Wikipedia:Pagini de recuperat/Gorun Manolescu

Gorun Manolescu

Îmi propun să reiau introducerea articolului Gorun Manolescu.

Justificare: Articolul a fost propus pentru ștergere anul trecut, în cea mai neagră perioadă din viața mea. Nu am avut nici o clipă disponibilă pentru a justifica necesitatea păstrării sau argumenta notabilitatea, astfel că el a fost șters. Doresc să reiau procesul de re-creare a articolului, de dezvoltare/completare a acestuia, deoarece consider (în continuare) că discutăm de o persoană notabilă, de care nu am avut timp să mă ocup în mod adecvat. PheonixRo (discuție) 26 aprilie 2018 22:02 (EEST)

@PheonixRo: Vă doresc să lăsați în urmă pentru totdeauna cea mai neagră perioadă din viața dumneavoastră și să vă refaceți puterile pentru a reveni la normalitate. Înainte de a recupera pagina Gorun Manolescu, v-aș ruga să precizați dacă dețineți vreo funcție în colegiul de redacție al revistei NOEMA, al cărei redactor șef este subiectul articolului respectiv. În cazul în care aveți vreo legătură profesională sau de altă natură cu acest subiect, vă recomand să o declarați explicit și să urmați îndrumarea noastră Wikipedia:Conflict de interese. --Pafsanias (discuție) 29 aprilie 2018 11:11 (EEST)

Activitatea mea se desfășoară în regim de voluntariat, neretribuit, fără nici un fel de alte avantaje financiar-materiale, în cadrul structurilor Academiei Române. Revista NOEMA este un periodic al CRIFST - un comitet aparținând Academiei Române, ce operează exclusiv pe bază de voluntariat. Una (și nu singura) dintre activitățile desfășurate în ultimii doi ani a fost și cea de a asigura, în timpul liber, editarea unora dintre materialele propuse de diverși specialiști pentru publicare în paginile acestei reviste dedicate istoriei științei și tehnicii. Consider că există suficiente mecanisme în Wikipedia pentru a contracara eventualele mele opinii personale (punctul de vedere neutru) ce ar fi contestate de alți membri ai comunității. Acest lucru se poate decide după ce voi termina această a doua tentativă de dezvoltare a articolului. Nu pot să cred însă că o instituție precum Academia Română, cu toate structurile componente, poate fi subiect al unor discuții de această natură. Iar în cazuri particulare, astfel de discuții pot avea loc cu foarte mult tact, și mai ales bine fundamentate, fără a afecta credibilitatea unor persoane recunoscute la nivel academic. PheonixRo (discuție) 29 aprilie 2018 12:18 (EEST)

@Silenzio76: Au trecut deja vreo 5 zile, poate chiar mai bine. Având în vedere că ai șters articolul, cine ar putea să-l refacă, să pot să continui ceea ce mi-am propus? PheonixRo (discuție) 1 mai 2018 02:19 (EEST)

@PheonixRo:, îmi cer scuze că nu v-am răspuns la mesaj. Având în vedere că eu sunt cel care am șters articolul prefer să nu mă amestec în această procedură de recuperare. Dacă doriți să vi se ia în considerare cererea ar trebui să aduceți niște argumente solide pentru recuperare, nu doar promisiunea că veți dovedi notabilitate. Oferiți niște indicii. Cele bune, --Silenzio (discuție) 1 mai 2018 04:34 (EEST)

@Silenzio76: Mulțumesc pentru răspuns. Problema nu este să recuperez ceva. Mă așteptam să găsesc bunăvoința de a se da un răspuns pozitiv la solicitare, oricine ar fi fost el, astfel încât să fac pașii pe care-i planificasem. Nu vreau să pun pe nimeni să facă eforturi pentru mine. Voi prezenta argumentele de care vorbiți astfel încât să fie foarte ușor de analizat și comentat. PheonixRo (discuție) 1 mai 2018 12:35 (EEST)

Am încheiat, în mare, refacerea articolului. Am introdus surse noi, independente, încercând să respect caracterul de încredere. Unde am putut, am introdus referințe online.PheonixRo (discuție) 19 mai 2018 23:13 (EEST)

Nu pare a avea o notabilitate corespunzatoare tinand cont de recunoasterea oficiala la care s-a acordat aceeasi diploma la o multime de persoane din domeniu, el fiind una din ele. Nu stiu de Dispozitiv de foraj cu circulație locală la talpă ce impact are in industria de extractie a petrolului, dar ... pare a fi o unica inventie - asa apare in articol. Eu de exemplu am patru inregistrate la OSIM in automatizari in industria chimica - si nu-s deloc notabil. Sigur exista o multime de oameni care nu au doar patru ca mine si nu sunt notabili. Activitatea literara, tinand cont de referintele puse plus comentariile din textul capitolului aferent, nu-l indica in a fi vreun notabil in domeniu. Activitatea didactica așișderea. Despre activitatea de inginer/ cercetator am spus colateral la chestiunea cu inventia. In plus in perioada 1966-2000 toti inginerii din Romania au facut treburi din astea pe IBM, Coral, Independent, micro si minicalculatoare - ma includ si pe mine cu falsa modestie. Studiile nu sunt apanaj forte. Chestiunea cu Academia Romana cred ca este o treaba de oportunitate. Cealalta ... filosofico-eseistică nu o prea inteleg. Oricum, cred fara sa ma insel - in proportie de cel putin 75 de procente, articolul trebuie sa fie sters. Poate gresesc, imi cer scuze - e omenesc. Asybaris^aport 4 iulie 2018 21:17 (EEST)PS. Poate nu s-a spus tot in articol, poate exista surse de incredere care nu au fost studiate si informatiile nu au fost scrise aici. Nu am cautat pe goagal sau sa ma duc prin biblioteci... s-o faca cine vrea sa completeze articolul.

Am citit cu atenție atât articolul din Wikipedia referitor la Gorun Manolescu, cât și părerea lui Asybaris01 în legătură cu el. Am de făcut unele comentarii la opiniile acestuia.

• Cu referire la acordarea Diplomei de onoare și medalia jubiliară Excelență în performanță acordat la 150 de ani de industrie românească de petrol, părerea lui Asybaris01: “Nu pare a avea o notabilitate corespunzătoare ținând cont de recunoașterea oficială la care s-a acordat aceeași diplomă la o mulțime de persoane din domeniu, el fiind una din ele” pare O.K. dacă ar fi singura care să justifice notabilitatea. Dar dacă ea este coroborată cu celelalte susțineri ale notabilității lui G. Manolescu, afirmația devine îndoielnică.
• “Nu știu de (invenția) Dispozitiv de foraj cu circulație locală la talpă ce impact are în industria de extracție a petrolului, dar ... pare a fi o unică invenție - așa apare în articol”, Asybaris01. Aici comentatorul are dreptate. Ar fi trebuit să se pună în evidență așa ceva, dacă există.
• Cred însă că Asybaris01 trece prea ușor peste celelalte argumente privind notabilitatea în “Activitatea de inginer/cercetător” a lui Gorun Manolescu. Se pare că cine a elaborat articolul pentru Wikipedia a căutat să fie cât mai concis, concizie suplinită totuși de Note poate greu de urmărit de către un cititor grăbit.

Am să redau, pe scurt, informații care alcătuiesc un profil profesional, cred mai mult decât suficient de notabil al lui Manolescu Gorun, larg cunoscut de cei care au lucrat și lucrează în exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze, inclusiv și mai ales folosind mijloace IT:

• • Deși IT-ul, la noi în țară, era la început, și extrem de puțini erau în măsură să realizeze programe pe calculator în 1968, G. Manolescu a programat algoritmi necesari tezei sale de doctorat pe primul calculator IBM 360 existent la Universitatea din București. Programarea IT a continuat s-o utilizeze apoi la IPCUP (Institutul de Proiectări și Cercetări de Utilaj Petrolifer); printre altele și la calculele de rezistență prin metoda elementului finit pentru prima platformă marină de foraj de la noi din țară, pentru care nu existau programe de firmă (ulterior aceste calcule au putut fi realizate de CAD). De asemenea, în 1973, când era cercetător la IPCUP, a publicat și prima carte de la noi din țară destinată Motoarelor hidraulice de foraj cu turație lentă, carte care a stat la baza unor lucrări de diplomă ale unor studenți, unul dintre aceștia fiind chiar subsemnatul. O altă carte pe aceiași temă a apărut doi ani mai târziu și nu mă feresc sa spun că era doar o compilație proastă a primei, fără să o citeze. Știu toate acestea pentru că le-am consultat pe ambele.
  • La Centrul de Calcul al Ministerului Petrolului G. Manolescu a realizat un produs-program, împreună cu un colectiv pe care l-a condus (inclusiv cu colaboratori externi: prof. dr. Leon Livoschi, atunci șef de catedră la Matematică Informatică și prof. dr. Nicolaie Macovei fost rector al Universității de Petrol și gaze Ploiești) pentru optimizarea regimului hidraulic la sondele în foraj. El a fost inițial realizat pe calculatoare FELIX dar a fost ulterior trecut pe PC-uri și folosit la proiectarea tuturor sondelor de foraj din țară și străinătate (sonde săpate cu specialiști români prin vechiul Rompetrol).
  • La ICI a condus și a participat efectiv la proiecte și implementări de sisteme informatice complexe, printre care „Sistemul informatic al activități de foraj”, început în perioada când lucra la Centrul de calcul al Ministerului Petrolului.
  • În sensul celor de mai sus, afirmația făcută de Asybaris01 cum că „în perioada 1966-2000 toți inginerii din Romania au făcut treburi din astea pe IBM, Coral, Independent, micro si minicalculatoare” cred că trebuie amendată. Și aceasta deoarece, în primul rând, mă îndoiesc că în perioada respectivă „toți inginerii din Romania au făcut treburi din astea pe IBM, Coral, Independent, micro si minicalculatoare”. Cred că numai unii dintre ei, posibil și Asybaris01. În al doilea rând, cred că majoritatea inginerilor care au utilizat computerul, la început, au făcut-o pentru programe ad-hoc necesar a fi realizate la un moment dat și nu pentru produse informatice care să fie exploatate de alții. Singurii care propuneau asemenea produse erau cei de la IPA, ITC și ICI. La centrele de calcul ale ministerelor se făcea exclusiv informatică de gestiune economică. Ori, programul de optimizare tehnică de la Centrul de Calcul al Ministerului Petrolului era de genul celor realizate la IPA, ITC și ICI, și el a funcționat până la apariția „cabinei de foraj” (importată prin anii 90) care cuprindea optimizarea întregului regim de foraj în timp real. De asemenea mai cred că puțini ingineri, indiferent de specializare, au realizat sisteme complexe de tip ERP (Enterprise Resources Planning), cum a fost cel realizat și coordonat de G. Manolescu referitor la activitatea de foraj (bineînțeles că cel menționat nu era și nu putea fi la fel de performant precum cele de firmă apărute după 1990, cum ar fi SAP, J.D. Eduards, Financial Oracle, etc.). În fine, în al treilea rând, cred că doar printr-o excepție cu totul notabilă, un inginer de o anumită specializare: mecanică, chimică, construcții civile și industriale, etc., ar fi părăsit domeniul de competență pentru a trece la cercetarea și proiectarea de produse generale IT cum ar fi Nuclee de grafică, Medii de programare asistate de calculator (Computer Aided Software Engineering), dezvoltarea de SGBD-uri precum SOCRATE preluat odată cu obținerea licenței IRIS din Franța și trecerea acestuia pe PC-uri, Inteligență Artificială – sisteme expert (a se vedea și afilierea lui G. Manolescu actuală la ICIA - Institutul de Cercetări în Inteligența Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei), etc., cum a făcut-o dânsul prin colectivele pe care le-a coordonat cât timp a lucrat la I.C.I. Toate acestea culminând cu publicarea unei cărți „Abordarea ierarhic structurată și informatica”, Editura Academiei 1982. Carte pe care am citit-o și care trata, la nivel teoretic, programarea structurată și programarea pe obiecte, propunând și o metodă (Top Down Structurată) de proiectare a produselor IT.

Închei spunând că, în ceea ce privește domeniul forajului sondelor, precum și cel al IT (în care, cu toată modestia, mă cam pricep lucrând, actualmente, în domeniul acesta, de asemenea, licențiat), cred, poate greșesc și eu, că Gorun Manolescu a dovedit suficientă „notabilitate”, cel puțin pe plan național - deoarece, din păcate, cartea menționată nu a fost tradusă la timpul ei într-o limbă de circulație internațională. Aș mai adăuga și activitatea educațională ca profesor în cadrul Universității Petrol și gaze din Ploiești, unde a predat ani buni cursul de „sisteme informatice” dar și de „programare de metode numerice în exploatarea zăcămintelor”, evidențiată de prof. dr. ing. Crețu Ion, fost prorector al universității respective.

În ceea ce privește preocupările dânsului în domeniul literaturii și în cel al eseisticii literare și filosofice, nu mă pot pronunța. S-o facă alții care se pricep.109.103.68.125 (discuție) 8 iulie 2018 20:27 (EEST)

Discuție încheiată.Articolul a fost completat cu informații. Subiectul are o activitate notabilă inclusiv asociată cu Academia Română.//  Gikü  vorbe  fapte  28 august 2018 21:02 (EEST)