, Tattersall I, Zhang D (2002). „Detection of Mycobacterial DNA in Andean Mummies”. J Clin Microbiol. 40 (12): 4738–40. doi:10.1128/JCM.40.12.4738-4740.2002. PMC 154635 . PMID 12454182.
^ Sledzik, Paul S. (1994). „Bioarcheological and biocultural evidence for the New England vampire folk belief” (PDF). American Journal of Physical Anthropology. 94 (2): 269–274. doi:10.1002/ajpa.1330940210. ISSN 0002-9483. PMID 8085617.
^ Format:WhoNamedIt
^ Trail RR (1970). „Richard Morton (1637-1698)”. Med Hist. 14 (2): 166–74. PMC 1034037 . PMID 4914685.
^ Zur Pathogenie der Impetigines. Auszug aus einer brieflichen Mitteilung an den Herausgeber. [Müller’s] Archiv für Anatomie, Physiologie und wissenschaftliche Medicin. 1839, page 82.
^ Kentucky: Mammoth Cave long on history. CNN. 27 February 2004. Accessed 8 October 2006.
^ ^a ^b ^c McCarthy OR (2001). „The key to the sanatoria”. J R Soc Med. 94 (8): 413–7. PMC 1281640 . PMID 11461990.
^ Nobel Foundation. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1905.Accessed 7 October 2006.
^ Waddington K (2004). „To stamp out "So Terrible a Malady": bovine tuberculosis and tuberculin testing in Britain, 1890–1939”. Med Hist. 48 (1): 29–48. PMC 546294 . PMID 14968644.
^ Bonah C (2005). „The 'experimental stable' of the BCG vaccine: safety, efficacy, proof, and standards, 1921–1933”. Stud Hist Philos Biol Biomed Sci. 36 (4): 696–721. doi:10.1016/j.shpsc.2005.09.003. PMID 16337557.
^ Comstock G (1994). „The International Tuberculosis Campaign: a pioneering venture in mass vaccination and research”. Clin Infect Dis. 19 (3): 528–40. doi:10.1093/clinids/19.3.528. PMID 7811874.
^ Bloom, editor, Barry R. (1994). Tuberculosis : pathogenesis, protection, and control. Washington, D.C.: ASM Press. ISBN 978-1-55581-072-6.
^ Persson, Sheryl (2010). Smallpox, Syphilis and Salvation: Medical Breakthroughs That Changed the World. ReadHowYouWant.com. p. 141. ISBN 978-1-4587-6712-7.
^ editor, Caroline Hannaway, (2008). Biomedicine in the twentieth century: practices, policies, and politics. Amsterdam: IOS Press. p. 233. ISBN 978-1-58603-832-8.
^ Shields, Thomas (2009). General thoracic surgery (ed. 7th ed.). Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. p. 792. ISBN 978-0-7817-7982-1. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ Lalloo UG, Naidoo R, Ambaram A (2006). „Recent advances in the medical and surgical treatment of multi-drug resistant tuberculosis”. Curr Opin Pulm Med. 12 (3): 179–85. doi:10.1097/01.mcp.0000219266.27439.52. PMID 16582672.
^ „Frequently asked questions about TB and HIV”. World Health Organization. Accesat în 15 aprilie 2012.
^ Lawn, SD (2011 Sep). „Xpert® MTB/RIF assay: development, evaluation and implementation of a new rapid molecular diagnostic for tuberculosis and rifampicin resistance”. Future microbiology. 6 (9): 1067–82. PMID 21958145. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ „WHO says Cepheid rapid test will transform TB care”. Reuters. 8 decembrie 2010.
^ Lienhardt, C (2011 Nov). „What research is needed to stop TB? Introducing the TB Research Movement”. PLoS medicine. 8 (11): e1001135. doi:10.1371/journal.pmed.1001135. PMC 3226454 . PMID 22140369. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Anurag Bhargava, Lancelot Pinto, Madhukar Pai (2011). „Mismanagement of tuberculosis in India: Causes, consequences, and the way forward”. Hypothesis. 9 (1): e7.
^ Amdekar, Y (2009 Jul). „Changes in the management of tuberculosis”. Indian journal of pediatrics. 76 (7): 739–42. PMID 19693453. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ ^a ^b ^c Martín Montañés, C (2011 Mar). „New tuberculosis vaccines”. Enfermedades infecciosas y microbiologia clinica. 29 Suppl 1: 57–62. doi:10.1016/S0213-005X(11)70019-2. PMID 21420568. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Ibanga H, Brookes R, Hill P, Owiafe P, Fletcher H, Lienhardt C, Hill A, Adegbola R, McShane H (2006). „Early clinical trials with a new tuberculosis vaccine, MVA85A, in tuberculosis-endemic countries: issues in study design”. Lancet Infect Dis. 6 (8): 522–8. doi:10.1016/S1473-3099(06)70552-7. PMID 16870530.
^ Kaufmann SH (2010). „Future vaccination strategies against tuberculosis: Thinking outside the box”. Immunity. 33 (4): 567–77. doi:10.1016/j.immuni.2010.09.015. PMID 21029966.
^ Webber D, Kremer M (2001). „Stimulating Industrial R&D for Neglected Infectious Diseases: Economic Perspectives” (PDF). Bulletin of the World Health Organization. 79 (8): 693–801.
^ Barder O, Kremer M, Williams H (2006). „Advance Market Commitments: A Policy to Stimulate Investment in Vaccines for Neglected Diseases”. The Economists' Voice. 3 (3). doi:10.2202/1553-3832.1144.
^ Economic, Department of (2009). Achieving the global public health agenda : dialogues at the Economic and Social Council. New York: United Nations. p. 103. ISBN 978-92-1-104596-3.
^ Jong, [edited by] Jane N. Zuckerman, Elaine C. (2010). Travelers' vaccines (ed. 2nd ed.). Shelton, CT: People's Medical Pub. House. p. 319. ISBN 978-1-60795-045-5.
^ Bill and Melinda Gates Foundation Announcement (12 februarie 2004). „Gates Foundation Commits $82.9 Million to Develop New Tuberculosis Vaccines”.
^ Nightingale, Katherine (19 septembrie 2007). „Gates foundation gives US$280 million to fight TB”.
^ Shivaprasad, HL (2012 Jan). „Pathology of mycobacteriosis in birds”. The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice. 15 (1): 41–55, v–vi. PMID 22244112. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Reavill, DR (2012 Jan). „Mycobacterial lesions in fish, amphibians, reptiles, rodents, lagomorphs, and ferrets with reference to animal models”. The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice. 15 (1): 25–40, v. PMID 22244111. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Mitchell, MA (2012 Jan). „Mycobacterial infections in reptiles”. The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice. 15 (1): 101–11, vii. PMID 22244116. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Wobeser, Gary A. (2006). Essentials of disease in wild animals (ed. 1st ed.). Ames, Iowa [u.a.]: Blackwell Publ. p. 170. ISBN 978-0-8138-0589-4. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ Ryan, TJ (2006 Feb 25). „Advances in understanding disease epidemiology and implications for control and eradication of tuberculosis in livestock: the experience from New Zealand”. Veterinary microbiology. 112 (2-4): 211–9. PMID 16330161. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ White, PC (2008 Sep). „Control of bovine tuberculosis in British livestock: there is no 'silver bullet'”. Trends in microbiology. 16 (9): 420–7. PMID 18706814. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Ward, AI (2010 Jan 1). „Farm husbandry and badger behaviour: opportunities to manage badger to cattle transmission of Mycobacterium bovis?”. Preventive veterinary medicine. 93 (1): 2–10. PMID 19846226. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

Vezi și

Listă de boli infecțioase frecvente

Legături externe

Pagina Facebook pentru Asociatia Romana a Bolnavilor de Tuberculoza
Pagina web pentru Asociatia Romana a Bolnavilor de Tuberculoza

Format:Legătură AC Format:Legătură AC Format:Legătură AC Format:Legătură AC Format:Legătură AB Format:Legătură AB

[d1f5665d078b21f42f50a411741d74b2-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f https://www.webmd.com/lung/understanding-tuberculosis-basics Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[43e3ace3febe8efac8644e91f082f7c7-2] ttps://www.sil.org/resources/archives/95641 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[81b9f75a1e39d8afc27606e0cfd969c8-3] Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

[4b6d8ad6176d155cef51d08a0d0e9a15-4] Disease Ontology

[521db4e69ff8d7ca1d28c5407a233c5a-5] ttps://www.radiologymasterclass.co.uk/gallery/chest/pulmonary-disease/tuberculosis_tb Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[6a4e93ea07dde6b70cbca794f0b1e27b-6] ttps://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4531444/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[573f70bc771f8fd3a7d90f0de21266dd-7] ttps://www.cdc.gov/tb/topic/testing/tbtesttypes.htm Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[6fc198a587ee07fcfeeb40be20b395c8-8] ttps://www.nature.com/articles/s41598-023-43078-x#:~:text=Transbronchial%20lung%20biopsy%20(TBLB)%20is,subject%20of%20limited%20studies1. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[2fab5cfe4684f3001ec75674a514bf92-9] ttps://emedicine.medscape.com/article/358610-overview Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[b7fff4c8a71d20f9177c6c4dc95d9bdf-10] ttps://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/768593/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[028c8bb8e9f96b64d7d042c80fca78ba-11] ttps://www.healthlinkbc.ca/healthlinkbc-files/sputum-testing-tuberculosis-tb Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[e34cc71a115504b46fac8c658e97288d-12] ttps://www.cdc.gov/tb/publications/factsheets/testing/xpert_mtb-rif.htm Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[3833ced3843cfdf58b576f3f5eb5e5be-13] ttps://tbksp.org/en/node/1692 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[a7093b3d187d06dcf6e57004e9f17f75-14] ttps://bmcinfectdis.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2334-13-407 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[dc3dd1664e39c8b4852f71df1c369d0f-15] ttps://www.ouh.nhs.uk/immunology/diagnostic-tests/tests-catalogue/quantiferon-tb-gold.aspx#:~:text=Quantiferon%20is%20an%20ELISA%20based,plasma%20is%20measured%20by%20ELISA. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[fa5abbb806702d8f6b20f70c458c4236-16] ttps://www.sciencedirect.com/topics/immunology-and-microbiology/ziehl-neelsen-stain#:~:text=Microscopic%20examination%20of%20clinical%20samples,%C3%97%20103%20organisms%2FmL. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[972930ca3f34a6198ec6e8f1dc689ac1-17] ttps://www.ouh.nhs.uk/immunology/diagnostic-tests/tests-catalogue/t-spot-tb.aspx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[Robbins-18] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q Kumar V, Abbas AK, Fausto N, Mitchell RN (2007). Robbins Basic Pathology (ed. 8th). Saunders Elsevier. pp. 516–522. ISBN 978-1-4160-2973-1.

[AP-19] Konstantinos A (2010). „Testing for tuberculosis”. Australian Prescriber. 33 (1): 12–18.

[WHO2012data-20] „Tuberculosis Fact sheet N°104”. World Health Organization. noiembrie 2010. Accesat în 26 iulie 2011.

[WHO2009-Epidemiology-21] World Health Organization (2009). „Epidemiology” (PDF). Global tuberculosis control: epidemiology, strategy, financing. pp. 6–33. ISBN 978-92-4-156380-2. Accesat în 12 noiembrie 2009.

[WHO2011-22] World Health Organization (2011). „The sixteenth global report on tuberculosis” (PDF).

[Lancet11-23] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q ^r ^s ^t ^u ^v Lawn, SD (2 iulie 2011). „Tuberculosis”. Lancet. 378 (9785): 57–72. doi:10.1016/S0140-6736(10)62173-3. PMID 21420161.

[24] Schiffman G (15 ianuarie 2009). „Tuberculosis Symptoms”. eMedicineHealth.

[Pet2005-25] .], edited by Peter G. Gibson ; section editors, Michael Abramson ... [et (2005). Evidence-based respiratory medicine (ed. 1. publ.). Oxford: Blackwell. p. 321. ISBN 978-0-7279-1605-1.

[ID10-26] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Dolin, [edited by] Gerald L. Mandell, John E. Bennett, Raphael (2010). Mandell, Douglas, and Bennett's principles and practice of infectious diseases (ed. 7th). Philadelphia, PA: Churchill Livingstone/Elsevier. pp. Chapter 250. ISBN 978-0-443-06839-3.

[27] Behera, D. (2010). Textbook of pulmonary medicine (ed. 2nd ed.). New Delhi: Jaypee Brothers Medical Pub. p. 457. ISBN 978-81-8448-749-7. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[28] Jindal, editor-in-chief SK. Textbook of pulmonary and critical care medicine. New Delhi: Jaypee Brothers Medical Publishers. p. 549. ISBN 978-93-5025-073-0.

[Extra2005-29] Golden MP, Vikram HR (2005). „Extrapulmonary tuberculosis: an overview”. American family physician. 72 (9): 1761–8. PMID 16300038.

[30] Kabra, [edited by] Vimlesh Seth, S.K. (2006). Essentials of tuberculosis in children (ed. 3rd ed.). New Delhi: Jaypee Bros. Medical Publishers. p. 249. ISBN 978-81-8061-709-6.

[Gho2008-31] Ghosh, editors-in-chief, Thomas M. Habermann, Amit K. (2008). Mayo Clinic internal medicine : concise textbook. Rochester, MN: Mayo Clinic Scientific Press. p. 789. ISBN 978-1-4200-6749-1.

[32] Southwick F (10 decembrie 2007). „Chapter 4: Pulmonary Infections”. Infectious Diseases: A Clinical Short Course, 2nd ed. McGraw-Hill Medical Publishing Division. p. 104. ISBN 0-07-147722-5. Mai multe valori specificate pentru |pages= și |page= (ajutor)

[33] Jindal, editor-in-chief SK. Textbook of pulmonary and critical care medicine. New Delhi: Jaypee Brothers Medical Publishers. p. 525. ISBN 978-93-5025-073-0.

[Niederweis2010-34] Niederweis M, Danilchanka O, Huff J, Hoffmann C, Engelhardt H (2010). „Mycobacterial outer membranes: in search of proteins”. Trends in Microbiology. 18 (3): 109–16. doi:10.1016/j.tim.2009.12.005. PMC 2931330 . PMID 20060722.

[Madison_2001-35] Madison B (2001). „Application of stains in clinical microbiology”. Biotech Histochem. 76 (3): 119–25. doi:10.1080/714028138. PMID 11475314.

[Parish_1999-36] Parish T, Stoker N (1999). „Mycobacteria: bugs and bugbears (two steps forward and one step back)”. Molecular Biotechnology. 13 (3): 191–200. doi:10.1385/MB:13:3:191. PMID 10934532.

[Stain2000-37] Medical Laboratory Science: Theory and Practice. New Delhi: Tata McGraw-Hill. 2000. p. 473. ISBN 0-07-463223-X.

[38] Piot, editors, Richard D. Semba, Martin W. Bloem; foreword by Peter (2008). Nutrition and health in developing countries (ed. 2nd ed.). Totowa, NJ: Humana Press. p. 291. ISBN 978-1-934115-24-4.

[39] van Soolingen D; et al. (1997). „A novel pathogenic taxon of the Mycobacterium tuberculosis complex, Canetti: characterization of an exceptional isolate from Africa”. International Journal of Systematic Bacteriology. 47 (4): 1236–45. doi:10.1099/00207713-47-4-1236. PMID 9336935.

[40] Niemann S; et al. (2002). „Mycobacterium africanum Subtype II Is Associated with Two Distinct Genotypes and Is a Major Cause of Human Tuberculosis in Kampala, Uganda”. J. Clin. Microbiol. 40 (9): 3398–405. doi:10.1128/JCM.40.9.3398-3405.2002. PMC 130701 . PMID 12202584.

[41] Niobe-Eyangoh SN; et al. (2003). „Genetic Biodiversity of Mycobacterium tuberculosis Complex Strains from Patients with Pulmonary Tuberculosis in Cameroon”. J. Clin. Microbiol. 41 (6): 2547–53. doi:10.1128/JCM.41.6.2547-2553.2003. PMC 156567 . PMID 12791879.

[42] Thoen C, Lobue P, de Kantor I (2006). „The importance ofMycobacterium bovis as a zoonosis”. Vet. Microbiol. 112 (2–4): 339–45. doi:10.1016/j.vetmic.2005.11.047. PMID 16387455.

[43] Acton, Q. Ashton (2011). Mycobacterium Infections: New Insights for the Healthcare Professional. ScholarlyEditions. p. 1968. ISBN 978-1-4649-0122-5.

[44] Pfyffer, GE (1998 Oct-Dec). „Mycobacterium canettii, the smooth variant of M. tuberculosis, isolated from a Swiss patient exposed in Africa”. Emerging infectious diseases. 4 (4): 631–4. PMID 9866740. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[45] Panteix, G (2010 Aug). „Pulmonary tuberculosis due to Mycobacterium microti: a study of six recent cases in France”. Journal of medical microbiology. 59 (Pt 8): 984–9. PMID 20488936. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[ALA_1997-46] American Thoracic Society (1997). „Diagnosis and treatment of disease caused by nontuberculous mycobacteria. Această afirmaţie oficială a Societăţii Toracice Americane a fost aprobată în martie 1997 de către Consiliul de administraţie. Medical Section of the American Lung Association”. Am J Respir Crit Care Med. 156 (2 Pt 2): S1–25. PMID 9279284.

[47] World Health Organization. „Global tuberculosis control–surveillance, planning, financing WHO Report 2006”. Accesat în 13 octombrie 2006.

[48] Chaisson, RE (13 martie 2008). „Tuberculosis in Africa--combating an HIV-driven crisis”. The New England Journal of Medicine. 358 (11): 1089–92. doi:10.1056/NEJMp0800809. PMID 18337598.

[Griffith_1996-49] Griffith D, Kerr C (1996). „Tuberculosis: disease of the past, disease of the present”. J Perianesth Nurs. 11 (4): 240–5. doi:10.1016/S1089-9472(96)80023-2. PMID 8964016.

[table3-50] ATS/CDC Statement Committee on Latent Tuberculosis Infection (200 d.Hr.). „Targeted tuberculin testing and treatment of latent tuberculosis infection. American Thoracic Society”. MMWR Recomm Rep. 49 (RR–6): 1–51. PMID 10881762.

[51] van Zyl Smit, RN (2010 Jan). „Global lung health: the colliding epidemics of tuberculosis, tobacco smoking, HIV and COPD”. The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology. 35 (1): 27–33. PMID 20044459. Aceste analize arată că fumătorii au de o probabilitate de două ori mai mare de a contacta infecţia tuberculoasă şi de a trece la stadiul de boală activă (rată de risc de ∼1,5 pentru infecţie latentă cu tuberculoză (LTBI) şi rată de risc de ∼2,0 pentru boala tuberculoasă). De asemenea, fumătorii au o probabilitate de două ori mai mare să moară de tuberculoză (rată de risc de ∼2,0 de mortalitate din cauza tuberculozei), dar datele sunt dificil de interpretat din cauza eterogenităţii rezultatelor provenite din diferitele studii. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[52] Restrepo, BI (15 august 2007). „Convergence of the tuberculosis and diabetes epidemics: renewal of old acquaintances”. Clinical infectious diseases : an official publication of the Infectious Diseases Society of America. 45 (4): 436–8. doi:10.1086/519939. PMC 2900315 . PMID 17638190.

[53] Möller, M (2010 Mar). „Current findings, challenges and novel approaches in human genetic susceptibility to tuberculosis”. Tuberculosis (Edinburgh, Scotland). 90 (2): 71–83. doi:10.1016/j.tube.2010.02.002. PMID 20206579. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[Cole_1998-54] Cole E, Cook C (1998). „Characterization of infectious aerosols in health care facilities: an aid to effective engineering controls and preventive strategies”. Am J Infect Control. 26 (4): 453–64. doi:10.1016/S0196-6553(98)70046-X. PMID 9721404.

[55] Nicas M, Nazaroff WW, Hubbard A (2005). „Toward understanding the risk of secondary airborne infection: emission of respirable pathogens”. J Occup Environ Hyg. 2 (3): 143–54. doi:10.1080/15459620590918466. PMID 15764538.

[Ahmed_2011-56] Ahmed N, Hasnain S (2011). „Molecular epidemiology of tuberculosis in India: Moving forward with a systems biology approach”. Tuberculosis. 91 (5): 407–3. doi:10.1016/j.tube.2011.03.006. PMID 21514230.

[CDCcourse-57] „Core Curriculum on Tuberculosis: What the Clinician Should Know” (PDF) (ed. 5th). Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Division of Tuberculosis Elimination. 2011. Parametru necunoscut |pg= ignorat (ajutor)

[58] „Causes of Tuberculosis”. Mayo Clinic. 21 decembrie 2006. Accesat în 19 octombrie 2007.

[Book90-59] Skolnik, Richard (2011). Global health 101 (ed. 2nd ed.). Burlington, MA: Jones & Bartlett Learning. p. 253. ISBN 978-0-7637-9751-5. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[Arch2009-60] tors, Arch G. Mainous III, Claire Pomeroy, (2009). Management of antimicrobials in infectious diseases : impact of antibiotic resistance (ed. 2nd rev. ed.). Totowa, N.J.: Humana. p. 74. ISBN 978-1-60327-238-4. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[Houben-61] Houben E, Nguyen L, Pieters J (2006). „Interaction of pathogenic mycobacteria with the host immune system”. Curr Opin Microbiol. 9 (1): 76–85. doi:10.1016/j.mib.2005.12.014. PMID 16406837.

[62] Khan (2011). Essence Of Paediatrics. Elsevier India. p. 401. ISBN 978-81-312-2804-3.

[Herrmann_2005-63] Herrmann J, Lagrange P (2005). „Dendritic cells and Mycobacterium tuberculosis: which is the Trojan horse?”. Pathol Biol (Paris). 53 (1): 35–40. doi:10.1016/j.patbio.2004.01.004. PMID 15620608.

[64] Agarwal R, Malhotra P, Awasthi A, Kakkar N, Gupta D (2005). „Tuberculous dilated cardiomyopathy: an under-recognized entity?”. BMC Infect Dis. 5 (1): 29. doi:10.1186/1471-2334-5-29. PMC 1090580 . PMID 15857515.

[Grosset-65] Grosset J (2003). „Mycobacterium tuberculosis in the Extracellular Compartment: an Underestimated Adversary”. Antimicrob Agents Chemother. 47 (3): 833–6. doi:10.1128/AAC.47.3.833-836.2003. PMC 149338 . PMID 12604509.

[66] Crowley, Leonard V. (2010). An introduction to human disease : pathology and pathophysiology correlations (ed. 8th ed.). Sudbury, Mass.: Jones and Bartlett. p. 374. ISBN 978-0-7637-6591-0. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[67] Anthony, Harries (2005). TB/HIV a Clinical Manual (ed. 2nd). Geneva: World Health Organization. p. 75. ISBN 978-92-4-154634-8.

[68] Jacob, JT (2009 Jan). „Acute forms of tuberculosis in adults”. The American journal of medicine. 122 (1): 12–7. PMID 19114163. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[DiagP2011-69] Bento, J (2011 Jan-Feb). „[Diagnostic tools in tuberculosis]”. Acta medica portuguesa. 24 (1): 145–54. PMID 21672452. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[Clinic2009-70] Escalante, P (2009 Jun 2). „In the clinic. Tuberculosis”. Annals of internal medicine. 150 (11): ITC61–614; quiz ITV616. PMID 19487708. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[71] Metcalfe, JZ (2011 Nov 15). „Interferon-γ release assays for active pulmonary tuberculosis diagnosis in adults in low- and middle-income countries: systematic review and meta-analysis”. The Journal of infectious diseases. 204 Suppl 4: S1120–9. PMID 21996694. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[72] Sester, M (2011 Jan). „Interferon-γ release assays for the diagnosis of active tuberculosis: a systematic review and meta-analysis”. The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology. 37 (1): 100–11. PMID 20847080. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[73] Chen, J (2011). „Interferon-gamma release assays for the diagnosis of active tuberculosis in HIV-infected patients: a systematic review and meta-analysis”. PloS one. 6 (11): e26827. PMID 22069472.

[74] Sester, M (2011 Jan). „Interferon-γ release assays for the diagnosis of active tuberculosis: a systematic review and meta-analysis”. The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology. 37 (1): 100–11. PMID 20847080. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[75] Diseases, Special Programme for Research & Training in Tropical (2006). Diagnostics for tuberculosis : global demand and market potential. Geneva: World Health Organization on behalf of the Special Programme for Research and Training in Tropical Diseases. p. 36. ISBN 978-92-4-156330-7.

[NICE2011-76] Format:NICE

[77] Steingart, KR (2011 Aug). „Commercial serological tests for the diagnosis of active pulmonary and extrapulmonary tuberculosis: an updated systematic review and meta-analysis”. PLoS medicine. 8 (8): e1001062. doi:10.1371/journal.pmed.1001062. PMC 3153457 . PMID 21857806. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[Rothel_2005-78] Rothel J, Andersen P (2005). „Diagnosis of latent Mycobacterium tuberculosis infection: is the demise of the Mantoux test imminent?”. Expert Rev Anti Infect Ther. 3 (6): 981–93. doi:10.1586/14787210.3.6.981. PMID 16307510.

[79] Pai M, Zwerling A, Menzies D (2008). „Systematic Review: T-Cell–based Assays for the Diagnosis of Latent Tuberculosis Infection: An Update”. Ann. Intern. Med. 149 (3): 1–9. PMC 2951987 . PMID 18593687.

[80] Jindal, editor-in-chief SK. Textbook of pulmonary and critical care medicine. New Delhi: Jaypee Brothers Medical Publishers. p. 544. ISBN 978-93-5025-073-0.

[81] Amicosante, M (2010 Apr). „Rational use of immunodiagnostic tools for tuberculosis infection: guidelines and cost effectiveness studies”. The new microbiologica. 33 (2): 93–107. PMID 20518271. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[82] McShane, H (12 octombrie 2011). „Tuberculosis vaccines: beyond bacille Calmette–Guérin”. Philosophical transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological sciences. 366 (1579): 2782–9. doi:10.1098/rstb.2011.0097. PMC 3146779 . PMID 21893541.

[83] „Vaccine and Immunizations: TB Vaccine (BCG)”. Centers for Disease Control and Prevention. 2011. Accesat în 26 iulie 2011.

[84] „BCG Vaccine Usage in Canada -Current and Historical”. Public Health Agency of Canada. 2010. Accesat în 30 decembrie 2011.

[UK06-85] Teo, SS (2006 Jun). „Does BCG have a role in tuberculosis control and prevention in the United Kingdom?”. Archives of Disease in Childhood. 91 (6): 529–31. doi:10.1136/adc.2005.085043. PMC 2082765 . PMID 16714729. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[86] „The Global Plan to Stop TB”. World Health Organization. 2011. Accesat în 13 iunie 2011.

[87] Warrell, ed. by D. J. Weatherall ... [4. + 5. ed.] ed. by David A. (2005). Sections 1 - 10 (ed. 4. ed., paperback.). Oxford [u.a.]: Oxford Univ. Press. p. 560. ISBN 978-0-19-857014-1.

[88] Brennan PJ, Nikaido H (1995). „The envelope of mycobacteria”. Annu. Rev. Biochem. 64: 29–63. doi:10.1146/annurev.bi.64.070195.000333. PMID 7574484.

[Latent2011-89] Menzies, D (2011 Mar). „Recent developments in treatment of latent tuberculosis infection”. The Indian journal of medical research. 133: 257–66. PMID 21441678. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[90] Arch G., III Mainous (2010). Management of Antimicrobials in Infectious Diseases: Impact of Antibiotic Resistance. Humana Pr. p. 69. ISBN 1-60327-238-0.

[91] Volmink J, Garner P (2007). „Directly observed therapy for treating tuberculosis”. Cochrane Database Syst Rev (4): CD003343. doi:10.1002/14651858.CD003343.pub3. PMID 17943789.

[92] Liu, Q (2008 Oct 8). „Reminder systems and late patient tracers in the diagnosis and management of tuberculosis”. Cochrane database of systematic reviews (Online) (4): CD006594. PMID 18843723. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[OBrien-93] O'Brien R (1994). „Drug-resistant tuberculosis: etiology, management and prevention”. Semin Respir Infect. 9 (2): 104–12. PMID 7973169.

[MMWR2006-94] Centers for Disease Control and Prevention (CDC) (2006). „Emergence of Mycobacterium tuberculosis with extensive resistance to second-line drugs—worldwide, 2000–2004”. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 55 (11): 301–5. PMID 16557213.

[95] Maryn McKenna (12 ianuarie 2012). „Totally Resistant TB: Earliest Cases in Italy”. Wired. Accesat în 12 ianuarie 2012.

[96] Lambert M; et al. (2003). „Recurrence in tuberculosis: relapse or reinfection?”. Lancet Infect Dis. 3 (5): 282. doi:10.1016/S1473-3099(03)00607-8. PMID 12726976. Mai multe valori specificate pentru |pages= și |page= (ajutor)

[97] Wang, JY (15 iulie 2007). „Prediction of the tuberculosis reinfection proportion from the local incidence”. The Journal of infectious diseases. 196 (2): 281–8. doi:10.1086/518898. PMID 17570116.

[WHO2009-Burden-98] World Health Organization (2009). „The Stop TB Strategy, case reports, treatment outcomes and estimates of TB burden”. Global tuberculosis control: epidemiology, strategy, financing. pp. 187–300. ISBN 978-92-4-156380-2. Accesat în 14 noiembrie 2009.

[CDC-99] „Fact Sheets: The Difference Between Latent TB Infection and Active TB Disease”. Centers for Disease Control. 20 iunie 2011. Accesat în 26 iulie 2011.

[WHO2011Control-100] „Global Tuberculosis Control 2011” (PDF). World Health Organization. Accesat în 15 aprilie 2012.

[101] World Health Organization. „WHO report 2008: Global tuberculosis control”. Accesat în 13 aprilie 2009.

[102] FitzGerald, JM (2000 Feb 8). „Tuberculosis: 13. Control of the disease among aboriginal people in Canada”. CMAJ : Canadian Medical Association journal = journal de l'Association medicale canadienne. 162 (3): 351–5. PMID 10693593. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)Mentenanță CS1: Pipe lipsă (link)

[103] Quah, Stella R.; Carrin, Guy; Buse, Kent; Kristian Heggenhougen (2009). Health Systems Policy, Finance, and Organization. Boston: Academic Press. p. 424. ISBN 0-12-375087-3.

[104] Anne-Emanuelle Birn (2009). Textbook of International Health: Global Health in a Dynamic World. p. 261. ISBN 9780199885213.

[105] World Health Organization. „Global Tuberculosis Control Report, 2006 – Annex 1 Profiles of high-burden countries” (PDF). Accesat în 13 octombrie 2006.

[106] Centers for Disease Control and Prevention (12 septembrie 2006). „2005 Surveillance Slide Set”. Accesat în 13 octombrie 2006.

[107] Rothschild BM; Martin LD; Lev G; et al. (2001). „Mycobacterium tuberculosis complex DNA from an extinct bison dated 17,000 years before the present”. Clin. Infect. Dis. 33 (3): 305–11. doi:10.1086/321886. PMID 11438894.

[108] Pearce-Duvet J (2006). „The origin of human pathogens: evaluating the role of agriculture and domestic animals in the evolution of human disease”. Biol Rev Camb Philos Soc. 81 (3): 369–82. doi:10.1017/S1464793106007020. PMID 16672105.

[109] Comas, I (2009 Oct). „The past and future of tuberculosis research”. PLoS pathogens. 5 (10): e1000600. PMID 19855821. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[110] Zink A, Sola C, Reischl U, Grabner W, Rastogi N, Wolf H, Nerlich A (2003). „Characterization of Mycobacterium tuberculosis Complex DNAs from Egyptian Mummies by Spoligotyping”. J Clin Microbiol. 41 (1): 359–67. doi:10.1128/JCM.41.1.359-367.2003. PMC 149558 . PMID 12517873.

[111] The Chambers Dictionary. New Delhi: Allied Chambers India Ltd. 1998. p. 352. ISBN 978-81-86062-25-8.

[112] Hippocrates.Aphorisms. Accessed 7 October 2006.

[113] Konomi N, Lebwohl E, Mowbray K, Tattersall I, Zhang D (2002). „Detection of Mycobacterial DNA in Andean Mummies”. J Clin Microbiol. 40 (12): 4738–40. doi:10.1128/JCM.40.12.4738-4740.2002. PMC 154635 . PMID 12454182.

[sledzik-114] Sledzik, Paul S. (1994). „Bioarcheological and biocultural evidence for the New England vampire folk belief” (PDF). American Journal of Physical Anthropology. 94 (2): 269–274. doi:10.1002/ajpa.1330940210. ISSN 0002-9483. PMID 8085617.

[WhoNamedIt-Calmette-115] Format:WhoNamedIt

[MedHist1970-Trail-116] Trail RR (1970). „Richard Morton (1637-1698)”. Med Hist. 14 (2): 166–74. PMC 1034037 . PMID 4914685.

[117] Zur Pathogenie der Impetigines. Auszug aus einer brieflichen Mitteilung an den Herausgeber. [Müller’s] Archiv für Anatomie, Physiologie und wissenschaftliche Medicin. 1839, page 82.

[118] Kentucky: Mammoth Cave long on history. CNN. 27 February 2004. Accessed 8 October 2006.

[sanatoria-119] McCarthy OR (2001). „The key to the sanatoria”. J R Soc Med. 94 (8): 413–7. PMC 1281640 . PMID 11461990.

[120] Nobel Foundation. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1905.Accessed 7 October 2006.

[121] Waddington K (2004). „To stamp out "So Terrible a Malady": bovine tuberculosis and tuberculin testing in Britain, 1890–1939”. Med Hist. 48 (1): 29–48. PMC 546294 . PMID 14968644.

[Bonah-122] Bonah C (2005). „The 'experimental stable' of the BCG vaccine: safety, efficacy, proof, and standards, 1921–1933”. Stud Hist Philos Biol Biomed Sci. 36 (4): 696–721. doi:10.1016/j.shpsc.2005.09.003. PMID 16337557.

[Comstock-123] Comstock G (1994). „The International Tuberculosis Campaign: a pioneering venture in mass vaccination and research”. Clin Infect Dis. 19 (3): 528–40. doi:10.1093/clinids/19.3.528. PMID 7811874.

[124] Bloom, editor, Barry R. (1994). Tuberculosis : pathogenesis, protection, and control. Washington, D.C.: ASM Press. ISBN 978-1-55581-072-6.

[125] Persson, Sheryl (2010). Smallpox, Syphilis and Salvation: Medical Breakthroughs That Changed the World. ReadHowYouWant.com. p. 141. ISBN 978-1-4587-6712-7.

[126] tor, Caroline Hannaway, (2008). Biomedicine in the twentieth century: practices, policies, and politics. Amsterdam: IOS Press. p. 233. ISBN 978-1-58603-832-8.

[127] Shields, Thomas (2009). General thoracic surgery (ed. 7th ed.). Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. p. 792. ISBN 978-0-7817-7982-1. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[128] Lalloo UG, Naidoo R, Ambaram A (2006). „Recent advances in the medical and surgical treatment of multi-drug resistant tuberculosis”. Curr Opin Pulm Med. 12 (3): 179–85. doi:10.1097/01.mcp.0000219266.27439.52. PMID 16582672.

[129] „Frequently asked questions about TB and HIV”. World Health Organization. Accesat în 15 aprilie 2012.

[Xpert2011-130] Lawn, SD (2011 Sep). „Xpert® MTB/RIF assay: development, evaluation and implementation of a new rapid molecular diagnostic for tuberculosis and rifampicin resistance”. Future microbiology. 6 (9): 1067–82. PMID 21958145. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[131] „WHO says Cepheid rapid test will transform TB care”. Reuters. 8 decembrie 2010.

[132] Lienhardt, C (2011 Nov). „What research is needed to stop TB? Introducing the TB Research Movement”. PLoS medicine. 8 (11): e1001135. doi:10.1371/journal.pmed.1001135. PMC 3226454 . PMID 22140369. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[Bhargava-133] Anurag Bhargava, Lancelot Pinto, Madhukar Pai (2011). „Mismanagement of tuberculosis in India: Causes, consequences, and the way forward”. Hypothesis. 9 (1): e7.

[134] Amdekar, Y (2009 Jul). „Changes in the management of tuberculosis”. Indian journal of pediatrics. 76 (7): 739–42. PMID 19693453. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[VacRes2011-135] Martín Montañés, C (2011 Mar). „New tuberculosis vaccines”. Enfermedades infecciosas y microbiologia clinica. 29 Suppl 1: 57–62. doi:10.1016/S0213-005X(11)70019-2. PMID 21420568. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[Ibanga_2006-136] Ibanga H, Brookes R, Hill P, Owiafe P, Fletcher H, Lienhardt C, Hill A, Adegbola R, McShane H (2006). „Early clinical trials with a new tuberculosis vaccine, MVA85A, in tuberculosis-endemic countries: issues in study design”. Lancet Infect Dis. 6 (8): 522–8. doi:10.1016/S1473-3099(06)70552-7. PMID 16870530.

[137] Kaufmann SH (2010). „Future vaccination strategies against tuberculosis: Thinking outside the box”. Immunity. 33 (4): 567–77. doi:10.1016/j.immuni.2010.09.015. PMID 21029966.

[138] Webber D, Kremer M (2001). „Stimulating Industrial R&D for Neglected Infectious Diseases: Economic Perspectives” (PDF). Bulletin of the World Health Organization. 79 (8): 693–801.

[139] Barder O, Kremer M, Williams H (2006). „Advance Market Commitments: A Policy to Stimulate Investment in Vaccines for Neglected Diseases”. The Economists' Voice. 3 (3). doi:10.2202/1553-3832.1144.

[140] Economic, Department of (2009). Achieving the global public health agenda : dialogues at the Economic and Social Council. New York: United Nations. p. 103. ISBN 978-92-1-104596-3.

[141] Jong, [edited by] Jane N. Zuckerman, Elaine C. (2010). Travelers' vaccines (ed. 2nd ed.). Shelton, CT: People's Medical Pub. House. p. 319. ISBN 978-1-60795-045-5.

[142] Bill and Melinda Gates Foundation Announcement (12 februarie 2004). „Gates Foundation Commits $82.9 Million to Develop New Tuberculosis Vaccines”.

[143] Nightingale, Katherine (19 septembrie 2007). „Gates foundation gives US$280 million to fight TB”.

[144] Shivaprasad, HL (2012 Jan). „Pathology of mycobacteriosis in birds”. The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice. 15 (1): 41–55, v–vi. PMID 22244112. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[145] Reavill, DR (2012 Jan). „Mycobacterial lesions in fish, amphibians, reptiles, rodents, lagomorphs, and ferrets with reference to animal models”. The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice. 15 (1): 25–40, v. PMID 22244111. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[146] Mitchell, MA (2012 Jan). „Mycobacterial infections in reptiles”. The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice. 15 (1): 101–11, vii. PMID 22244116. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[147] Wobeser, Gary A. (2006). Essentials of disease in wild animals (ed. 1st ed.). Ames, Iowa [u.a.]: Blackwell Publ. p. 170. ISBN 978-0-8138-0589-4. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[148] Ryan, TJ (2006 Feb 25). „Advances in understanding disease epidemiology and implications for control and eradication of tuberculosis in livestock: the experience from New Zealand”. Veterinary microbiology. 112 (2-4): 211–9. PMID 16330161. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[149] White, PC (2008 Sep). „Control of bovine tuberculosis in British livestock: there is no 'silver bullet'”. Trends in microbiology. 16 (9): 420–7. PMID 18706814. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[150] Ward, AI (2010 Jan 1). „Farm husbandry and badger behaviour: opportunities to manage badger to cattle transmission of Mycobacterium bovis?”. Preventive veterinary medicine. 93 (1): 2–10. PMID 19846226. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[37]

[38]

[39]

[40]

[41]

[42]

[43]

[44]

[45]

[46]

[47]

[48]

[49]

[50]

[51]

[52]

[53]

[54]

[55]

[56]

[57]

[58]

[59]

[60]

[61]

[62]

[63]

[64]

[65]

[66]

[67]

[68]

[69]

[70]

[71]

[72]

[73]

[74]

[75]

[76]

[77]

[78]

[79]

[80]

[81]

[82]

[83]

[84]

[85]

[86]

[87]

[88]

[89]

[90]

[91]

[92]

[93]

[94]

[95]

[96]

[97]

[98]

[99]

[100]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+{{Infobox disease
-{{wikizare-dată|februarie 2006}}
+|Name = Tuberculoză
+|Image = Tuberculosis-x-ray-1.jpg
+|Caption = Pieptul văzut la [[Raze X]] al unei persoane bolnave de tuberculoză în stadiu avansat. Săgeţile albe indică infecţia în ambii plămâni. Săgeţile negre arată cavitatea care s-a format.
+|DiseasesDB = 8515
+|ICD10 = {{ICD10|A|15||a|15}}–{{ICD10|A|19||a|15}}
+|ICD9 = {{ICD9|010}}–{{ICD9|018}}
+|ICDO =
+|OMIM = 607948
+|MedlinePlus = 000077
+|MedlinePlus_mult = {{MedlinePlus2|000624}}
+|eMedicineSubj = med
+|eMedicineTopic = 2324
+|eMedicine_mult = {{eMedicine2|emerg|618}} {{eMedicine2|radio|411}}
+|MeshID = D014376
+}}
+„Tuberculoza”, „TBC” sau „TB” (abreviere pentru „tubercul [[Bacil (forma)|bacil]]”) este o [[boală contagioasă]] frecventă şi, de obicei, mortală, provocată de diferite tipuri de [[micobacterie|micobacterii]], de obicei de „[[Mycobacterium tuberculosis]]”.<ref name=Robbins>{{cite book |author=Kumar V, Abbas AK, Fausto N, Mitchell RN |year=2007 |title=Robbins Basic Pathology |edition=8th |publisher=Saunders Elsevier |pages=516–522 |isbn=978-1-4160-2973-1}}</ref> De obicei, tuberculoza atacă [[plămân]]ii, dar poate afecta şi alte părţi ale corpului. Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tuşesc, strănută sau elimină salivă în aer.<ref name=AP>{{cite journal|author=Konstantinos A |year=2010|title=Testing for tuberculosis |journal=Australian Prescriber |volume= 33 |issue=1|pages=12–18 |url= http://www.australianprescriber.com/magazine/33/1/12/18/}}</ref> Cele mai contagioase forme sunt cele [[asimptomatice]] şi latente. Însă una din zece infecţii latente progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele infectate.
+Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt [[tuse|tusea cronică]], cu [[hemoptizie|striuri de sânge]], [[sputa]], [[febra]], [[transpiraţia nocturnă]] şi [[scăderea în greutate]] (TBC se numea în trecut „boala consumării”, din cauza scăderii în greutate a persoanelor infectate). Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de simptome. [[Diagnosticare medicală|Diagnosticarea]] tuberculozei active se face prin [[radiologie pulmonară|radiologie]] (cunoscută drept [[radiografie toracică]]) şi prin examinare microscopică şi [[cultură microbiologică]] a fluidelor corporale. Diagnosticarea tuberculozei latente se face prin [[testul Mantoux|testul cutanat la tuberculină]] (TCT) şi analize de sânge. [[Tratamentul tuberculozei|Tratamentul]] este anevoios şi presupune administrarea mai multor antibiotice pentru o perioadă îndelungată de timp. De asemenea, contactele sociale ale persoanei infectate se examinează şi tratează, dacă este necesar. [[Rezistenţa la antibiotice]] constituie o problemă în creştere în cazul [[tuberculoză rezistentă la medicamente multiple|tuberculozei rezistente la medicamente multiple]] (MDR-TB). Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie examinaţi pentru depistarea bolii şi [[vaccinaţi]] cu [[bacilul Calmette-Guérin|bacilul Calmette&ndash;Guérin]].
+Specialiştii cred că o treime din [[populaţia lumii]] este infectată cu „M. tuberculosis”,<ref name=WHO2012data>{{cite web|url=http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs104/en/index.html|title=Tuberculosis Fact sheet N°104|publisher=[[World Health Organization]]|date=November 2010|accessdate=26 July 2011}}</ref> şi o nouă persoană se infectează în fiecare secundă.<ref name=WHO2012data/> În 2007, s-au estimat 13,7 milioane de cazuri cronice active la nivel mondial.<ref name=WHO2009-Epidemiology>{{cite book |title=Global tuberculosis control: epidemiology, strategy, financing |author=World Health Organization |year=2009 |isbn=978-92-4-156380-2|chapter=Epidemiology|chapterurl=http://who.int/entity/tb/publications/global_report/2009/pdf/chapter1.pdf |accessdate=12 November 2009 |pages=6–33}}</ref> În 2010, s-au dezvoltat aproximativ 8,8&nbsp;milioane de cazuri noi şi s-au înregistrat 1,5&nbsp;milioane de decese asociate tuberculozei, majoritatea în [[Ţările în curs de dezvoltare|ţările în curs de dezvoltare]].<ref name=WHO2011>{{cite web|title=The sixteenth global report on tuberculosis|author=World Health Organization|url=http://www.who.int/tb/publications/global_report/2011/gtbr11_executive_summary.pdf|year=2011}}</ref> Numărul total de cazuri de tuberculoză este în scădere începând cu anul 2006, iar numărul cazurilor noi, din 2002.<ref name=WHO2011/> Tuberculoza nu este uniform distribuită în lume. Aproximativ 80% din populaţia multor ţări asiatice şi africane dă rezultate pozitive la testul de tuberculină, în comparaţie cu doar 5-10% din populaţia Statelor Unite.<ref name=Robbins/> Mai multe persoane din [[Ţările în curs de dezvoltare|lumea în curs de dezvoltare]] contractează tuberculoza, din cauza imunităţii scăzute. De obicei, aceste persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză deoarece sunt infectate cu [[HIV]] şi dezvoltă [[SIDA]].<ref name=Lancet11/>
+==Semne şi simptome==
+[[
+File:Tuberculosis symptoms.svg|thumb|Principalele simptome în diferite stadii şi tipuri ale tuberculozei.<ref>{{cite web|url=http://www.emedicinehealth.com/tuberculosis/page3_em.htm|title=Tuberculosis Symptoms|publisher=[[eMedicine]]Health|author=Schiffman G|date=15 January 2009}}</ref> Unele simptome sunt comune pentru diferite tipuri ale bolii, iar altele sunt specifice mai mult (dar nu exclusiv) anumitor tipuri. Mai multe tipuri ale bolii pot fi prezente simultan.]]
+Aproximativ 5&ndash;10% din persoanele care nu au HIV, dar sunt infectate cu tuberculoză dezvoltă forma activă a bolii în timpul vieţii.<ref name=Pet2005>{{cite book|last=al.]|first=edited by Peter G. Gibson ; section editors, Michael Abramson ... [et|title=Evidence-based respiratory medicine|year=2005|publisher=Blackwell|location=Oxford|isbn=978-0-7279-1605-1|pages=321|url=http://books.google.ca/books?id=sDIKJ1s9wEQC&pg=PA321|edition=1. publ.}}</ref> În contrast, 30% din persoanele infectate cu HIV şi tuberculoză dezvoltă forma activă a bolii.<ref name=Pet2005/> Tuberculoza poate afecta orice parte a organismului, dar mai frecvent plămânii (cunoscută drept tuberculoză pulmonară).<ref name=ID10/> TBC extrapulmonară este cea care se dezvoltă în afara plămânilor. TBC extrapulmonară poate coexista cu TBC pulmonară.<ref name=ID10/> Semnele şi simptomele generale includ [[febră]],[[tremurături|frisoane]], [[transpiraţii în timpul somnului]], [[pierderea poftei de mâncare|pierderea poftei de mâncare]], [[scăderea în greutate]] şi [[oboseală|oboseală]].<ref name=ID10/> Se mai poate prezenta [[deformarea semnificativă a degetelor]].<ref name=Pet2005/>
+===Tuberculoza pulmonară===
+Dacă infecţia cu tuberculoză devine activă, boala se dezvoltă în plămâni în aproximativ 90% din cazuri.<ref name=Lancet11/><ref>{{cite book|last=Behera|first=D.|title=Textbook of pulmonary medicine|year=2010|publisher=Jaypee Brothers Medical Pub.|location=New Delhi|isbn=978-81-8448-749-7|pages=457|url=http://books.google.ca/books?id=0TbJjd9eTp0C&pg=PA457|edition=2nd ed.}}</ref> Simptomele pot include [[dureri în piept]] şi tuse îndelungată, cu spută.<!-- <ref name=Lancet11/> --> Aproximativ 25% din persoane nu prezintă niciun simptom (sunt „asimptomatice”).<ref name=Lancet11/> Uneori persoanele bolnave au [[hemoptizie|tuse cu sânge]] în cantităţi mici. În cazuri rare, infecţia poate eroda [[artera pulmonară]], determinând o hemoragie masivă, numită [[anevrism Rasmussen]].<!-- <ref name=ID10/> --> Tuberculoza poate deveni o boală cronică şi poate cauza răni extinse în lobii superiori ai plămânilor.<!-- <ref name=ID10/> --> Lobii superiori sunt afectaţi mai des.<ref name=ID10/> Motivul nu este foarte clar.<ref name="Robbins" /> Probabil că lobii superiori sunt afectaţi mai des, din cauza circulaţiei mai bune a aerului<ref name="Robbins" /> sau scurgerii mai lente a [[limfei]].<ref name=ID10/>
+===Tuberculoza extrapulmonară===
+În 15&ndash;20% din cazurile active, infecţia se extinde în afara organelor respiratorii, provocând alte tipuri de TBC.<ref>{{cite book|last=Jindal|first=editor-in-chief SK|title=Textbook of pulmonary and critical care medicine|publisher=Jaypee Brothers Medical Publishers|location=New Delhi|isbn=978-93-5025-073-0|pages=549|url=http://books.google.ca/books?id=EvGTw3wn-zEC&pg=PA549}}</ref> TBC dezvoltată în afara organelor respiratorii se numeşte „tuberculoză extrapulmonară”.<ref name=Extra2005>{{cite journal|pmid=16300038|year=2005|author=Golden MP, Vikram HR|title=Extrapulmonary tuberculosis: an overview|volume=72|issue=9|pages=1761–8|journal=American family physician}}</ref> TBC extrapulmonară este mai frecventă în cazul persoanelor [[imunodeprimate]] şi al copiilor mici. TBC extrapulmonară se dezvoltă în cazul a peste 50% din persoanele infectate cu HIV.<ref name=Extra2005/> Cele mai frecvente locuri de dezvoltare a infecţiei extrapulmonare sunt [[pleura]] (pleurezie tuberculoasă), [[sistemul nervos central]] ([[meningită]] tuberculoasă) şi [[sistemul limfatic]] ([[scrofuloză]] ganglionară). TBC extrapulmonară poate afecta şi [[sistemul uro-genital]] ([[tuberculoză urogenitală]]), oasele şi articulaţiile ([[morbul lui Pott]] la coloana vertebrală), printre alte locuri de infectare posibile. Când se dezvoltă în oase, boala mai numeşte şi „tuberculoză osoasă”,<ref>{{cite book|last=Kabra|first=[edited by] Vimlesh Seth, S.K.|title=Essentials of tuberculosis in children|year=2006|publisher=Jaypee Bros. Medical Publishers|location=New Delhi|isbn=978-81-8061-709-6|pages=249|url=http://books.google.ca/books?id=HkH0YbyBHDQC&pg=PA249|edition=3rd ed.}}</ref> o formă a [[osteomielitei]].<ref name="Robbins" /> O formă a TBC potenţial mai gravă şi mai răspândită se numeşte „tuberculoză diseminată”, cunoscută drept [[tuberculoză miliară]].<ref name=ID10/>TBC miliară constituie aproximativ 10% din cazurile extrapulmonare.<ref name=Gho2008/>
+==Cauze==
+===Micobacteriile===
+[[File:Mycobacterium tuberculosis.jpg|thumb|[[Micrografie prin scanare electronică]] a „[[Mycobacterium tuberculosis]”]]
+Cauza principală a TBC este „[[Mycobacterium tuberculosis]]”, un mic [[bacil]] [[organism aerob|aerob]], imobil.<ref name=ID10>{{cite book|last=Dolin|first=[edited by] Gerald L. Mandell, John E. Bennett, Raphael|title=Mandell, Douglas, and Bennett's principles and practice of infectious diseases|year=2010|publisher=Churchill Livingstone/Elsevier|location=Philadelphia, PA|isbn=978-0-443-06839-3|pages=Chapter 250|edition=7th}}</ref> Multe dintre caracteristicile clinice unice ale acestui agent patogen sunt cauzate de conţinutul [[lipidic]] ridicat.<ref>{{cite book|author=Southwick F |title=Infectious Diseases: A Clinical Short Course, 2nd ed. |publisher=McGraw-Hill Medical Publishing Division |date=10 December 2007 |pages=313–4 |chapter=Chapter 4: Pulmonary Infections |page=104|url=http://pharma-books.blogspot.com/2009/01/infectious-disease-clinical-short.html |isbn=0-07-147722-5}}</ref> Celula sa [[diviziune celulară|se divide]] la fiecare 16 &ndash;20 de ore. Această rată de diviziune este lentă, în comparaţie cu alte bacterii care se divid în mai puţin de o oră.<ref>{{cite book|last=Jindal|first=editor-in-chief SK|title=Textbook of pulmonary and critical care medicine|publisher=Jaypee Brothers Medical Publishers|location=New Delhi|isbn=978-93-5025-073-0|pages=525|url=http://books.google.ca/books?id=rAT1bdnDakAC&pg=PA525}}</ref> Micobacteriile au [[Structura celulei bacteriene|membrana externă]] alcătuită dintr-un strat lipidic dublu.<ref name=Niederweis2010>{{cite journal |author=Niederweis M, Danilchanka O, Huff J, Hoffmann C, Engelhardt H |title=Mycobacterial outer membranes: in search of proteins |journal=Trends in Microbiology |volume=18 |issue=3 |pages=109–16 |year=2010 |month=March |pmid=20060722 |pmc=2931330|doi=10.1016/j.tim.2009.12.005 }}</ref> La [[colorare Gram]], MTB fie se colorează foarte slab (Gram pozitiv), fie nu reţine culoarea, deoarece celula sa are un conţinut [[lipidic]] şi de [[acid micolic]] ridicat.<ref name=Madison_2001>{{cite journal |author=Madison B |title=Application of stains in clinical microbiology |journal=Biotech Histochem |volume=76 |issue=3 |pages=119–25 |year=2001 |pmid=11475314 |doi=10.1080/714028138}}</ref> MTB rezistă [[dezinfectanţilor]] slabi şi poate supravieţui în stare de [[Endospor|endospor]] timp de mai multe săptămâni. În natură, bacteria se poate dezvolta doar în celulele unui organism [[gazdă (biologie)|gazdă]], însă „M. tuberculosis” se poate cultiva [[în vitro|în laborator]].<ref name=Parish_1999>{{cite journal |author=Parish T, Stoker N |title=Mycobacteria: bugs and bugbears (two steps forward and one step back) |journal=Molecular Biotechnology |volume=13 |issue=3 |pages=191–200 |year=1999| pmid=10934532 |doi = 10.1385/MB:13:3:191}}</ref>
+Aplicând coloranţi [[histologie|histologici]] asupra mostrelor [[expectorate]] de [[flegmă]], oamenii de ştiinţă pot identifica MTB cu un microscop obişnuit (flegma se mai numeşte „spută”). MTB reţine anumiţi coloranţi, chiar şi după tratarea cu soluţii acide, de aceea se clasifică drept [[bacil acidorezistent]] (BAR).<ref name=Robbins/><ref name="Madison_2001"/> Două tehnici cunoscute de colorare a bacteriilor acidorezistente sunt: [[metoda Ziehl&ndash;Neelsen]], care colorează BAR în roşu aprins, evidenţiat pe fundal albastru<ref name=Stain2000>{{cite book |author= |title=Medical Laboratory Science: Theory and Practice|publisher=Tata McGraw-Hill |location=New Delhi |year=2000 |pages=473 |isbn=0-07-463223-X|url=http://books.google.ca/books?id=lciNs3VQPLoC&pg=PA473}}</ref> şi [[colorarea cu auramină-rodamină]] folosită în [[Microscop cu fluorescenţă|microscopia cu fluorescenţă]].<ref>{{cite book|last=Piot|first=editors, Richard D. Semba, Martin W. Bloem; foreword by Peter|title=Nutrition and health in developing countries|year=2008|publisher=Humana Press|location=Totowa, NJ|isbn=978-1-934115-24-4|pages=291|url=http://books.google.ca/books?id=RhH6uSQy7a4C&pg=PA291|edition=2nd ed.}}</ref>
+Complexul „Mycobacterium tuberculosis” (MTBC) include patru alte [[micobacterie|micobacterii]] care provoacă TBC: „[[Mycobacterium bovis|M. bovis]]”, „[[Mycobacterium africanum|M. africanum]]”, „[[Mycobacterium canetti|M. canetti]]” şi „[[Mycobacterium microti|M. microti]]”<ref>{{cite journal |author=van Soolingen D |title=A novel pathogenic taxon of the Mycobacterium tuberculosis complex, Canetti: characterization of an exceptional isolate from Africa |journal=International Journal of Systematic Bacteriology |volume=47 |issue=4 |pages=1236–45 |year=1997 |pmid=9336935|doi=10.1099/00207713-47-4-1236 |author-separator=, |display-authors=1 |last2=Hoogenboezem |first2=T. |last3=De Haas|first3=P. E. W. |last4=Hermans |first4=P. W. M. |last5=Koedam |first5=M. A. |last6=Teppema |first6=K. S. |last7=Brennan|first7=P. J. |last8=Besra |first8=G. S. |last9=Portaels |first9=F.}}</ref> M. africanum nu este răspândită, dar constituie cauza principală a tuberculozei în anumite regiuni ale Africii.<ref>{{cite journal |author=Niemann S |title=Mycobacterium africanum Subtype II Is Associated with Two Distinct Genotypes and Is a Major Cause of Human Tuberculosis in Kampala, Uganda|journal=J. Clin. Microbiol. |volume=40 |issue=9 |pages=3398–405 |year=2002 |pmid=12202584 |pmc=130701|doi=10.1128/JCM.40.9.3398-3405.2002 |author-separator=, |display-authors=1 |last2=Rusch-Gerdes |first2=S. |last3=Joloba|first3=M. L. |last4=Whalen |first4=C. C. |last5=Guwatudde |first5=D. |last6=Ellner |first6=J. J. |last7=Eisenach|first7=K. |last8=Fumokong |first8=N. |last9=Johnson |first9=J. L.}}</ref><ref>{{cite journal |author=Niobe-Eyangoh SN|title=Genetic Biodiversity of Mycobacterium tuberculosis Complex Strains from Patients with Pulmonary Tuberculosis in Cameroon |journal=J. Clin. Microbiol. |volume=41 |issue=6 |pages=2547–53 |year=2003 |pmid=12791879 |pmc=156567|doi=10.1128/JCM.41.6.2547-2553.2003 |author-separator=, |display-authors=1 |last2=Kuaban |first2=C. |last3=Sorlin|first3=P. |last4=Cunin |first4=P. |last5=Thonnon |first5=J. |last6=Sola |first6=C. |last7=Rastogi |first7=N.|last8=Vincent |first8=V. |last9=Gutierrez |first9=M. C.}}</ref> M. bovis a fost în trecut o cauză obişnuită a tuberculozei, dar introducerea [[pasteurizare|laptelui pasteurizat]] a exclus, în mare, această micobacterie din rândul factorilor de risc pentru sănătate în ţările dezvoltate.<ref name=Robbins/><ref>{{cite journal |author=Thoen C, Lobue P, de Kantor I |title=The importance of''Mycobacterium bovis'' as a zoonosis |journal=Vet. Microbiol. |volume=112 |issue=2–4 |pages=339–45 |year=2006|pmid=16387455 |doi=10.1016/j.vetmic.2005.11.047}}</ref> M. canetti nu este frecventă şi pare a fi răspândită doar în [[Cornul Africii]], deşi unele cazuri au fost observate la emigranţii africani.<ref>{{cite book|last=Acton|first=Q. Ashton|title=Mycobacterium Infections: New Insights for the Healthcare Professional|year=2011|publisher=ScholarlyEditions|isbn=978-1-4649-0122-5|pages=1968|url=http://books.google.ca/books?id=g2iFfV6uEuAC&pg=PA1968}}</ref><ref>{{cite journal|last=Pfyffer|first=GE|coauthors=Auckenthaler, R, van Embden, JD, van Soolingen, D|title=Mycobacterium canettii, the smooth variant of M. tuberculosis, isolated from a Swiss patient exposed in Africa.|journal=Emerging infectious diseases|date=1998 Oct-Dec|volume=4|issue=4|pages=631-4|pmid=9866740}}</ref> Şi M. microti este rară şi apare mai des la persoanele imunodeficiente, dar este posibil ca acest agent patogen să fie mai frecvent decât se crede.<ref>{{cite journal|last=Panteix|first=G|coauthors=Gutierrez, MC, Boschiroli, ML, Rouviere, M, Plaidy, A, Pressac, D, Porcheret, H, Chyderiotis, G, Ponsada, M, Van Oortegem, K, Salloum, S, Cabuzel, S, Bañuls, AL, Van de Perre, P, Godreuil, S|title=Pulmonary tuberculosis due to Mycobacterium microti: a study of six recent cases in France.|journal=Journal of medical microbiology|date=2010 Aug|volume=59|issue=Pt 8|pages=984-9|pmid=20488936}}</ref>
+Alte micobacterii patogene cunoscute sunt „[[Mycobacterium leprae|M. leprae]]”, „[[Mycobacterium avium complex|M. avium]]” şi „[[Mycobacterium kansasii|M. kansasii]]”. Ultimele două specii se clasifică drept „[[micobacterii non-tuberculoase]]” (MNT). MNT nu provoacă TBC sau [[lepră]], dar provoacă alte afecţiuni pulmonare, similare tuberculozei.<ref name=ALA_1997>{{cite journal |title=Diagnosis and treatment of disease caused by nontuberculous mycobacteria. Această afirmaţie oficială a Societăţii Toracice Americane a fost aprobată în martie 1997 de către Consiliul de administraţie. Medical Section of the American Lung Association |journal=Am J Respir Crit Care Med |volume=156 |issue=2 Pt 2 |pages=S1–25 |year=1997 |pmid = 9279284 |author=American Thoracic Society }}</ref>
+===Factori de risc===
+{{Factori de risc principali |Factori de risc pentru tuberculoză}}
+Mai mulţi factori îi fac pe oameni susceptibili la infecţia tuberculoasă. Cel mai important factor de risc la nivel global este [[HIV]]; 13% dintre toate cazurile de tuberculoză prezintă infecţie cu virusul HIV.<ref name=WHO2011/> Această problemă este frecventă în [[Africa Subsahariană]], unde ratele de îmbolnăvire cu HIV sunt ridicate.<ref>{{cite web|author=World Health Organization|url=http://www.who.int/tb/publications/global_report/en/index.html|title=Global tuberculosis control–surveillance, planning, financing WHO Report 2006|accessdate=13 October 2006}}</ref><ref>{{cite journal|last=Chaisson|first=RE|coauthors=Martinson, NA|title=Tuberculosis in Africa--combating an HIV-driven crisis|journal=The New England Journal of Medicine|date=13 March 2008|volume=358|issue=11|pages=1089–92|pmid=18337598|doi=10.1056/NEJMp0800809}}</ref> Tuberculoza este strâns legată de suprapopulare şi de [[nutriţia deficitară]]. Această legătură face ca tuberculoza să fie una dintre principalele[[boli ale sărăciei]].<ref name=Lancet11/> Următoarele categorii de populaţie prezintă un risc mare de infectare cu tuberculoză: persoanele care îşi injectează substanţe interzise, locuitorii şi angajaţii din locurile unde se strâng persoane vulnerabile (de exemplu, închisori şi adăposturi pentru persoane fără locuinţă), persoanele sărace şi care nu beneficiază de îngrijire medicală adecvată, minorităţile etnice cu risc mare, copiii în contact strâns cu persoane cu risc mare şi furnizorii de îngrijire medicală care îi tratează pe aceşti clienţi.<ref name=Griffith_1996>{{cite journal |author=Griffith D, Kerr C|title=Tuberculosis: disease of the past, disease of the present |journal=J Perianesth Nurs |volume=11 |issue=4|pages=240–5 |year=1996|pmid = 8964016|doi = 10.1016/S1089-9472(96)80023-2}}</ref> Boala pulmonară cronică este un alt factor de risc important. [[Silicoza]] creşte riscul de aproximativ 30 de ori.<ref name=table3>{{cite journal |title=Targeted tuberculin testing and treatment of latent tuberculosis infection. American Thoracic Society |journal=MMWR Recomm Rep |volume=49 |issue=RR–6|pages=1–51|year=200|month=June|pmid=10881762|url=http://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/rr4906a1.htm#tab3|author1=ATS/CDC Statement Committee on Latent Tuberculosis Infection}}</ref> Persoanele care fumează [[ţigarete]] prezintă un risc de două ori mai mare decât nefumătorii.<ref>{{cite journal|last=van Zyl Smit|first=RN|coauthors=Pai, M, Yew, WW, Leung, CC, Zumla, A, Bateman, ED, Dheda, K|title=Global lung health: the colliding epidemics of tuberculosis, tobacco smoking, HIV and COPD.|journal=The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology|date=2010 Jan|volume=35|issue=1|pages=27-33|pmid=20044459|quote= Aceste analize arată că fumătorii au de o probabilitate de două ori mai mare de a contacta infecţia tuberculoasă şi de a trece la stadiul de boală activă (rată de risc de ∼1,5 pentru infecţie latentă cu tuberculoză (LTBI) şi rată de risc de ∼2,0 pentru boala tuberculoasă). De asemenea, fumătorii au o probabilitate de două ori mai mare să moară de tuberculoză (rată de risc de ∼2,0 de mortalitate din cauza tuberculozei), dar datele sunt dificil de interpretat din cauza eterogenităţii rezultatelor provenite din diferitele studii.}}</ref> Alte stări patologice pot creşte, de asemenea, riscul de dezvoltare a tuberculozei, inclusiv [[alcoolismul]]<ref name=Lancet11/> şi [[diabetul zaharat]] (triplează riscul).<ref>{{cite journal|last=Restrepo|first=BI|title=Convergence of the tuberculosis and diabetes epidemics: renewal of old acquaintances|journal=Clinical infectious diseases : an official publication of the Infectious Diseases Society of America|date=15 August 2007|volume=45|issue=4|pages=436–8|pmid=17638190|doi=10.1086/519939|pmc=2900315}}</ref> Unele medicamente, precum[[corticosteroizii]] şi [[infliximab]] (un anticorp monoclonal anti-αTNF) sunt factori importanţi de creştere a riscului, mai ales în[[ţările dezvoltate]].<ref name=Lancet11/> De asemenea, există o [[predispoziţie genetică]]<ref>{{cite journal|last=Möller|first=M|coauthors=Hoal, EG|title=Current findings, challenges and novel approaches in human genetic susceptibility to tuberculosis|journal=Tuberculosis (Edinburgh, Scotland)|date=2010 Mar|volume=90|issue=2|pages=71–83|pmid=20206579|doi=10.1016/j.tube.2010.02.002}}</ref>, dar oamenii de ştiinţă nu au stabilit ponderea acesteia.<ref name=Lancet11/>
+==Mecanism==
+[[Image:TB poster.jpg|thumb|Campaniile de sănătate publică din anii 1920 au încercat să oprească răspândirea tuberculozei.]]
+===Transmitere===
+Când o persoană cu tuberculoză pulmonară activă tuşeşte, strănută, vorbeşte, cântă sau scuipă, elimină picături infecţioase de [[particule |aerosoli]] cu diametrul de 0,5 - 5 [[µm]]. Un singur strănut poate elibera până la 40.000 de picături.<ref name=Cole_1998>{{cite journal|author=Cole E, Cook C |title=Characterization of infectious aerosols in health care facilities: an aid to effective engineering controls and preventive strategies |journal=Am J Infect Control |volume=26 |issue=4 |pages=453–64 |year=1998|pmid=9721404|doi = 10.1016/S0196-6553(98)70046-X}}</ref> Fiecare picătură poate transmite boala, deoarece doza infecţioasă a tuberculozei este foarte mică. (O persoană care inhalează mai puţin de 10 bacterii se poate infecta).<ref>{{cite journal |author=Nicas M, Nazaroff WW, Hubbard A |title=Toward understanding the risk of secondary airborne infection: emission of respirable pathogens |journal=J Occup Environ Hyg |volume=2 |issue=3 |pages=143–54 |year=2005|pmid=15764538|doi = 10.1080/15459620590918466}}</ref>
+Persoanele cu contact prelungit, frecvent sau apropiat cu persoane cu tuberculoză au un risc mare de a se infecta, având o rată estimată de infecţie de 22%.<ref name=Ahmed_2011>{{cite journal |author=Ahmed N, Hasnain S |title=Molecular epidemiology of tuberculosis in India: Moving forward with a systems biology approach |journal=Tuberculosis |volume=91|issue=5 |pages=407–3 |year=2011|pmid = 21514230|doi = 10.1016/j.tube.2011.03.006}}</ref> O persoană cu tuberculoză activă dar netratată poate infecta 10–15 (sau mai mulţi) alţi oameni într-un an.<ref name="WHO2012data"/> În mod normal, doar persoanele cu tuberculoză activă transmit boala. Persoanele cu infecţie latentă nu sunt considerate contagioase.<ref name=Robbins/> Probabilitatea transmiterii de la o persoană la alta depinde de mai mulţi factori. Aceşti factori includ numărul de picături infecţioase eliminate de purtător, eficienţa ventilării mediului persoanelor, durata expunerii, [[virulenţa] [[tulpină bacteriană (biologie)|tulpinii]] de „M. tuberculosis” şi nivelul de imunitate al persoanei neinfectate.<ref name=CDCcourse>{{cite web|publisher=[[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC), Division of Tuberculosis Elimination|url=http://www.cdc.gov/tb/education/corecurr/pdf/corecurr_all.pdf|title=Core Curriculum on Tuberculosis: What the Clinician Should Know|pg=24|edition=5th|year=2011}}</ref> Pentru a preveni răspândirea în cascadă de la o persoană la alta, persoanele cu tuberculoză activă („manifestă”) trebuie izolate şi trebuie să li se administreze medicamente împotriva tuberculozei. În general, după două săptămâni de tratament eficient, persoanele cu infecţii active [[rezistenţa la antibiotic|nerezistente]] nu mai sunt contagioase pentru ceilalţi.<ref name="Ahmed_2011"/> După infectare, durează în mod normal trei-patru săptămâni ca persoana nou infectată să devină suficient de contagioasă pentru a transmite boala altor persoane.<ref>{{cite web | url=http://www.mayoclinic.com/health/tuberculosis/DS00372/DSECTION=3|title=Causes of Tuberculosis|accessdate=19 October 2007|date=21 December 2006|publisher=[[Mayo Clinic]]}}</ref>
+===Patogeneză===
+Aproximativ 90% dintre persoanele infectate cu „M. tuberculosis” prezintă infecţii [[asimptomatice]] latente cu tuberculoză (numite uneori LTBI).<ref name=Book90>{{cite book|last=Skolnik|first=Richard|title=Global health 101|year=2011|publisher=Jones & Bartlett Learning|location=Burlington, MA|isbn=978-0-7637-9751-5|pages=253|url=http://books.google.ca/books?id=sBQRpj4uWmYC&pg=PA253|edition=2nd ed.}}</ref> La aceste persoane există o probabilitate de 10% ca, pe timpul vieţii, infecţia latentă să avanseze la stadiul de infecţie tuberculoasă activă, manifestă.<ref name=Arch2009>{{cite book|last=editors|first=Arch G. Mainous III, Claire Pomeroy,|title=Management of antimicrobials in infectious diseases : impact of antibiotic resistance.|year=2009|publisher=Humana|location=Totowa, N.J.|isbn=978-1-60327-238-4|pages=74|url=http://books.google.ca/books?id=hwVFAPLYznsC&pg=PA74|edition=2nd rev. ed.}}</ref>Pentru persoanele cu HIV, riscul ca ele să dezvolte tuberculoză activă creşte cu aproximativ 10% pe an.<ref name=Arch2009/> Dacă nu se administrează un tratament eficient, rata deceselor la cazurile de tuberculoză activă este de 66%.<ref name=WHO2012data/>
+Infecţia tuberculoasă începe atunci când micobacteria ajunge la [[alveola pulmonară|alveolele pulmonare]], unde invadează şi se replichează în [[endozomii]] [[celulelor macrofage]] alveolare.<ref name=Robbins/><ref name=Houben>{{cite journal |author=Houben E, Nguyen L, Pieters J | title=Interaction of pathogenic mycobacteria with the host immune system |journal=Curr Opin Microbiol | volume=9 | issue=1 | pages=76–85 | year=2006 | pmid=16406837 | doi=10.1016/j.mib.2005.12.014}}</ref> Localizarea principală a infecţiei plămânilor, numită şi „[[focar Ghon]]”, este în partea de sus a lobului inferior sau în partea de jos a [[plămân|lobului superior]].<ref name=Robbins/> De asemenea, tuberculoza pulmonară poate apărea prin infecţia prin sânge, cunoscută drept [[focar Simon]]. În general, focarele Simon sunt localizate în partea de sus a plămânului.<ref>{{cite book|last=Khan|title=Essence Of Paediatrics|year=2011|publisher=Elsevier India|isbn=978-81-312-2804-3|pages=401|url=http://books.google.ca/books?id=gERCc6KTxwoC&pg=PA401}}</ref> Această transmitere hematogenă poate răspândi infecţia şi în locuri mai îndepărtate, cum ar fi ganglionii limfatici periferici, rinichii, creierul şi sistemul osos.<ref name=Robbins/><ref name=Herrmann_2005>{{cite journal |author=Herrmann J, Lagrange P |title=Dendritic cells and ''Mycobacterium tuberculosis'': which is the Trojan horse? |journal=Pathol Biol (Paris) |volume=53 |issue=1|pages=35–40 |year=2005|pmid = 15620608 |doi=10.1016/j.patbio.2004.01.004}}</ref> Tuberculoza afectează toate părţile corpului, deşi, fără motive cunoscute, afectează rareori [[inima]], [[muşchii scheletici]], [[pancreasul]] sau [[tiroida]].<ref>{{cite journal |author=Agarwal R, Malhotra P, Awasthi A, Kakkar N, Gupta D |pmc=1090580 |title=Tuberculous dilated cardiomyopathy: an under-recognized entity? |journal=BMC Infect Dis |volume=5 |issue=1 |page=29 |year=2005|pmid=15857515 |doi=10.1186/1471-2334-5-29}}</ref>
+Tuberculoza este clasificată în rândul bolilor inflamatorii [[granulomatoase]]. [[Celulele macrofage]], [[celula T |limfocitele T ]], [[celula B |limfocitele B]] şi [[fibroblastul]] se numără printre celulele care agregă pentru a forma [[granuloame]]. [[Limfocitele]] înconjoară celulele macrofage infectate. Granuloamele previn diseminarea micobacteriei şi oferă un mediu local pentru interacţiunea celulelor cu sistemul imunitar. Bacteriile din interiorul granulomului pot deveni inactive, ceea ce rezultă în infecţie latentă.  O altă caracteristică a granuloamelor este dezvoltarea morţii  celulare anormale ([[necroză]]) în centrul [[tubercul (anatomie) |tuberculilor]]. Observată cu ochiul liber, această necroză are textură brânzoasă, fiind albă şi moale, şi este numită [[necroză]] [[de cazeificare]].<ref name=Grosset>{{cite journal |author=Grosset J |title=Mycobacterium tuberculosis in the Extracellular Compartment: an Underestimated Adversary |journal=Antimicrob Agents Chemother |volume=47|issue=3 |pages=833–6 |year=2003|pmid = 12604509|doi = 10.1128/AAC.47.3.833-836.2003 |pmc=149338}}</ref>
+Bacteriile de tuberculoză poate pătrunde în sânge dintr-un ţesut deteriorat. Ele se pot răspândi în corp şi pot forma mai multe focare de infecţie, asemenea unor tuberculi albi, mici, fixaţi pe ţesuturi.<ref>{{cite book|last=Crowley|first=Leonard V.|title=An introduction to human disease : pathology and pathophysiology correlations|year=2010|publisher=Jones and Bartlett|location=Sudbury, Mass.|isbn=978-0-7637-6591-0|pages=374|url=http://books.google.ca/books?id=TEiuWP4z_QIC&pg=PA374|edition=8th ed.}}</ref> Această formă severă de tuberculoză este numită [[tuberculoza miliară]]. Această formă de tuberculoză se întâlneşte în general la copiii mici şi la persoanele cu HIV.<ref>{{cite book|last=Anthony|first=Harries|title=TB/HIV a Clinical Manual.|year=2005|publisher=World Health Organization|location=Geneva|isbn=978-92-4-154634-8|pages=75|url=http://books.google.ca/books?id=8dfhwKaCSxkC&pg=PA75|edition=2nd }}</ref> Incidenţa deceselor este ridicată în rândul persoanelor care suferă de această tuberculoză diseminată, chiar dacă li se administrează tratament (aproximativ 30%).<ref name=Gho2008>{{cite book|last=Ghosh|first=editors-in-chief, Thomas M. Habermann, Amit K.|title=Mayo Clinic internal medicine : concise textbook|year=2008|publisher=Mayo Clinic Scientific Press|location=Rochester, MN|isbn=978-1-4200-6749-1|pages=789|url=http://books.google.ca/books?id=YJtodBwNxokC&pg=PA789}}</ref><ref>{{cite journal|last=Jacob|first=JT|coauthors=Mehta, AK, Leonard, MK|title=Acute forms of tuberculosis in adults.|journal=The American journal of medicine|date=2009 Jan|volume=122|issue=1|pages=12-7|pmid=19114163}}</ref>
+În cazul multor persoane afectate, infecţia devine mai întâi puternică şi apoi scade în intensitate. Distrugerea şi necrozarea ţesutului sunt adesea balansate de vindecare şi [[fibroză]].<ref name=Grosset/> Ţesutul afectat este înlocuit de cicatrizări şi cavităţi umplute cu material necrotic de cazeificare. Pe durata bolii, unele dintre aceste cavităţi sunt în contact cu căile respiratorii [[bronhii]] şi acest material poate fi expulzat prin tuse. Acest material conţine bacterii vii şi poate răspândi infecţia. Tratamentul cu [[antibioticele]] adecvate ucide bacteriile şi permite vindecarea. , zonele afectate sunt înlocuite de ţesut cicatrizat.<ref name=Grosset/>
+==Diagnosticare==
+[[
+File:TB in sputum.png|thumb|''[[Mycobacterium tuberculosis]]'' ([[coloraţia Ziehl-Neelsen|coloraţie roşie]]) în [[spută]]]
+===Tuberculoza activă===
+Diagnosticarea tuberculozei active numai pe baza unor semne şi simptome este dificilă.<ref name=DiagP2011>{{cite journal|last=Bento|first=J|coauthors=Silva, AS, Rodrigues, F, Duarte, R|title=[Diagnostic tools in tuberculosis].|journal=Acta medica portuguesa|date=2011 Jan-Feb|volume=24|issue=1|pages=145–54|pmid=21672452}}</ref> De asemenea, este dificilă diagnosticarea bolii la persoanele [[imunosupresate]].<ref name=Clinic2009>{{cite journal|last=Escalante|first=P|title=In the clinic. Tuberculosis.|journal=Annals of internal medicine|date=2009 Jun 2|volume=150|issue=11|pages=ITC61-614; quiz ITV616|pmid=19487708}}</ref> Cu toate acestea, persoanele care prezintă semne de boală pulmonară sau [[simptome constituţionale]] care durează de mai mult de două săptămâni ar putea fi bolnave de tuberculoză.<ref name=Clinic2009/> [[Radiografia toracică]] şi [[culturile de spută]] multiple pentru [[bacilii acid-rezistenţi ]] fac parte în mod obişnuit din evaluarea iniţială.<ref name=Clinic2009/> Testul de eliberare de interferon gamma (testul IGRA) şi testul cutanat la tuberculină nu sunt utile în ţările în curs de dezvoltare.<ref>{{cite journal|last=Metcalfe|first=JZ|coauthors=Everett, CK, Steingart, KR, Cattamanchi, A, Huang, L, Hopewell, PC, Pai, M|title=Interferon-γ release assays for active pulmonary tuberculosis diagnosis in adults in low- and middle-income countries: systematic review and meta-analysis.|journal=The Journal of infectious diseases|date=2011 Nov 15|volume=204 Suppl 4|pages=S1120-9|pmid=21996694}}</ref><ref>{{cite journal|last=Sester|first=M|coauthors=Sotgiu, G, Lange, C, Giehl, C, Girardi, E, Migliori, GB, Bossink, A, Dheda, K, Diel, R, Dominguez, J, Lipman, M, Nemeth, J, Ravn, P, Winkler, S, Huitric, E, Sandgren, A, Manissero, D|title=Interferon-γ release assays for the diagnosis of active tuberculosis: a systematic review and meta-analysis.|journal=The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology|date=2011 Jan|volume=37|issue=1|pages=100-11|pmid=20847080}}</ref>Testele IGRA au limitări similare la persoanele cu HIV.<ref>{{cite journal|last=Chen|first=J|coauthors=Zhang, R, Wang, J, Liu, L, Zheng, Y, Shen, Y, Qi, T, Lu, H|title=Interferon-gamma release assays for the diagnosis of active tuberculosis in HIV-infected patients: a systematic review and meta-analysis.|journal=PloS one|date=2011|volume=6|issue=11|pages=e26827|pmid=22069472}}</ref><ref>{{cite journal|last=Sester|first=M|coauthors=Sotgiu, G, Lange, C, Giehl, C, Girardi, E, Migliori, GB, Bossink, A, Dheda, K, Diel, R, Dominguez, J, Lipman, M, Nemeth, J, Ravn, P, Winkler, S, Huitric, E, Sandgren, A, Manissero, D|title=Interferon-γ release assays for the diagnosis of active tuberculosis: a systematic review and meta-analysis.|journal=The European respiratory journal : official journal of the European Society for Clinical Respiratory Physiology|date=2011 Jan|volume=37|issue=1|pages=100-11|pmid=20847080}}</ref>
+Un diagnostic definitiv de tuberculoză se pune la identificarea „M. tuberculosis” într-o probă clinică (de exemplu, [[spută]], [[puroi]] sau [[biopsia]] [[unui ţesut]]). Cu toate acestea, procesul dificil de obţinere a culturii pentru acest organism cu creştere lentă poate dura două până la şase săptămâni pentru culturile din sânge sau din spută.<ref>{{cite book|last=Diseases|first=Special Programme for Research & Training in Tropical|title=Diagnostics for tuberculosis : global demand and market potential.|year=2006|publisher=World Health Organization on behalf of the Special Programme for Research and Training in Tropical Diseases|location=Geneva|isbn=978-92-4-156330-7|pages=36|url=http://books.google.ca/books?id=CFPpcCef4yQC&pg=PA36}}</ref>Astfel, tratamentul este adesea început înainte de confirmarea culturilor.<ref name=NICE2011/>
+[[Testul de amplificare a acizilor nucleici]] şi testul [[adenozin-dezaminazei]] pot diagnostica rapid tuberculoza.<ref name=DiagP2011/> Cu toate acestea, aceste teste nu sunt recomandate ca teste de rutină, deoarece rareori modifică modul de tratare a pacientului.<ref name=NICE2011/> Testele de sânge pentru detectarea anticorpilor nu sunt [[sensibilitate şi specificitate|specifice]] sau [[sensibilitate şi specificitate|sensibile]], prin urmare nu sunt recomandate.<ref>{{cite journal|last=Steingart|first=KR|coauthors=Flores, LL, Dendukuri, N, Schiller, I, Laal, S, Ramsay, A, Hopewell, PC, Pai, M|title=Commercial serological tests for the diagnosis of active pulmonary and extrapulmonary tuberculosis: an updated systematic review and meta-analysis.|journal=PLoS medicine|date=2011 Aug|volume=8|issue=8|pages=e1001062|pmid=21857806|doi=10.1371/journal.pmed.1001062|pmc=3153457}}</ref>
+===Tuberculoza latentă===
+[[
+File:Mantoux tuberculin skin test.jpg|thumb|[[Mantoux test|Mantoux tuberculin skin test]]]]
+[[Testul Mantoux|Testul cutanat la tuberculină (testul Mantoux)]] este adesea utilizat pentru a identifica persoanele cu risc ridicat de tuberculoză.<ref name=Clinic2009/>Persoanele care au fost imunizate anterior pot avea o reacţie fals pozitivă la acest test.<ref name=Rothel_2005>{{cite journal|author=Rothel J, Andersen P |title=Diagnosis of latent ''Mycobacterium tuberculosis'' infection: is the demise of the Mantoux test imminent?|journal=Expert Rev Anti Infect Ther |volume=3 |issue=6 |pages=981–93 |year=2005|pmid = 16307510|doi = 10.1586/14787210.3.6.981}}</ref> Testul poate fi fals negativ în cazul persoanelor care suferă de [[sarcoidoză]], [[boala Hodgkin]] şi [[malnutriţie]]. Cel mai important, testul poate fi fals negativ în cazul persoanelor cu tuberculoză activă.<ref name=Robbins/>În cazul persoanelor cu reacţie pozitivă la testul Mantoux se recomandă [[testul de eliberare de interferon gamma]] (IGRA) pe un eşantion de sânge.<ref name=NICE2011>{{NICE|117|Tuberculosis|2011}}</ref> Rezultatele testului IGRA nu sunt influenţate de imunizare sau de majoritatea [[micobacteriilor din mediu]], astfel încât sunt mai rar [[fals pozitive]].<ref>{{cite journal|author=Pai M, Zwerling A, Menzies D|title=Systematic Review: T-Cell–based Assays for the Diagnosis of Latent Tuberculosis Infection: An Update |journal=Ann. Intern. Med. |volume=149 |issue=3 |pages=1–9 |year=2008 |pmid=18593687 |pmc=2951987}}</ref> Totuşi, rezultatele sunt influenţate de „M. szulgai”, „M. marinum” şi „M. kansasii”.<ref>{{cite book|last=Jindal|first=editor-in-chief SK|title=Textbook of pulmonary and critical care medicine|publisher=Jaypee Brothers Medical Publishers|location=New Delhi|isbn=978-93-5025-073-0|pages=544|url=http://books.google.ca/books?id=rAT1bdnDakAC&pg=PA544}}</ref> Testul IGRA poate creşte sensibilitatea dacă este utilizat în combinaţie cu testul cutanat. Dacă însă este utilizat individual, sensibilitatea testului IGRA poate fi mai redusă decât cea a testului cutanat.<ref>{{cite journal|last=Amicosante|first=M|coauthors=Ciccozzi, M, Markova, R|title=Rational use of immunodiagnostic tools for tuberculosis infection: guidelines and cost effectiveness studies.|journal=The new microbiologica|date=2010 Apr|volume=33|issue=2|pages=93-107|pmid=20518271}}</ref>
+==Prevenire==
+Eforturile de prevenire şi control al tuberculozei se bazează pe vaccinarea nou-născuţilor şi pe detectarea şi tratamentul adecvat al cazurilor active.<ref name=Lancet11/> [[Organizaţia Mondială a Sănătăţii]] (OMS) a atins un anumit grad de reuşită datorită unui regim de tratament îmbunătăţit, observându-se o uşoară scădere a numărului de cazuri.<ref name=Lancet11/>
+===Vaccinare===
+Începând din anul 2011, singurul [[vaccin]] disponibil este [[bacilul Calmette-Guérin|bacilul Calmette&ndash;Guérin]] (BCG). BCG este eficient împotriva răspândirii bolii în copilărie, însă conferă un grad de protecţie variabil împotriva tuberculozei pulmonare.<ref>{{cite journal|last=McShane|first=H|title=Tuberculosis vaccines: beyond bacille Calmette–Guérin|journal=Philosophical transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological sciences|date=12 October 2011|volume=366|issue=1579|pages=2782–9|pmid=21893541|doi=10.1098/rstb.2011.0097|pmc=3146779}}</ref> Totuşi, este vaccinul cu cea mai largă răspândire în lume, peste 90% dintre copii fiind [[vaccinaţi]].<ref name=Lancet11/>Imunitatea pe care o induce scade însă după aproximativ zece ani de la administrare.<ref name=Lancet11/> Tuberculoza este o boală cu frecvenţă redusă în majoritatea provinciilor canadiene, în Marea Britanie şi Statele Unite, vaccinul BCG fiind astfel administrat doar persoanelor cu risc crescut.<ref>{{cite web|url=http://www.cdc.gov/tb/topic/vaccines/|title=Vaccine and Immunizations: TB Vaccine (BCG)|publisher =Centers for Disease Control and Prevention|year=2011|accessdate=26 July 2011}}</ref><ref>{{cite web|title=BCG Vaccine Usage in Canada -Current and Historical|url=http://www.phac-aspc.gc.ca/tbpc-latb/bcgvac_1206-eng.php|work=Public Health Agency of Canada|accessdate=30 December 2011|year=2010|month=September}}</ref><ref name=UK06>{{cite journal|last=Teo|first=SS|coauthors=Shingadia, DV|title=Does BCG have a role in tuberculosis control and prevention in the United Kingdom?|journal=Archives of Disease in Childhood|date=2006 Jun|volume=91|issue=6|pages=529–31|pmid=16714729|pmc= 2082765|doi=10.1136/adc.2005.085043 }}</ref> Unul dintre motivele pentru care nu se recomandă administrarea vaccinului este că acesta determină rezultate fals pozitive la [[testul cutanat la tuberculină]], anulând eficacitatea acestuia în identificarea bolii.<ref name=UK06/> În prezent, alte vaccinuri sunt în curs de dezvoltare.<ref name=Lancet11/>
+===Sănătate publică===
+În anul 1993, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat tuberculoza o „problemă urgentă de sănătate globală”.<ref name=Lancet11/> În 2006, parteneriatul pentru oprirea tuberculozei a întocmit [[Planul global de stopare a tuberculozei]], al cărui obiectiv principal este să salveze 14 milioane de vieţi până în 2015.<ref>{{cite web|url=http://www.stoptb.org/global/plan/|title=The Global Plan to Stop TB|publisher=[[World Health Organization]]|year=2011|accessdate=13 June 2011}}</ref> Nu toate obiectivele propuse vor fi atinse până în anul 2015, îndeosebi din cauza creşterii numărului de cazuri de tuberculoză asociată cu infecţia HIV şi apariţia tuberculozei multidrog-rezistentă (MDR-TB).<ref name=Lancet11/> În programele de sănătate publică se utilizează sistemul de [[clasificare a tuberculozei]] dezvoltat de [[Societatea Americană de Boli Toracice]].<ref>{{cite book|last=Warrell|first=ed. by D. J. Weatherall ... [4. + 5. ed.] ed. by David A.|title=Sections 1 - 10.|year=2005|publisher=Oxford Univ. Press|location=Oxford [u.a.]|isbn=978-0-19-857014-1|pages=560|url=http://books.google.ca/books?id=EhjX517cGVsC&pg=PA560|edition=4. ed., paperback.}}</ref>
+==Menţinerea sub control a bolii==
+În tratamentul tuberculozei sunt prescrise [[antibiotice]] pentru exterminarea bacteriilor. Este dificil de conceput un tratament eficient din cauza structurii neobişnuite şi compoziţiei chimice a peretelui celular micobacterian. Acesta blochează pătrunderea medicamentelor, anulând astfel eficienţa multor antibiotice.<ref>{{cite journal |author=Brennan PJ, Nikaido H |title=The envelope of mycobacteria|journal=Annu. Rev. Biochem. |volume=64 |pages=29–63 |year=1995 |pmid=7574484|doi=10.1146/annurev.bi.64.070195.000333}}</ref> Cele două tipuri de antibiotice utilizate cel mai frecvent sunt [[izoniazida]] şi [[rifampicina]], tratamentele putând dura luni de zile.<ref name=CDCcourse/> În cazul tuberculozei latente, se administrează de regulă un singur tip de antibiotic.<ref name=Latent2011/> În cazurile de tuberculoză activă sunt cel mai eficiente combinaţiile de mai multe antibiotice pentru a reduce riscul ca bacteriile să dezvolte o [[rezistenţă la antibiotice]].<ref name=Lancet11/> De asemenea, pacienţii cu infecţie latentă sunt trataţi pentru a preveni apariţia ulterioară a tuberculozei active.<ref name=Latent2011>{{cite journal|last=Menzies|first=D|coauthors=Al Jahdali, H, Al Otaibi, B|title=Recent developments in treatment of latent tuberculosis infection.|journal=The Indian journal of medical research|date=2011 Mar|volume=133|pages=257-66|pmid=21441678}}</ref> OMS recomandă [[terapia sub directă observare]], prin care un cadru medical observă în mod direct luarea medicamentelor de către pacient. Obiectivul acestei terapii este de a reduce numărul persoanelor care nu urmează tratamentul în mod corespunzător.<ref>{{cite book |author=Arch G., III Mainous |title=Management of Antimicrobials in Infectious Diseases: Impact of Antibiotic Resistance |publisher=Humana Pr |location= |year=2010 |pages=69 |isbn=1-60327-238-0 |oclc=|url=http://books.google.ca/books?id=hwVFAPLYznsC&pg=PA69}}</ref> Totuşi, nu există dovezi solide care să susţină eficienţa terapiei prin directă observare. <ref>{{cite journal |author=Volmink J, Garner P |title=Directly observed therapy for treating tuberculosis |journal=Cochrane Database Syst Rev |volume= |issue=4 |pages=CD003343 |year=2007|pmid=17943789 |doi=10.1002/14651858.CD003343.pub3 |url=}}</ref> Metodele de reamintire a importanţei tratamentului sunt eficiente.<ref>{{cite journal|last=Liu|first=Q|coauthors=Abba, K; Alejandria, MM; Balanag, VM; Berba, RP; Lansang, MA|title=Reminder systems and late patient tracers in the diagnosis and management of tuberculosis.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|date=2008 Oct 8|issue=4|pages=CD006594|pmid=18843723}}</ref>
+===Instalarea bolii===
+Începând din anul 2010, tratamentul recomandat în cazul tuberculozei pulmonare în fază incipientă constă în administrarea unei combinaţii de antibiotice pe o durată de şase luni. În primele două luni se administrează rifampicină, izoniazidă, [[pirazinamidă]] şi [[etambutol]]. În ultimele patru luni, se administrează numai rifampicină şi izoniazidă.<ref name=Lancet11/> În caz de rezistenţă crescută la izoniazidă, aceasta poate fi înlocuită cu etambutol în ultimele patru luni.<ref name=Lancet11/>
+===Recurenţa bolii===
+În caz de recurenţă a bolii, trebuie efectuate analize pentru a depista tipurile de antibiotice la care aceasta este sensibilă înainte de a stabili tratamentul.<ref name=Lancet11/> În caz de [[tuberculoză multidrog-rezistentă|tuberculoză multidrog-rezistentă]] (MDR-TB), se recomandă tratamentul cu cel puţin patru antibiotice eficiente pe o durată de 18–24&nbsp;luni.<ref name=Lancet11/>
+===Rezistenţa la medicamente===
+Rezistenţa primară apare în cazul în care o persoană este infectată cu o tulpină de virus rezistentă. O persoană infectată poate dezvolta rezistenţă secundară (dobândită) la medicamente antituberculoase în timpul terapiei. Rezistenţa secundară poate apărea ca urmare a unui tratament inadecvat, fie datorită administrării incorecte a acestuia (nerespectarea tratamentului de către pacient), fie datorită utilizării de medicamente de proastă calitate.<ref name=OBrien>{{cite journal |author=O'Brien R |title=Drug-resistant tuberculosis: etiology, management and prevention |journal=Semin Respir Infect |volume=9 |issue=2|pages=104–12 |year=1994|pmid = 7973169}}</ref> Tuberculoza rezistentă la tratament constituie o problemă gravă de sănătate publică în multe ţări în curs de dezvoltare. Tratamentul tuberculozei rezistente la tratament este mai îndelungat şi necesită medicamente mai scumpe. MDR-TB se defineşte ca rezistenţa la cele două medicamente de linia întâi cu cea mai mare eficienţă: rifampicină şi izoniazidă. [[Tuberculoza cu rezistenţă extinsă la medicamentele antituberculoase|TBC cu rezistenţă extinsă la medicamentele antituberculoase]] este rezistentă la cel puţin trei dintre cele şase clase de medicamente de linia a doua.<ref name="MMWR2006">{{cite journal |title=Emergence of ''Mycobacterium tuberculosis'' with extensive resistance to second-line drugs—worldwide, 2000–2004 |journal=MMWR Morb Mortal Wkly Rep |volume=55 |issue=11 |pages=301–5 |year=2006|url=http://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/mm5511a2.htm|pmid = 16557213 |author=Centers for Disease Control and Prevention (CDC)}}</ref> [[Tuberculoza cu rezistenţă totală la medicamentele antituberculoase|TBC cu rezistenţă totală la medicamentele antituberculoase]] este rezistentă la toate medicamentele utilizate în prezent. Primul caz de tuberculoză cu rezistenţă totală la medicamentele antituberculoase a fost observat în Italia în anul 2003, dar nu şi pe scară extinsă până în 2012. <ref>{{cite web|title=Totally Resistant TB: Earliest Cases in Italy |url=http://www.wired.com/wiredscience/2012/01/tdr-first-italy/|author=Maryn McKenna|date=12 January 2012|accessdate=12 January 2012|publisher=[[Wired (magazine)|Wired]]}}</ref>
+==Prognostic==
+Evoluţia de la infecţie la boală se produce în stadiul în care bacilii trec de barierele de protecţie imunitară şi încep să se multiplice. În cazul tuberculozei primare (aproximativ 1–5% din cazuri), această evoluţie are loc imediat după infecţia iniţială.<ref name=Robbins/>Totuşi, în majoritatea cazurilor, se produce [[Tuberculoza latentă|infecţia latentă]], fără simptome evidente.<ref name=Robbins/> Aceşti bacili inactivi declanşează tuberculoza activă în 5&ndash;10% din cazurile latente, adesea după mai mulţi ani de la infectare.<ref name=Pet2005/>
+Riscul de reactivare a bolii creşte în caz de imunosupresie, produsă de exemplu de infectarea cu virusul HIV. În cazul persoanelor co-infectate cu „M. tuberculosis” şi HIV, riscul de reactivare creşte cu 10% pe an.<ref name=Robbins/> Studiile care utilizează amprente ADN ale tulpinilor „M. tuberculosis” demonstrează că reinfecţia cauzează apariţia tuberculozei recurente mai des decât se credea până acum.<ref>{{cite journal |doi=10.1016/S1473-3099(03)00607-8 |title=Recurrence in tuberculosis: relapse or reinfection? |year=2003 |author=Lambert M |journal=Lancet Infect Dis |volume=3 |page=282 |pmid=12726976 |issue=5|author-separator=, |display-authors=1 |last2=Hasker |first2=Epco |last3=Deun |first3=Armand Van |last4=Roberfroid|first4=Dominique |last5=Boelaert |first5=Marleen |last6=Van Der Stuyft |first6=Patrick |pages=282–7}}</ref> Se consideră că reinfecţia provoacă peste 50% din cazurile de tuberculoză reactivată în zonele cu răspândire mare a bolii.<ref>{{cite journal|last=Wang|first=JY|coauthors=Lee, LN, Lai, HC, Hsu, HL, Liaw, YS, Hsueh, PR, Yang, PC|title=Prediction of the tuberculosis reinfection proportion from the local incidence|journal=The Journal of infectious diseases|date=15 July 2007|volume=196|issue=2|pages=281–8|pmid=17570116|doi=10.1086/518898}}</ref> Riscul de deces cauzat de tuberculoză a fost de 4% în anul 2008, în scădere de la cel de 8% înregistrat în 1995.<ref name=Lancet11/>
+==Epidemiologie==
+[[
+File:Tuberculosis-prevalence-WHO-2009.svg|thumb|alt=Harta lumii cu [[Africa Subsahariană]] în diverse nuanţe de galben, indicând o prevalenţă de peste 300 din 100.000 de persoane, iar S.U.A., Canada, Australia şi nordul Europei în nuanţe bleumarin, indicând o prevalenţă de aproximativ 10 din 100.000 de persoane. Asia este reprezentată într-o nuanţă de galben pal, indicând o prevalenţă de 200 din 100.000 de persoane. America de Sud este ilustrată într-o nuanţă de galben închis.|În 2007, prevalenţa tuberculozei la 100.000 de persoane a fost cea mai ridicată în Africa Subsahariană, fiind de asemenea ridicată şi în Asia.<ref name=WHO2009-Burden>{{cite book |title=Global tuberculosis control: epidemiology, strategy, financing |author=World Health Organization |year=2009 |isbn=978-92-4-156380-2|chapter=The Stop TB Strategy, case reports, treatment outcomes and estimates of TB burden|chapterurl=http://who.int/tb/publications/global_report/2009/annex_3/en/index.html|accessdate=14 November 2009|pages=187–300}}</ref>]]
+Aproximativ o treime din populaţia lumii este infectată cu „M. tuberculosis”. În fiecare secundă, pe glob se produce o nouă infecţie.<ref name=WHO2012data/> Totuşi, majoritatea infecţiilor cu „M. tuberculosis” nu cauzează tuberculoza,<ref name=CDC>{{cite web|publisher=[[Centers for Disease Control]]|url=http://www.cdc.gov/tb/publications/factsheets/general/LTBIandActiveTB.htm|title=Fact Sheets: The Difference Between Latent TB Infection and Active TB Disease|date=20 June 2011|accessdate=26 July 2011}}</ref> iar 90&ndash;95% dintre infecţii nu prezintă simptome.<ref name=Book90/> În 2007, existau aproximativ 13,7 milioane de cazuri de tuberculoză activă.<ref name=WHO2009-Epidemiology/> În 2010, numărul cazurilor nou diagnosticate a fost de 8,8 milioane, iar numărul de decese a fost de 1,45 milioane, majoritatea survenite în [[Naţiuni în curs de dezvoltare|ţările în curs de dezvoltare]].<ref name=WHO2011/> Dintre cele 1,45 milioane de decese, aproximativ 0,35&nbsp;milioane s-au produs în rândul persoanelor co-infectate cu HIV.<ref name=WHO2011Control>{{cite web|title=Global Tuberculosis Control 2011|url=http://www.who.int/tb/publications/global_report/2011/gtbr11_full.pdf|work=World Health Organization|accessdate=15 April 2012}}</ref>
+Tuberculoza reprezintă a doua cauză a mortalităţii ca urmare a unei boli infecţioase (principala cauză fiind HIV/SIDA).<ref name=ID10/> Numărul total de cazuri de tuberculoză („[[Prevalenţă (epidemiologie)|prevalenţa]]”) este în scădere din anul 2005. Numărul de noi îmbolnăviri („[[Incidenţă (epidemiologie)|incidenţa]]”) a scăzut din anul 2002.<ref name=WHO2011/> Îndeosebi China a realizat o evoluţie remarcabilă în acest sens. Între 1990 şi 2010, China a redus rata mortalităţii cauzate de tuberculoză cu aproximativ 80%.<ref name=WHO2011Control/> Tuberculoza este o boală mai frecvent întâlnită în ţările în curs de dezvoltare. În aproximativ 80% din populaţia multor ţări din Asia şi Africa testul la tuberculină este pozitiv, în timp ce acest lucru este valabil doar în 5–10% din populaţia S.U.A.<ref name=Robbins/> Specialiştii au sperat ca tuberculoza să poată fi controlată complet. Totuşi, controlul complet al maladiei este puţin probabil, datorită mai multor factori. Dezvoltarea unui vaccin eficient s-a dovedit dificilă. Costul este ridicat, iar diagnosticarea bolii necesită timp. Tratamentul durează mai multe luni. Un număr mai ridicat de persoane infectate cu HIV contractează tuberculoza. Tuberculoza rezistentă la medicamente a apărut în anii 1980.<ref name=Lancet11/>
+[[
+File:TB incidence.png|thumb|left|Numărul anual de cazuri de tuberculoză raportate. Date furnizate de [[Organizaţia Mondială a Sănătăţii|OMS]].<ref>{{cite web|author=World Health Organization|url=http://www.who.int/tb/publications/global_report/2008/annex_3/en/index.html|title=WHO report 2008: Global tuberculosis control|accessdate=13 April 2009}}</ref>]]
+În anul 2007, ţara cu cea mai ridicată rată de incidenţă estimată a fost [[Swaziland]], cu 1.200 de cazuri la 100.000 de persoane. India a înregistrat cea mai ridicată incidenţă totală estimată a maladiei, cu 2 milioane de noi cazuri.<ref name=WHO2009-Epidemiology/> În ţările dezvoltate, tuberculoza este o boală mai puţin obişnuită şi este prezentă în special în zonele urbane. În 2010, ratele de TBC la 100.000 de persoane în diferite regiuni ale lumii au fost următoarele: pe glob 178, Africa 332, America de Nord şi de Sud 36, Estul Mediteranei 173, Europa 63, Asia de Sud-Est 278 şi Pacificul de Vest 139.<ref name=WHO2011Control/> În Canada şi Australia, tuberculoza este mult mai des întâlnită în rândul [[Populaţii aborigene|populaţiilor aborigene]], îndeosebi în zonele îndepărtate.<ref>{{cite journal|last=FitzGerald|first=JM|coauthors=Wang, L, Elwood, RK|title=Tuberculosis: 13. Control of the disease among aboriginal people in Canada.|journal=CMAJ : Canadian Medical Association journal = journal de l'Association medicale canadienne|date=2000 Feb 8|volume=162|issue=3|pages=351-5|pmid=10693593}}</ref><ref>{{cite book |author=Quah, Stella R.; Carrin, Guy; Buse, Kent; Kristian Heggenhougen |title=Health Systems Policy, Finance, and Organization |publisher=Academic Press |location=Boston |year=2009 |pages=424 |isbn=0-12-375087-3 |oclc= |url=http://books.google.ca/books?id=IEXUrc0tr1wC&pg=PA424}}</ref> În Statele Unite, mortalitatea datorată tuberculozei în rândul populaţiilor aborigene este de cinci ori mai ridicată.<ref>{{cite book |author= Anne-Emanuelle Birn |title= Textbook of International Health: Global Health in a Dynamic World |year=2009|pages=261 |isbn= 9780199885213 |url=http://books.google.ca/books?id=2XBB4-eYGZIC&pg=PT261  |doi= |accessdate=}}</ref>
+Incidenţa tuberculozei variază în funcţie de vârstă. În Africa, maladia afectează în primul rând persoanele cu vârsta între 12 şi 18 ani şi adulţii tineri.<ref>{{cite web|author=World Health Organization|url=http://www.who.int/tb/publications/global_report/2006/pdf/full_report_correctedversion.pdf|title=Global Tuberculosis Control Report, 2006 – Annex 1 Profiles of high-burden countries|format=PDF|accessdate=13 October 2006}}</ref>Totuşi, în ţările în care ratele de incidenţă au scăzut considerabil (cum este cazul Statelor Unite), tuberculoza afectează îndeosebi persoanele în vârstă şi persoanele cu un sistem imunitar deficitar.<ref name=Robbins/><ref>{{cite web|author=Centers for Disease Control and Prevention|url=http://www.cdc.gov/nchstp/tb/pubs/slidesets/surv/surv2005/default.htm|title=2005 Surveillance Slide Set|date=12 September 2006|accessdate=13 October 2006}}</ref>
+==Istoric==
+[[
+Image:Mummy at British Museum.jpg|thumb|[[Mumie]] egipteană expusă în [[British Museum]] - la [[mumie|mumiile]] [[egipt]]ene s-a constatat afectarea tuberculoasă a coloanei vertebrale.]]
+Tuberculoza a apărut la oameni încă din [[Istorie antică|antichitate]].<ref name=Lancet11>{{cite journal|last=Lawn|first=SD|coauthors=Zumla, AI|title=Tuberculosis|journal=Lancet|date=2 July 2011|volume=378|issue=9785|pages=57–72|pmid=21420161|doi=10.1016/S0140-6736(10)62173-3}}</ref> Cea mai veche dovadă a bolii o constituie bacteria „M. tuberculosis” descoperită în fosilele unui bizon care a trăit în urmă cu aproape 17.000 ani.<ref>{{cite journal |author=Rothschild BM |title=Mycobacterium tuberculosis complex DNA from an extinct bison dated 17,000 years before the present |journal=Clin. Infect. Dis. |volume=33 |issue=3 |pages=305–11 |year=2001|month=August |pmid=11438894 |doi=10.1086/321886 |url=http://www.journals.uchicago.edu/cgi-bin/resolve?CID001531|author-separator=, |author2=Martin LD |author3=Lev G |display-authors=3 |last4=Bercovier |first4=Helen |last5=Bar‐Gal|first5=Gila Kahila |last6=Greenblatt |first6=Charles |last7=Donoghue |first7=Helen |last8=Spigelman |first8=Mark|last9=Brittain |first9=David}}</ref> Pe de altă parte, nu se ştie cu exactitate dacă tuberculoza provine de la bovine, fiind transferată ulterior la om, sau dacă a apărut de la un strămoş comun.<ref>{{cite journal |author=Pearce-Duvet J |title=The origin of human pathogens: evaluating the role of agriculture and domestic animals in the evolution of human disease|journal=Biol Rev Camb Philos Soc |volume=81 |issue=3 |pages=369–82 |year=2006|pmid = 16672105|doi=10.1017/S1464793106007020}}</ref> A existat o perioadă în care oamenii de ştiinţă credeau că MTBC (complexul M. tuberculosis) a fost transmis de la animal la om în timpul domesticirii animalelor. Cu toate acestea, prin compararea [[gene]]lor complexului „M. tuberculosis”  (MTBC) de la oameni cu cele de la animale, s-a demonstrat că această teorie este falsă. Ambele tulpini bacteriene provin de la un strămoş comun, care ar fi putut provoca apariţia infecției la oameni încă din perioada cunoscută sub numele de [[Revoluția neolitică]].<ref>{{cite journal|last=Comas|first=I|coauthors=Gagneux, S|title=The past and future of tuberculosis research.|journal=PLoS pathogens|date=2009 Oct|volume=5|issue=10|pages=e1000600|pmid=19855821}}</ref> Fragmentele de schelet găsite indică faptul că oamenii preistorici (4000 [[Era noastră|î.Hr.]]) sufereau de tuberculoză. Cercetătorii au putut constata o afectare tuberculoasă a coloanei vertebrale la [[mumie|mumii]]le [[egipt]]ene din perioada 3000&ndash;2400 î.Hr.<ref>{{cite journal |author=Zink A, Sola C, Reischl U, Grabner W, Rastogi N, Wolf H, Nerlich A |title=Characterization of Mycobacterium tuberculosis Complex DNAs from Egyptian Mummies by Spoligotyping |journal=J Clin Microbiol |volume=41 |issue=1 |pages=359–67 |year=2003 |pmid=12517873|doi=10.1128/JCM.41.1.359-367.2003 |pmc=149558}}</ref>  „Ftizie” este termenul grecesc pentru „oftică,” vechea denumire a tuberculozei pulmonare.<ref>{{cite book|title=The Chambers Dictionary.|year=1998|publisher=Allied Chambers India Ltd.|location=New Delhi|isbn=978-81-86062-25-8|pages=352|url=http://books.google.ca/books?id=pz2ORay2HWoC&pg=RA1-PA352}}</ref> În jurul anului 460 î.Hr., [[Hippocrate]] considera că ftizia era cea mai răspândită boală din acea vreme. Bolnavii de tuberculoză făceau febră și tușeau cu sânge. De cele mai multe ori, boala era fatală.<ref>Hippocrates.[http://web.archive.org/web/20050211173218/http://classics.mit.edu/Hippocrates/aphorisms.mb.txt Aphorisms.] Accessed 7 October 2006.</ref> Studiile genetice indică faptul că tuberculoza există în [[America]] încă din jurul anului 100 d.Hr.<ref>{{cite journal |author=Konomi N, Lebwohl E, Mowbray K, Tattersall I, Zhang D |title=Detection of Mycobacterial DNA in Andean Mummies |journal=J Clin Microbiol |volume=40 |issue=12 |pages=4738–40 |year=2002 |pmid=12454182|doi=10.1128/JCM.40.12.4738-4740.2002 |pmc=154635}}</ref>
+Înainte de [[Revoluţia industrială]], în tradiţia populară, tuberculoza era adesea asociată cu [[vampir]]ii. Atunci când unul din membrii unei familii murea din cauza acestei boli, ceilalţi membri ai familiei respective, care contractaseră și ei infecția, se îmbolnăveau și ei treptat. Se credea că cel care s-a îmbolnăvit primul secătuieşte viaţa celorlalţi membri ai familiei sale.<ref name=sledzik>{{cite journal |last=Sledzik |first=Paul S. |coauthors=Nicholas Bellantoni |month=June |year=1994 |title=Bioarcheological and biocultural evidence for the New England vampire folk belief |journal=American Journal of Physical Anthropology |volume=94 |issue=2 |pages=269–274|doi=10.1002/ajpa.1330940210 |url=http://www.ceev.net/biocultural.pdf |format=PDF|pmid=8085617 |issn=0002-9483}}</ref>
+Formaţiunile pulmonare asemănătoare unor [[tubercul (anatomie)|tuberculi]] au fost incluse printre simptomele bolii de către [[Dr. Richard Morton]] în 1689.<ref name="WhoNamedIt-Calmette">{{WhoNamedIt|doctor|2413|Léon Charles Albert Calmette}}</ref><ref name="MedHist1970-Trail">{{cite journal |author=Trail RR |title=Richard Morton (1637-1698) |journal=Med Hist |volume=14|issue=2 |pages=166–74 |year=1970 |month=April |pmid=4914685 |pmc=1034037 }}</ref> Cu toate acestea, tuberculoza poate prezenta o mare varietate de simptome, astfel că boala nu a putut fi identificată ca atare decât în jurul anului 1820. Numele de tuberculoză i-a fost dat de-abia în anul 1839 de către [[Johann Lukas Schönlein|J. L. Schönlein]].<ref>Zur Pathogenie der Impetigines. Auszug aus einer brieflichen Mitteilung an den Herausgeber. [Müller’s] ''Archiv für Anatomie, Physiologie und wissenschaftliche Medicin''. 1839, page 82.</ref> Între 1838 și 1845, Dr. John Croghan, proprietarul [[Mammoth Cave]], obișnuia să ducă bolnavii de tuberculoză în peşteră, în speranţa că aceştia se vor însănătoși datorită temperaturii constante și aerului curat din interiorul acesteia: bolnavii respectivi au murit după mai puțin de un an.<ref>[http://edition.cnn.com/2004/TRAVEL/DESTINATIONS/02/26/mammoth.cave.ap/index.html Kentucky: Mammoth Cave long on history.] ''[[CNN]]''. 27 February 2004. Accessed 8 October 2006.</ref> Hermann Brehmer a deschis primul [[sanatoriu]] TBC în 1859, în [[Sokołowsko|Sokołowsko, Polonia]].<ref name =sanatoria>{{cite journal |author=McCarthy OR |title=The key to the sanatoria |journal=J R Soc Med |volume=94 |issue=8 |pages=413–7 |year=2001 |month=August |pmid=11461990 |pmc=1281640|url=http://www.jrsm.org/cgi/pmidlookup?view=long&pmid=11461990}}</ref>
+[[
+image:RobertKoch.jpg|upright|thumb|left|Dr. Robert Koch a descoperit bacilul tuberculozei.]]
+Bacilul care provoacă tuberculoza, „Mycobacterium tuberculosis”, a fost descoperit la 24 martie 1882 de [[Robert Koch]]. Pentru descoperirea sa, Koch a primit [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] în 1905.<ref>[[Nobel Foundation]]. [http://nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1905/ The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1905.]Accessed 7 October 2006.</ref> Koch nu credea că există vreo legătură între tuberculoza la bovine (vite) și tuberculoza la oameni. Din acest motiv, destul de târziu s-a putut stabili că laptele infectat reprezintă o sursă de infecţie. Ulterior, riscul transmiterii de la această sursă a fost redus în mod simţitor datorită introducerii procesului de [[pasteurizare]]. În 1890, Koch a susținut că un anumit extras de [[glicerină]] din bacilul tuberculozei constituie „leacul” împotriva tuberculozei. A numit acest extras „tuberculină”. Deşi „tuberculina” s-a dovedit ineficientă, aceasta a fost adaptată ca test de screening pentru identificarea prezenţei bolii în faza presimptomatică.<ref>{{cite journal|author=Waddington K |title=To stamp out "So Terrible a Malady": bovine tuberculosis and tuberculin testing in Britain, 1890–1939 |journal=Med Hist |volume=48 |issue=1 |pages=29–48 |year=2004 |month=January |pmid=14968644 |pmc=546294 }}</ref>
+[[Albert Calmette]] și [[Camille Guérin]] au înregistrat primul succes în imunizarea împotriva tuberculozei în anul 1906. Aceştia au folosit o tulpină atenuată a bacilului tuberculozei bovine pentru a crea un vaccin pe care l-au numit vaccinul BCG ([[Bacilul Calmette-Guérin|bacilul lui Calmette și Guérin]]). Vaccinul BCG a fost folosit pentru prima dată la oameni în anul 1921 în [[Franța]].<ref name=Bonah>{{cite journal |author=Bonah C|title=The 'experimental stable' of the BCG vaccine: safety, efficacy, proof, and standards, 1921–1933 |journal=Stud Hist Philos Biol Biomed Sci |volume=36 |issue=4 |pages=696–721 |year=2005 |pmid=16337557|doi=10.1016/j.shpsc.2005.09.003}}</ref> Pe de altă parte, vaccinul BCG a fost utilizat pe scară largă doar în [[Statele Unite|SUA]], [[Marea Britanie]] și [[Germania]] de-abia după cel de-al doilea război mondial.<ref name=Comstock>{{cite journal |author=Comstock G |title=The International Tuberculosis Campaign: a pioneering venture in mass vaccination and research |journal=Clin Infect Dis |volume=19 |issue=3 |pages=528–40 |year=1994|pmid=7811874|doi=10.1093/clinids/19.3.528}}</ref>
+Tuberculoza a creat o profundă îngrijorare în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, fiind considerată o boală [[endemic (epidemiologie)|endemică]] a populaţiei urbane sărace. În 1815, în Anglia, unul din patru oameni murea de „oftică”. În 1918, în Franţa, unul din şase oameni murea de tuberculoză. După ce oamenii de știință au stabilit, în jurul anului 1880, că boala este contagioasă, tuberculoza a fost inclusă într-o listă a [[Lista bolilor cu declarare obligatorie|bolilor cu declarare obligatorie]] în Marea Britanie. Au fost iniţiate campanii care să îi convingă pe oameni să nu mai scuipe în locurile publice, iar persoanele sărace infectate erau „încurajate” să se interneze în [[sanatoriu|sanatorii]] care semănau mai degrabă cu nişte închisori. (Sanatoriile pentru clasele de mijloc și cele superioare ofereau servicii excelente de asistenţă medicală.)<ref name =sanatoria/> Se presupunea că sanatoriile oferă avantajele unui mediu cu „aer curat”. Dar chiar și în cele mai bune condiţii, 50% dintre cei internaţi mureau în următorii cinci ani („cca.” 1916).<ref name =sanatoria/>
+În Europa, rata îmbolnăvirilor de tuberculoză a început să crească la începutul anului 1600. Îmbolnăvirile de tuberculoză au atins un nivel de vârf în Europa în jurul anului 1800, constituind cauza a aproximativ 25% din totalul deceselor înregistrate.<ref>{{cite book|last=Bloom|first=editor, Barry R.|title=Tuberculosis : pathogenesis, protection, and control|year=1994|publisher=ASM Press|location=Washington, D.C.|isbn=978-1-55581-072-6}}</ref> Până în 1950, numărul deceselor scăzuse cu aproape 90%.<ref>{{cite book|last=Persson|first=Sheryl|title=Smallpox, Syphilis and Salvation: Medical Breakthroughs That Changed the World|year=2010|publisher=ReadHowYouWant.com|isbn=978-1-4587-6712-7|pages=141|url=http://books.google.ca/books?id=-W7ch1d6JOoC&pg=PA141}}</ref> Schimbările întreprinse în sistemul de sănătate publică au redus în mod semnificativ incidenţa tuberculozei chiar înainte ca [[streptomicina]] și alte antibiotice să înceapă să fie utilizate. Chiar și în aceste condiţii, boala a rămas o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii publice. La înfiinţarea sa în 1913, [[Medical Research Council (Regatul Unit)|Medical Research Council]] din Marea Britanie punea accent pe cercetarea în domeniul tuberculozei.<ref>{{cite book|last=editor|first=Caroline Hannaway,|title=Biomedicine in the twentieth century: practices, policies, and politics|year=2008|publisher=IOS Press|location=Amsterdam|isbn=978-1-58603-832-8|pages=233|url=http://books.google.ca/books?id=o5HBxyg5APIC&pg=PA233}}</ref>
+În 1946, dezvoltarea antibioticului numit [[streptomicină]] a transformat în realitate tratarea eficientă și vindecarea bolnavilor de TBC. Înainte de introducerea acestui medicament, singurul tratament (cu excepția sanatoriilor) consta în intervenţia chirurgicală. „Tehnica [[pneumotorax]]” comprima plămânul infectat pentru a-l „imobiliza”, permițând astfel leziunilor tuberculoase să se vindece.<ref>{{cite book|last=Shields|first=Thomas|title=General thoracic surgery|year=2009|publisher=Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins|location=Philadelphia|isbn=978-0-7817-7982-1|pages=792|url=http://books.google.ca/books?id=bVEEHmpU-1wC&pg=PA792|edition=7th ed.}}</ref> Apariţia MDR-TB a introdus din nou intervenţia chirurgicală ca opţiune în cadrul standardelor de asistenţă medicală în tratamentul afecţiunilor pulmonare TBC. Intervenţiile chirurgicale actuale implică îndepărtarea cavităților patologice din plămâni („bule”) pentru a reduce numărul bacteriilor existente și pentru a creşte expunerea bacteriilor rămase la medicamentele din sânge. Prin intervenţia chirurgicală se reduce numărul total al bacteriilor și se creşte eficienţa tratamentului sistemic cu antibiotice.<ref>{{cite journal |author=Lalloo UG, Naidoo R, Ambaram A |title=Recent advances in the medical and surgical treatment of multi-drug resistant tuberculosis |journal=Curr Opin Pulm Med |volume=12|issue=3 |pages=179–85 |year=2006 |month=May |pmid=16582672 |doi=10.1097/01.mcp.0000219266.27439.52|url=http://meta.wkhealth.com/pt/pt-core/template-journal/lwwgateway/media/landingpage.htm?issn=1070-5287&volume=12&issue=3&spage=179}}</ref> Deşi specialiştii au sperat să elimine complet tuberculoza (''vezi'' [[variola]]), apariţia tulpinilor [[Rezistent la antibiotice|rezistente la medicamente]], în jurul anului 1980, a făcut mai puțin probabilă eradicarea tuberculozei. Reapariția ulterioară a bolii a determinat OMS să declare tuberculoza o urgență mondială în anul 1993.<ref>{{cite web|title=Frequently asked questions about TB and HIV|url=http://www.who.int/tb/hiv/faq/en/index.html|work=World Health Organization|accessdate=15 April 2012}}</ref>
+==Societate și cultură==
+[[Organizația Mondială a Sănătății]] și [[Fundația Bill și Melinda Gates]] finanţează un nou test de diagnostic rapid pentru ţările cu venituri mici și mijlocii.<ref name=Xpert2011>{{cite journal|last=Lawn|first=SD|coauthors=Nicol, MP|title=Xpert® MTB/RIF assay: development, evaluation and implementation of a new rapid molecular diagnostic for tuberculosis and rifampicin resistance.|journal=Future microbiology|date=2011 Sep|volume=6|issue=9|pages=1067-82|pmid=21958145}}</ref><ref>{{cite news|url=http://www.reuters.com/article/idUSTRE6B71RF20101208 |title=WHO says Cepheid rapid test will transform TB care|work= Reuters | date=8 December 2010}}</ref> În 2011, foarte multe țări sărace aveau acces doar la diagnosticul prin microscopia sputei.<ref>{{cite journal|last=Lienhardt|first=C|coauthors=Espinal, M, Pai, M, Maher, D, Raviglione, MC|title=What research is needed to stop TB? Introducing the TB Research Movement.|journal=PLoS medicine|date=2011 Nov|volume=8|issue=11|pages=e1001135|pmid=22140369|doi=10.1371/journal.pmed.1001135|pmc=3226454}}</ref>
+În 2010, în India s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză la nivel mondial. Una dintre cauze a fost gestionarea defectuoasă a bolii de către sectorul privat de sănătate. Programe precum [[Programul Național de Control al Tuberculozei]] contribuie la scăderea numărului de cazuri de TBC în rândul populaţiei care beneficiază de serviciile sistemului public de sănătate.<ref name="Bhargava">{{cite journal |author=Anurag Bhargava, Lancelot Pinto, Madhukar Pai |title=Mismanagement of tuberculosis in India: Causes, consequences, and the way forward |journal=Hypothesis|volume=9 |issue=1 |pages=e7 |year=2011 |url=http://www.hypothesisjournal.com/?p=989}}</ref><ref>{{cite journal|last=Amdekar|first=Y|title=Changes in the management of tuberculosis.|journal=Indian journal of pediatrics|date=2009 Jul|volume=76|issue=7|pages=739-42|pmid=19693453}}</ref>
+==Cercetare==
+Vaccinul BCG are limitele sale, fapt pentru care, în prezent, se fac cercetări pentru a dezvolta noi vaccinuri anti-TBC.<ref name=VacRes2011>{{cite journal|last=Martín Montañés|first=C|coauthors=Gicquel, B|title=New tuberculosis vaccines.|journal=Enfermedades infecciosas y microbiologia clinica|date=2011 Mar|volume=29 Suppl 1|pages=57–62|pmid=21420568|doi=10.1016/S0213-005X(11)70019-2}}</ref> Câteva dintre acestea se află deja în [[studiu clinic|studii clinice de faza I și II]].<ref name=VacRes2011/>Se încearcă eficientizarea vaccinurilor disponibile prin două metode. Una dintre aceste metode presupune adăugarea unei subunități de vaccin la BCG. Cea de-a doua metodă constă în încercarea de a dezvolta noi vaccinuri active, mai eficiente.<ref name=VacRes2011/>[[ MVA85A]] constituie un exemplu de vaccin subunitar, aflat în faza de evaluare clinică în Africa de Sud. MVA85A are la bază un virus [[Vaccinia]] modificat genetic.<ref name=Ibanga_2006>{{cite journal |author=Ibanga H, Brookes R, Hill P, Owiafe P, Fletcher H, Lienhardt C, Hill A, Adegbola R, McShane H |title=Early clinical trials with a new tuberculosis vaccine, MVA85A, in tuberculosis-endemic countries: issues in study design |journal=Lancet Infect Dis |volume=6 |issue=8|pages=522–8 |year=2006 |doi= 10.1016/S1473-3099(06)70552-7| pmid = 16870530}}</ref> Se speră ca vaccinurile să joace un rol important în tratarea tuberculozei latente și active.<ref>{{cite journal|author=Kaufmann SH|title=Future vaccination strategies against tuberculosis: Thinking outside the box|journal=Immunity|year=2010|volume=33|pages=567–77|pmid = 21029966|doi=10.1016/j.immuni.2010.09.015|issue=4}}</ref>
+Pentru a încuraja descoperirile ulterioare, cercetătorii și factorii de decizie promovează noi modele economice pentru dezvoltarea de vaccinuri, inclusiv premii, stimulente fiscale și [[angajamente prealabile de punere pe piață]].<ref>{{cite journal|author=Webber D, Kremer M|url=http://www.who.int/bulletin/archives/79(8)735.pdf |title=Stimulating Industrial R&D for Neglected Infectious Diseases: Economic Perspectives |journal=Bulletin of the World Health Organization|volume=79|issue=8|year=2001|pages=693–801}}</ref><ref>{{cite journal|author=Barder O, Kremer M, Williams H|url=http://www.bepress.com/ev/vol3/iss3/art1 |title=Advance Market Commitments: A Policy to Stimulate Investment in Vaccines for Neglected Diseases|journal=The Economists' Voice|volume=3|year=2006|issue=3|doi=10.2202/1553-3832.1144}}</ref> În activitatea de cercetare sunt implicate grupuri precum [[Stop TB Partnership]],<ref>{{cite book|last=Economic|first=Department of|title=Achieving the global public health agenda : dialogues at the Economic and Social Council|year=2009|publisher=United Nations|location=New York|isbn=978-92-1-104596-3|pages=103|url=http://books.google.ca/books?id=VeF9dv74C4MC&pg=PA103|coauthors=Affairs, Social}}</ref> SATVI (South African Tuberculosis Vaccine Initiative) și [[Aeras Global TB Vaccine Foundation]].<ref>{{cite book|last=Jong|first=[edited by] Jane N. Zuckerman, Elaine C.|title=Travelers' vaccines|year=2010|publisher=People's Medical Pub. House|location=Shelton, CT|isbn=978-1-60795-045-5|pages=319|url=http://books.google.ca/books?id=BKRpWFEy66wC&pg=PA319|edition=2nd ed.}}</ref> Fundația Aeras a primit peste 280 milioane de dolari din partea [[Fundației Bill și Melinda Gates]] pentru a dezvolta și omologa o formă îmbunătăţită a vaccinului anti-TBC, care să fie utilizată în țările cu o incidență ridicată a bolii.<ref>{{Cite web|last=Bill and Melinda Gates Foundation Announcement|title=Gates Foundation Commits $82.9 Million to Develop New Tuberculosis Vaccines|date=2004-02-12| url=http://www.globalhealth.org/news/article/4134}}</ref><ref>{{Cite web|last=Nightingale|first=Katherine|title=Gates foundation gives US$280 million to fight TB|date=2007-09-19|url=http://www.scidev.net/en/news/gates-foundation-gives-us280-million-to-fight-tb.html}}</ref>
+==Tuberculoza la animale==
+Micobacteriile pot infecta foarte multe animale, inclusiv păsări,<ref>{{cite journal|last=Shivaprasad|first=HL|coauthors=Palmieri, C|title=Pathology of mycobacteriosis in birds.|journal=The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice|date=2012 Jan|volume=15|issue=1|pages=41-55, v-vi|pmid=22244112}}</ref>rozătoare<ref>{{cite journal|last=Reavill|first=DR|coauthors=Schmidt, RE|title=Mycobacterial lesions in fish, amphibians, reptiles, rodents, lagomorphs, and ferrets with reference to animal models.|journal=The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice|date=2012 Jan|volume=15|issue=1|pages=25-40, v|pmid=22244111}}</ref> și reptile.<ref>{{cite journal|last=Mitchell|first=MA|title=Mycobacterial infections in reptiles.|journal=The veterinary clinics of North America. Exotic animal practice|date=2012 Jan|volume=15|issue=1|pages=101-11, vii|pmid=22244116}}</ref>Subspeciile „Mycobacterium tuberculosis” apar foarte rar la animalele sălbatice.<ref>{{cite book|last=Wobeser|first=Gary A.|title=Essentials of disease in wild animals|year=2006|publisher=Blackwell Publ.|location=Ames, Iowa [u.a.]|isbn=978-0-8138-0589-4|pages=170|url=http://books.google.ca/books?id=JgyS6fxVasYC&pg=PA170|edition=1st ed.}}</ref> Efortul de eradicare a tuberculozei bovine cauzate de  „[[Mycobacterium bovis]]” în rândul bovinelor, căprioarelor și cerbilor din [[Noua Zeelandă]] a fost relativ încununat de succes.<ref>{{cite journal|last=Ryan|first=TJ|coauthors=Livingstone, PG, Ramsey, DS, de Lisle, GW, Nugent, G, Collins, DM, Buddle, BM|title=Advances in understanding disease epidemiology and implications for control and eradication of tuberculosis in livestock: the experience from New Zealand.|journal=Veterinary microbiology|date=2006 Feb 25|volume=112|issue=2-4|pages=211-9|pmid=16330161}}</ref> În Marea Britanie, eforturile în acest sens au avut mai puțin succes.<ref>{{cite journal|last=White|first=PC|coauthors=Böhm, M, Marion, G, Hutchings, MR|title=Control of bovine tuberculosis in British livestock: there is no 'silver bullet'.|journal=Trends in microbiology|date=2008 Sep|volume=16|issue=9|pages=420-7|pmid=18706814}}</ref><ref>{{cite journal|last=Ward|first=AI|coauthors=Judge, J, Delahay, RJ|title=Farm husbandry and badger behaviour: opportunities to manage badger to cattle transmission of Mycobacterium bovis?|journal=Preventive veterinary medicine|date=2010 Jan 1|volume=93|issue=1|pages=2-10|pmid=19846226}}</ref>
+<!--{{wikizare-dată|februarie 2006}}
 {{referințe}}
 '''Tuberculoza''' ([[Abreviere|abrev.]] '''TBC''') se referă la o boală provocată de ''[[Mycobacterium tuberculosis]]'', ''M bovis, M africanum''; de obicei infectarea se produce prin inhalarea microorganismelor din picăturile eliminate de către bolnavii de tuberculoză. Mycobacerium poate rezista în aer o perioadă mai mare de timp și de aceea poate crește riscul răspândirii bolii. Incidența cazurilor variază în funcție de vârstă, sex și statutul socioeconomic. O incidență crescută s-a observat la persoanele infectate cu [[HIV]], la persoanele de culoare și hispanice. Probabilitatea transmiterii infecției depinde in mare măsură de imunitatea persoanei respective, nivelul de expunere precum și de virulența tulpinii bacteriene.
@@ Linia 24: / Linia 187: @@
 == Tuberculoza în România ==
-Tuberculoza este întâlnită în [[România]] mai frecvent decât în alte țări ale Uniunii Europene, se estimează că apar în medie 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, față de media europeană de circa 30 bolnavi la suta de mii de locuitori. Se estimează că în România sunt aproximativ 30 000 bolnavi în toată țara. În fiecare județ există cel puțin un spital și trei-patru dispensare de pneumoftiziologie.
+Tuberculoza este întâlnită în [[România]] mai frecvent decât în alte țări ale Uniunii Europene, se estimează că apar în medie 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, față de media europeană de circa 30 bolnavi la suta de mii de locuitori. Se estimează că în România sunt aproximativ 30 000 bolnavi în toată țara. În fiecare județ există cel puțin un spital și trei-patru dispensare de pneumoftiziologie.-->
+==Referinţe==
+{{Reflist|30em}}
 == Vezi și ==