Wikipedia:Pagini de șters/Bengaliidae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bengaliidae[modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 3 decembrie 2008. Încheierea discuției este preconizată pentru 8 decembrie 2008.

Justificare: Pe scurt, lipsă de notabilitate.

Pe larg, subiectul acestui articol este o familie de insecte propusă de dl. Andy Z. Lehrer, dar care este practic refuzată de comunitatea științifică. În aceeași situație se află și restul articolelor despre subfamiliile și genurile din această familie (Afridigaliinae, Bengaliinae, respectiv Afridigalia, Ashokiana, Kenypyga, etc). Dl. Lehrer a publicat o serie de lucrări în nume propriu în care a propus aceste clasificări. Deși lucrările au fost apreciate de comunitatea științifică pentru o sumă de motive, clasificarea propusă de dl. Lehrer nu a fost acceptată (vezi Bengalomania, cu explicații pe scurt la en:Bengalia#Taxonomic dispute).

Acest subiect a fost ridicat de dl. Lehrer pe mai multe Wikipedii locale; după știința mea suntem singura Wikipedie care mai găzduiește (și cu cât fast!) articolele menționate mai sus în forma pe care o vedeți la noi. La fr.wiki a fost șters (discuţie aici), la en.wiki există doar o redirectare. Deja au avut loc toate discuțiile posibile, atât pe fr.wiki (e.g. fr:Discussion_Utilisateur:Valérie75/Archive_18#Bengalidae, fr:Discussion_Utilisateur:Andy_Lehrer) cât și pe en.wiki (vezi de exemplu istoricul paginii en:Talk:Bengalia). Am încercat să discut subiectul și aici (vezi de exemplu Discuție:Bengaliidae).

Iar dacă mai era nevoie de încă un motiv, ștergerea articolului a fost cerută chiar de către dl. Lehrer la Discuție:Bengaliidae#Autorul articolului despre Bengaliidae propune ca el să fie șters complet din wiki.ro. Pentru toate motivele de mai sus, propun să-i satisfacem cererea. --Gutza DD+ 3 decembrie 2008 12:28 (EET)[răspunde]

  • Comentariu De acord cu d. AdiJapan în privința ștergerii din inițiativa autorului.

Ștergerea aricolului propus ar trebui să atragă și ștergerea articolelor satelite {Afridigaliinae, etc.) din motive identice. Autorul problematic al acestor articole problematice are și un articol personal, problematic și el, Andy Z. Lehrer, care se bazează pe „entitățile enciclopedice” în discuție și care ar trebui să aibe un tratament identic.

Sistemul academic comunist a consacrat o serie de „inventatori” și „cercetători” renumiți atunci, dar a căror notabilitate rămane evidentă și astăzi, din motive opuse: Miciurin, Lâsenco, Olga Lepeșinscaia (biologa, nu balerina), Acad. Prof. Dr. Vasile Mârza (care „a găsit” formări spontane de celule într-un mojarat de pupe de muscă), etc. pentru a ne conforma cu PDVN propun să păstrăm articolele cu mențiunea dubiilor exprimate de d. Gutza. Alex F. (discuție) 3 decembrie 2008 14:04 (EET)[răspunde]

Comentariu la textul lui Alex. F. Dl. Alex F. Înainte de a aprecia ce scrie cineva trebuie mai întâi să vedem cine este acel cineva. Dvs. scieți că sunteți specialist microbiolog. Eu Jean va spun că sunteți ce ziceți sau credeți că sunteți exact cum sunt eu papa de la Roma. Oți fi cu titluri nu zic nu, dar sunteți făcut cum se făceau unii doctorazi care ajunși în producție și trebuind să afle dacă taurina era gestantă sau nu dădeau verdictul de gestantă pe o taurină de sex mascul, spre deliciul tehnicienilor si muncitorilor care le cereau părerea. Trebuie să știți că la întrebarea mea referitoare la procentul de celul eucariote și procariote din organismul uman ați fi trebuit să răspundeți vehement. Este o prostie fără margini să se spună că organismul uman are celule eucariote. Aflați domnule microbiolog că toate celule din organismul omului sunt procariote. Dvs. studiați în microbiologie celule bacteriilor care sunt celule eucariote. Toate bacteriile au un nucleu individualizat și se reproduc sexuat prin mitoză. Din mitoză rezultă celule sesuate zoospori care după procesul fecundaței rezultă un nucleu triploid. Acesta este din păcate nivelul cunoștințelor dvs. (adica de clasa a VIII-a și asta pentru că nu am cărți de ginaziu să stabilesc mai exact nivelul cunoștințelor de biologie). Cert este că în clasa a IX-a se învață ce am relatat eu anterior. --Jean (discuție) 3 decembrie 2008 21:54 (EET)[răspunde]
Îi rog pe d-nii Alex F. și Jean să-și limiteze comentariile strict la discuția de față, adică să aducă argumente pentru ștergerea, păstrarea sau transformarea articolului Bengaliidae. Sînt cu totul irelevante observațiile despre sistemul academic comunist și despre taurinele de sex mascul. Vă rog frumos. — AdiJapan 4 decembrie 2008 07:30 (EET)[răspunde]
  • Comentariu Evident că cererea d-lui Lehrer nu e un motiv valid, era o formă de a bate șaua să priceapă iapa (o să vedeți la ce mă refer atunci când va veni dl. Lehrer să mă facă cu ou și cu oțet pentru că mi-am permis să propun această ștergere). În altă ordine de idei, sigur că ar trebui șterse sau ajustate toate articolele conexe în paralel cu acesta, de-asta le-am menționat explicit. --Gutza DD+ 3 decembrie 2008 14:52 (EET)[răspunde]
  • Comentariu al autorului Bengaliidelor. Citind comentariile determinate de absconsa intenție a dlui Gutza de a provoca ștergerea (de multă vreme clocită în raționamentele dsale, mai ales în urma intervențiilor noastre la articolele privind istoria sectei religioase evreiești, care l-au impulsionat pe prietenul său, [atac la persoană șters] Leonard Bernstein zis Arie Inbar să facă primele modificări în articolele noastre de biologie), am ajuns la concluzia că ștergerea articolului despre Bengaliidae (cu toate subarticolele sale adiacente) este bine venită. Nu se poate suporta și admite frământarea interminabilă a ignoranței din discuțiile provoacate fie de termenii necunoscuți ai utilizatorilor, fie de domeniile străine de specialitățile lor (dacă aceștia au vreo specialitate) [atac la persoană șters]. Pe de altă parte, nu se pot admite comportamentele dictatoriale și dezonorante ale celor din wikipedia față de colaboratorii bine intenționați și cu adevărat specialiști. De aceea, am considerat că este bine ca mărgăritarele să fie plasate în vitrinele lor firești și nu date viețuitoarelor care nu știu ce sunt acestea.

Apreciez opinia dlui AdiJapan, care aici se prezintă cu demnitate, ca și puțin clara intervenție a dlui Alex.F. Dar, trebuie să recunoașteți că wikipedia este o văgăună în care autorii sunt spurcați cu fel de fel de insulte, determinați să fugă de fantomele sterilității sale mentale, de apărătorii absurdului și falselor valori morale și culturale. Am impresia că dl Gutza va face observația sa favorită că “tonul” acestor rânduri nu este potrivit, pentru că m-am exprimat ca în articolul Bengaliidae. Deci, este bine să fie șters, spre liniștea deplină a polivalentului d. Gutza.

Falco Falco (discuție) 3 decembrie 2008 15:27 (EET)[răspunde]

  • Șterge. Nu are sens să comentez, ținând cont de fluviul de discuții sterile de la pagina Bengaliidae și de pe diversele pagini de discuții ale clonelor autorului.Dar cât mai repede!Cine mai dorește să asculte elucrubațiile abjecte ale lui Falco&Co ?--ZOLTAN (discuție) 3 decembrie 2008 19:34 (EET)[răspunde]
    În traducere: „Articolul trebuie șters pentru că generează prea multe discuții.” Politica noastră de ștergere nu conține un asemenea motiv, și bine face, pentru că altfel s-ar șterge o mulțime de articole legitime. Vă rog să aduceți argumente concrete și valabile, altfel mai mult îl încurcați pe administratorul care va lua o decizie în urma acestor discuții. — AdiJapan 4 decembrie 2008 07:30 (EET)[răspunde]
Referitor la acest vot de ștergere de deasupra.
1. Acest vot este de neluat în seamă datorită celor comentate de AdiJapan și trebuie anulat
2. Acest vot a fost șters mai multe zile chiar din istoric și apare acum cînd se termină discuțiile. Foarte curios nu credeți
3. Acest vot a declanșat o replică similara a dl. Falco care a fost reclamat la reclamații unde s-au exprimat păreri de blocare definitiva ca pe Irismeidei sau cum s-o numi. Cît timp s-a votat la reclamații votul cu insulta nu numai la adresa d-lui Falco dar și a mea a fost lipsă de pe această pagină.
4. Eu am fost insultat absolut pe degeaba. Să mi se spună și mie unde am făcut eu „elucrubațiile abjecte ”. Noroc că a scris abject căci cuvântul anterior nu este în Dex. Poate îl trimite Woltan.
5. De remarcat că Zoltan nu a primit nici măcar o avertizare părintească dapăi un format pe când dl. Falco i s-a pus pecetea de blocat definitiv. --Jean (discuție) 7 decembrie 2008 17:24 (EET)[răspunde]
  • Vezi nota de la pagina de discuții alăturată. Alex F. (discuție) 4 decembrie 2008 09:27 (EET)[răspunde]
  • Păstrează. Propun să mai scurtăm din articol, să lăsăm atât cât să permitem cititorilor să-și dea seama de unde și până unde se întinde lumea Bengaliidelor, dar să înlăturăm luxul de amănunte. Trebuie spus clar în introducere că respectiva clasificare nu a primit acordul „de sus” și avem nevoie de o secțiune cu explicații cam ca cea de la en.wiki. Însă prezentarea unei teorii neaprobate care totuși a făcut valuri în lumea științei mi se pare la fel de notabilă ca o teorie după care se ghidează comunitatea științifică. Dacă mâine se demonstrează că Einstein n-a avut dreptate, ștergem articolul despre realizarea lui? Sau doar îl datăm, spunând că este o încercare mai veche (chiar una eronată) de teoretizare a legilor naturale? Deși teoria d-lui Lehrer nu pare să fi fost „în vigoare” la niciun moment, ea este notabilă la fel de bine ca un caz celebru din justiție sau ca orice teorie eșuată, dar cu ecou puternic. Ecoul există, deci propun o reformulare a articolului după schema: „Bengaliidae este o clasificare (...) propusă de Andy Z. Lehrer care nu a fost aprobată de comunitatea științifică, în ciuda încercărilor repetate ale autorului (...) Conform propunerii lui Lehrer, lucrurile ar fi stat așa (...) și așa (...) Motivele pentru care a fost respinsă clasificarea sa de către comunitatea științifică sunt motivele unu (...) și doi (...) Argumentele în favoarea teoriei date de autor sunt trei (...) și patru (...) Există și alți autori (...) care au susținut teoria lui Lehrer, argumentând că (...)” (impy4ever (discuție) 4 decembrie 2008 12:22 (EET))[răspunde]
Ecoul, circul, valurile, scandalul și disputa există doar la Wikipedia. Lehrer a publicat o lucrare în care a propus o clasificare, Rognes a publicat un articol de vreo 20 de pagini în care desființează clasificarea respectivă -- asta-i tot, în comunitatea științifică nu s-au produs niciun fel de valuri. Ca atare, clasificarea propusă de Lehrer poate fi inclusă în cel mai bun caz ca o notă în articolul despre Bengalia, nicidecum ca articol de sine stătător; pentru detalii vezi en:WP:UNDUE. --Gutza DD+ 4 decembrie 2008 13:58 (EET)[răspunde]


Pentru Dl. impy4ever la textul Păstrează. Propun să mai scurtăm din articol.....
Domnule Impy4ever Sistemul dvs. de judecată este poate cel mai rațional perezentat pe această pagină. Trebuie să vă lămuresc cu cîteva probleme. Referitor la fraza „respectiva clasificare nu a primit acordul „de sus” și .....” Nu există nici un for sau o comunitate unică și internațională și autorizată (doamne cine să autorizeze așa ceva, dar mergem mai departe cu raționamentul)care să valideze sau să invalideze clasificri sau lucrări științifice. Dacă găsește cineva să mă anunțe și pe mine. Fiecare revistă are un for propriu de validare. Nu este validat nu se publică. Dar la Bengaliidae sunt vreo 11 titluri publicate deci validate. Dl Profesor Lehrer publică Cînd apare o astfel de clasificare dacă ești un cerceător mai mărunt o iei de bună și o folosești în lcrările tale spunând că ai clasificat insectele după X. Dacă te simți în stare sau te crezi că ești în stare faci ceva original. Dacă nu ești capabil de nici una din cele două variante prezentate anterior scri un articol de 20 de pagini cum zice dl. Gutza care prbabil l-a citit și desfințezi sute de pagini. Binânțeles că vei găsi indivizi care să te aprobem cum sunt cei de la wiki en sau fr. În biologie nu se lucrează cu validări de foruri sau comunități. Să ne amintim că despre Pamânt se spunea că este în centrul universului, lucru validat și răs validat, dar bietul Pamânt nu era unde se dorea să fie. Ce s-a ales de validările și forurile respective. Astăzi râde și un copil de poveștile acestea. Deci chiar dacă ar exista un for acesta ar fi din capul locului incompetent pentru simplul motiv că în această problemă sunt doar cîțiva specialiști, dacă nu doar unul singur pe tot Pământul. Cum se procedează. Vrei să dai dreptate lu x faci ca în Wikien și franceză, adică consideri că spusele lui z sunt corecte (însă tu nu ai habar de problemă). Iar ce s-a scris spui că este contestat. Cum ar trebui abordată problema imparțial. Se scrie un articol ca cele enumerate Clasificarea Regnului Plantae după Al. Beldie 1977, Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu, 1999, Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V. Ciocârlan, 2000si se scriu în articole separate toate păreile fără sa dai dreptate ciuva caci, este cazul meu nu pot spune care clasificare a plantelor este bună și care nu. De altfel o astfel de abordare este greșită. Corect este care clasificare reflectă mai bine realitatea. În cazul Bengaliidae Falco facea un articolul, cum l-a și făcut. Cine considera și consideră că altul a făcut o altă clasificare o punea într-un alt articol separat și scria Clasifcare după după RRRR.... în ideea că acesta a făcut în viața sa o astfel de clasificare și în ideea că respectiva persoană este în stare de așa ceva. Dacă nu ești în stare iei de bună cezice unul și altul în alt Wiki și dai cu barda. --Jean (discuție) 4 decembrie 2008 17:40 (EET)[răspunde]
la Bengaliidae sunt vreo 11 titluri publicate deci validate” – unde asta, d-le Jean, unde? Că vă rog de astă vară să lăsați modestia la o parte și să ne împărtășiți și nouă unde, însă n-am văzut nimic până acum. Unde sunt astea 11, de ce le-ați ascuns până acum? --Gutza DD+ 4 decembrie 2008 17:51 (EET) (Voi răspunde imediat, dar va-m scris un alt text mai înainte )[răspunde]
Pentru Dl. Gutza referitor la textul „Ecoul, circul, valurile, scandalul și disputa ....”
Un alt raționament corect.
1. Dl. Prof lehrer a scris o monografie.... Corect
2. Dl Rognes publică....... Corect.
3. Asta-i tot. Corect
4. Ca atare, clasificarea ..... Ei, aicea eu nu mai sunt de acord. De ce să nu lăsăm articolul ca atare și să scriem dedesubt ce a zis acest domn, care o tine cred întruna cu sughițul de cît este pomenit pe la noi. Apoi, dacă este cineva în stare, să prezinte în alt articol și casificarea acelui domn. Ar apărea la acelaș subiect mai multe clasificări cum este la articolul Plantă. Acolo sunt 3 clasificări, care nu seamănă una cu alta deci se contestă una pe alta și nu au apărut valuri, și nu se caută foruri care să arate care este bună. Satu toate trei acolo și așa și trebuie să stea pînă va veni unul să o scrie pe a patra, a cincea... că sunt zeci de clasificări. Autorul și clasificarea. asta este în biologie. Apropo, ca să se înțeleagă ce este o clasificare. O clasificare este la fel cum cineva ar căuta să găsească gradele de rudenie al oamenilor dintr-un oraș după aspectul exterior și interior al respectivilor. Adică să spui cine este mama și cine este tata după forma nasului să zicem. De aceea nu este nici un for, de aceea sunt atâtea discuții, de aceea sunt doar păreri personale și de aceea ai dreptul să îți alegi ce clasificare dorești. Un exemplu. Am citit programa unei facultati de farmacie la cursul de Botanică. Ei considerau că există 2 regnuri. Ultima carte cu 2 regnuri a apărut scoasă de un cadru didactic al Facultății de biologie în 1980. Clasificarea cu 3 regnuri este din 1894 a lui Haeckel iar cea cu 5 regnuri a lui Whittaker din 1969. Deci cărțile cu două regnuri cît și facultatea de farmacie respectivă se găseau înainte la ivel de dinainte de Haeckel adică înainte de 1894. Unde te situezi este treaba fiecăruia. Așa și cu Wiki. Dacă se dorește să se situeze înainte de publicațiile Prof. Lehrer și la nivelul celui care a scris 20 de pagini este treba personala a Wikipediei. Dacă vrea să nu judece (cum se scrie în regulament) ce este bun și ce nu este, lasă articolele la la articolul Plantă și fiecare cititor va judeca singur. --Jean (discuție) 4 decembrie 2008 18:32 (EET)[răspunde]


Pentru Dl. Gutza referitor „la textul la Bengaliidae sunt vreo 11 titluri publicate deci validate” – unde asta, d-le Jean, unde......”

Observație. Am observat că în textele scrise se înțeleg deseori alte lucrui decât s-a vrut să se scrie. Pentru a lămuri trebuie să fac un raționament pe puncte cu care cel ce citște textul trebuie să fie de acord ca să se înțeleagă ce am vrut să exprim. Dacă nu este de acord cu vreun punct atunci clar că se înțelege altceva decât am intenționat eu să spun.

Raționamentul este. 1. Nu există nici un for sau o comunitate unică și internațională și autorizată (doamne cine să autorizeze așa ceva, dar mergem mai departe cu raționamentul)care să valideze sau să invalideze clasificri sau lucrări științifice.

2.Fiecare revistă are un for propriu de validare. Nu este validat nu se publică.

3.Dar la Bengaliidae sunt vreo 11 titluri publicate deci validate.

La acest punct 3 vă referiți. Eu văd că la articolul Bengaliidae articol la care bănuiesc că dvs. ați pus ștampila de ștergere, sunt trecute la Referințe 12 titluri de lucrări publicate și nu cred că acestea contestă clasificarea dl Lehrer căci nu ar fi fost trecute.

Prin validate înțeleg validate în sensul celor scrise la punctul 2. Chiar și revista Arici Pogonici avea un comitet de redacție care valida publicările, fiind de acord să se publice textul sau poza. Deci, dacă excludem publicațiile scrise în „Fragmenta Dipterologica” unde și acolo publicația este validată dândui-se acel ISSN găsim 4 lucrări ale Dl. Prof. Lehrer care au fost validate de redacțiile unde au fost trimise spre publicare. La acestea 4 nu cred că puteți obiecta. Dvs. credeți că daca ar fi prostii ar fi publicate și s-ar da ISSN-uri

  • LEHRER, A.Z., 2003, Bengaliidae n. fam. Une nouvelle famille de Diptera Cyclorrhpha., Entomol. Croatica, 7(1-2) :5-14 Fișier PDF
  • LEHRER, A.Z., 2005, Bengaliidae du Monde (Insecta :Diptera), Pensoft, Sofia-Moscou, 192 p.
  • LEHRER, A.Z., 2006, Contributions taxonomiques et zoogéographiques sur la famille Bengaliidae (Diptera). Bull. Soc. ent. Mulhouse, 62(1) :1-11 Fișier PDF
  • LEHRER, A. Z., 2006, Espèces nouvelles du genre Gangelomyia Lehrer, 2005 (Diptera:Bengaliidae). Entomol. Croat, 10(1-2):15-22

Pentru textul „Că vă rog de astă vară să lăsați modestia la o parte și să ne împărtășiți și nouă unde, însă n-am văzut nimic până acum. Unde sunt astea 11, de ce le-ați ascuns până acum?” Nu înțeleg nimic. Nu știu ce m-ați rugat astă vară, nu știu ce ascund, cinstit nu înțeleg nimic.

Încă odată, conform raționamentului sunt

4 lucrări validate de redații formate din oameni responsabili (cele 4 scrise mai sus) 4 validate cu ISSN

  • LEHRER, A.Z., 2006, Un genre nouveau de la sous-famille Gangelomyinae (Diptera, Bengaliidae). Fragmenta Dipterologica, nr. 3: 13.
  • LEHRER, A.Z., 2006, La famille Bengaliidae sous l’incidence de l’agression rognesienne et des normes du CINZ. Fragmenta Dipterologica, nr. 3: 29-30.
  • LEHRER, A.Z., 2006, La paternité de la famille Bengaliidae (Diptera). Fragmenta Dipterologica, nr. 4, 7-12.
  • LEHRER, A. Z., 2008, Une nouvelle espèce thailandaise du genre Afridigalia Lehrer (Diptera, Bengaliidae). Fragmenta Dipterologica, 2008, nr. 16:28-29.

Două validate de redacțiile respective

  • LEHRER, A.Z., 1970, Contributions phylogénétiques et taxonomiques sur la famille Calliphoridae (Diptera). Annot. zool bot., Bratislava, 61, 51 p.
  • LEHRER, A.Z., 1972, Diptera, Familia Calliphoridae. In : Fauna R. S. R., Insecta, XI (12), Edit. Acad. R.S.R.,245 p.

În total 10 caci ultimele 2 sunt pentru studii anterioare.

Dcă dvs. vreți validări de la foruri intenaționale le aveți la ION care nu includeau familia în nomenclatorul sau dacă nu erau valide.

Acesta este raționamentul meu și gîndirea mea.

PS. Eu v-am mai spus referitor la notabilitate, că dacă cineva descoperă o singură specie devine mai mult decît notabil și tot la fel dacă cineva scrie un singur fascicul de Faună devine mai mult decît notabil.

Și încă ceva ce trebuie înțeles. Pentru unii o clasificare poate fi validă iar pentru alții nu. Fiecare își alege ce crede de cuvință și nu îi taie nimeni capul, însă este judecat cum am spus prin a fi plasat într-o epocă, 1800, 1900, 2008. Referitor la terminologia Clasificare validă. Această terminologie nu am întâlit-o pînă acum dar dacă se vorbește așa în Wiki o adopt și eu.--Jean (discuție) 4 decembrie 2008 19:27 (EET)[răspunde]

Validate cu ISSN”?! Domnule, mă uimiți! Cod ISSN are și Tricolorul; și colectiv de redacție are. Și ce-i cu asta? Doar n-o să-mi spuneți că-l luați drept sursă de încredere! --Gutza DD+ 4 decembrie 2008 19:46 (EET)[răspunde]
ISSN are orice revistă în care se publică lucrări științifice. Revistele științifice publică (aduc la cunoștință), iar validarea este doar din punct de vedere al formei (suficient de clar, cu terminologia uzuală etc.), nu tocmai al conținutului, căci referenții (de obicei profesori universitari pensionari care fac câte un referat ca să-și facă norma de activitate ca profesori consultanți și care n-au interes să facă referate negative, că alea nu le sunt pontate) n-au de unde ști (că doar n-au cercetat tot aia, doar de aia e un material nou) cât de bun este un material nou, iar referatul lor este „bine, o nouă propunere, publicați, să vedem ce iese”. Nu sunt de acord cu argumentul că publicat = validat, mai ales în publicații coordonate de autor, sau în publicații ca ultimele două menționate de dl. Jean (care publică cam orice li se oferă). Validarea o fac ceilalți specialiști din branșă (peers) prin însușirea și folosirea materialului publicat și prin afirmațiile că sunt de acord cu ce spune autorul. Sursele acestor afirmații și dovezi de intrare în uz le cere Wikipedia, căci în lipsa lor tăcerea specialiștilor din branșă sau/și nefolosirea materialului indică o desconsiderare a poziției autorului, care rămâne izolat. Se pare că în toată această problemă dl. Lehrer vrea să folosească Wikipedia pentru susținerea teoriilor proprii, care până acum n-au avut ecou. Nu zic că sunt greșite, ci că Wikipedia, după câte știu eu, reflectă doar teoriile deja acceptate. Multele lucrări publicate de (doar) dl. Lehrer nu demonstrează că teoria propusă de el (bună, rea, nu asta este discuția) este acceptată. Repet, din câte știu eu Wikipedia nu poate servi la promovarea teoriilor noi, fie ele și declarate ultramoderne de creatorul lor. Dacă dl. Lehrer ar înțelege că nu poate folosi Wikipedia pentru promovare discuțiile acestea n-ar mai avea loc. După ce teoriile vor fi acceptate, Wikipedia le va găzdui. Și acum, mă aștept la atacurile la persoană (ceva gen „dv. nu mai vorbiți, că sunteți incompetent în problemă”) din partea domnilor Falco și Jean. Menționez că nu intenționez să devin ținta unor astfel de atacuri. În opinia mea am vorbit pur din punct de vedere al politicilor Wikipediei și doresc să mi se răspundă exclusiv din acest punct de vedere, deoarece noi aici suntem pe Wikipedia, nu într-un for de discutare a validității teoriilor originale. --Turbojet 4 decembrie 2008 20:43 (EET)[răspunde]
Turbojet, iarăși constat că n-ai înțeles nimic din regulile Wikipedia. Wikipedia nu este locul prezentării teoriilor acceptate (de cine?), ci a teoriilor notabile. Deci, nu se poate susține ștergerea unui articol doar pentru că comunitatea științifică (ce o fi aia?) respinge teoriile din articol. În același timp, apariția unor articole pe Wikipedia nu înseamnă nicidecum validarea teoriilor din acele articole. Cele mai tîmpite teorii pot fi prezentate pe Wikipedia, atîta vreme cît sînt notabile.--MariusM (discuție) 11 decembrie 2008 11:04 (EET)[răspunde]
Trolling. Aici este vorba de pagina despre bengaliidae, nu despre ce i se pare lui MariusM că n-aș fi înțeles eu. Îi sugerez să redeschidă discuția despre ce n-aș fi înțeles eu la cafenea. Și subiectul despre bengaliidae, cu toate eforturile lui Lehrer și ale lui Jean, pare obscur, nefiind discutat decât de 2-3 oameni și niște publicații de autor, așa că în opinia mea deocamdată nu este notabil, chiar dacă peste 20 de ani se va dovedi că a adus un progres. --Turbojet 12 decembrie 2008 00:49 (EET)[răspunde]
Absolut de acord cu fraza „Cele mai tîmpite teorii și idei (adăugat de mine)pot fi prezentate pe Wikipedia, atîta vreme cît sînt notabile”. Un exemplu clar este articolul Ghicitor în fund care este „notabil” dar nu este notabil un articol care reflectă o clasificare care se găsește în Index to Organism Names (ION) ION și în Universal Biological and Organiser
De ce să ne mai minunăm tocmai acum când știm cu toții că cineva a dovedit că după configurația genitaliilor se poate afla viitorul unei întregi familii? --92.80.255.244 (discuție) 11 decembrie 2008 22:30 (EET)[răspunde]
O precizare punctuală: ISSN nu este specific lucrărilor științifice, ci oricăror lucrări periodice. ISBN e pentru cărți, ISSN pentru periodice – orice carte și orice periodic poate obține astfel de coduri, indiferent de calitatea și conținutul lor. --Gutza DD+ 4 decembrie 2008 21:03 (EET)[răspunde]


DL.Gutza, dvs. ați spus că nu vă pricepeți la clasificări cam de două ori. Însă faceți aprecieri, judecați articole, dați dreptate lui Rognes, spunînd că nu vă pricepeți la clasificări. Orcum chiar dacă ați spune că vă pricepeți ați fi contrazis de multe lucruri (vi le voi spune cînd se termină cu pagina aceasta.). Nici eu nu mă pricep la totul. Eu ce văd în ISSN este că lucrarea respectivă respectă anumite reguli. Pe cele cu ISSN l-am pus separat. V-am spus că validare nu există în biologie. Ce vreți dvs. nu există. Eu am adoptat o terminologie care în biologie nu există. Dvs din nu știu cît text extrageți ce este slab. Asta căutați, să provocați discuții, ca să găsiți zonele slabe care bineînțeles că există și cu cît vor fi mai multe discuții vorm fi mai multe erori. Dvs nu creați sau cereți discuții ca să vă lămuriți. ci ca să găsiți erori. Asta este o tehnică. Apoi trageți concluzii pentru ceilanți care stau pe margine și așteaptă să triunfați cu o frază. Clar că o frază a dvs. se citește de toată lumea pe când ce am scris chiar dacă se citește este puțin probabil să se înțeleagă 100%. Eu chiar vreau să ștergeți totul, cum vrea microbiologul cunoscător de tipuri de celule, (și tăcerea este un răspuns) ca să se vadă în realitate unde poate ajunge un proiect superb cum este Wikipedia., adică la judeecarea de către oameni fără nici o cunoștință în domeniu (cele afirmate vi le voi demonstra după terminarea paginii) a unor profesori universitari și scrierile lor științifice. Va fi interesant, cred că așa ceva nici în evul mediu nu se întâmplam. --Jean (discuție) 4 decembrie 2008 21:09 (EET)[răspunde]
Dl. Turbojet. Ce cereți dvs. se găsește aici Discuție:Andy Z. Lehrer subcapitolul Notabilitate cam de prin martie 2008. Dvs. aveți un text scris dedesubtul tabelului deci cunoașteți. Însă nu este bun, cum bun nu este nimic. Ce rețin că pentru un ISSN se fac referate de profesori universitari. Aștept hotărârea „discuțiile au fost suficiente și să trecem la vot”. --Jean (discuție) 4 decembrie 2008 21:26 (EET)[răspunde]
Aici este vorba despre articolul Bengaliidae, nu despre articolul Andy Z. Lehrer, nu confundați lucrurile. Astfel, vorbim de notabilitatea Bengaliidaelor, nu de notabilitatea d-lui Lehrer.
În altă ordine de idei, v-am mai spus de nenumărate ori, v-a spus-o și Turbojet deasupra: validarea unei teorii vine din partea comunității științifice care activează în acel domeniu. Nu vine de la ISSN, nu vine de la autor însuși -- vine de la colegii lui, care fie îi folosesc lucrarea, fie o ignoră, fie, în cel mai rău caz, o demontează. Biologia nu este deloc o excepție, așa cum susțineți dvs și Falco -- în toate domeniile științei se întâmplă exact la fel. Sigur, există fiasco-uri spectaculoase, așa cum există reușite spectaculoase; nu despre asta vorbim, nu cer să bubuie jurnalele despre știrea că Prof. Andy Z. Lehrer a descoperit Adevărul Despre Calliphoridae ca să-i „permit” să scrie un articol la Wikipedia. Nici pomeneală de așa ceva. Însă dacă nimeni în afară de Rognes și Lehrer însuși nu menționează clasificările respective, cum vă imaginați dumneavoastră că această teorie a d-lui Lehrer va fi fost validată de comunitatea științifică? Ați spus mai sus foarte bine: „cînd apare o astfel de clasificare dacă ești un cerceător mai mărunt o iei de bună și o folosești în lcrările tale spunând că ai clasificat insectele după X” – însă n-a folosit-o nimeni, niciodată! Aici e buba, comunitatea o ignoră (sau mai rău). Revin cu ce v-am spus de un milion de ori, și eu și alții: atunci când va fi folosită de către biologi/entomologi independenți, clasificarea d-lui Lehrer își va avea locul la Wikipedia; până atunci însă, nu. --Gutza DD+ 4 decembrie 2008 21:44 (EET)[răspunde]
Dl. Gutza dumneavostră sunteți un om foarte cumsecade care încercații, cum spuneți să mă lămuriți sunîndu-mi de mii de ori un lucru dar eu nu sunt capabil să înțeleg. Eu zic să rămânem aici mai ales că ați triumfat cu ISSN care totusi au referate de la profesori universitari. Însă ce nu puteți să mă lămuriți și nu mă va putea lămuri nimeni este cum pot niște oameni cu cunoștințe 0 (zero) în biologie (vă voi demonstra după terminarea paginii pe ce se bazează afirmatia) judecă articole științifice de biologie. Eu zi să scutrați discuțiile pentru a nu se mai pierde timpul. --Jean (discuție) 4 decembrie 2008 22:08 (EET)[răspunde]
Nu este necesar să-mi demonstrați nimic, v-o recunosc eu de pe-acum. M-ați văzut vreodată pozând în biolog? V-am adus eu vreodată argumente de genul „dacă ridici Bengalia la nivel de familie distrugi Calliphoridae pentru că o transformi din familie monofiletică într-un grup parafiletic”? Nu, nu m-ați văzut, pentru că nu judec articole științifice de biologie -- n-am spus niciodată că în opinia mea lucrarea d-lui Lehrer valorează sau nu valorează ceva. Nici măcar n-am pretins c-aș fi aflat din alte surse dacă este valoroasă sau nu. Eu nu spun decât un lucru, lucru pe care l-am spus de la bun început: dacă n-o folosește nimeni, nu este notabilă, iar dacă nu este notabilă, indiferent cât este de corectă, nu își are locul aici. Iar aici e vorba de Wikipedia, nu despre biologie și nici despre mine. Dumneavoastră (într-o mai mică măsură) și Falco (într-o mult mai mare măsură) sunteți cei care tot întoarceți discuția la mine și la cunoștințele mele (și la incultura mea, și la lipsa mea de specializare, șamd), ceea ce este absurd, dat fiind că am recunoscut deschis că nu mă pricep la biologie de fiecare dată când a venit vorba despre asta. Iar eu vă lămuresc și vă repet de mii de ori lucruri despre politicile Wikipedia, nu despre biologie. --Gutza DD+ 4 decembrie 2008 22:26 (EET)[răspunde]
Deci, v-am explicat că multe referate făcute de profesorii universitari (din România sigur, din Bratislava probabil) pentru publicarea în reviste sunt de complezență și supuse unui conflict de interese, iar aceste referate se referă la „bun de tipar”, nu la „bun de știință”. „Bun de știință” înseamnă când un alt specialist (independent, nu elevul sau colaboratorul d-lui Lehrer) spune: „eu am obținut următoarele rezultate folosind teoria d-lui Lehrer și o consider mai bună decât cele pe care le-am folosit înaite de a veni el cu teoria lui”. Cum a spus și Gutza mai sus, care a scris simultan cu mine, pe Wikipedia nu se verifică teoriile în sine (deci nu e nevoie de specialiști cu cunoștințe în domeniu deasupra lui 0), ci impactul lor. Articolele științifice, sau cel puțin rezumatele lor (în caz că publisher-ul vrea bani pe copia integrală) se găsesc pe net (altfel sunt considerate obscure), așa că Google arată imediat impactul. Și nu administratorii Wikipediei trebuie să demonstreze că un subiect nu are impact, ci cei ce propun articolele că subiectul respectiv are impact (numit „notabilitate” aici). --Turbojet 4 decembrie 2008 22:47 (EET)[răspunde]


Eu momentan nu mai pledez pentru articol dar încerc să înțeleg ce doriți de fapt dvs. Folosesc fraza. „dacă n-o folosește nimeni, nu este notabilă, iar dacă nu este notabilă, indiferent cât este de corectă, nu își are locul aici”

În primul rând nu sunt deloc de acord cu raționamentul și nici nu cred că se aplică în Wiki dect parțial. Să zicem că se aplică.

Nu înțeleg la ce vă așteptați să fie folosita clasificarea, nu înțeleg ce vă așteptați să se facă cu ea. În biologia pe care o cunosc eu, am spus notabilitate nu există n-am auzit acest termen și raționamenul din ghilimele acum îl aud pentru prima dată că se vrea aplicat la o ramură teoretică a biologiei. În biologie nu este ca în informatică unde dacă eu inventez un hard și nu îl fabrică și nu îl cumpără nimeni invenția nu este notabilă cât de bună ar fi ea (asta după raționment). Eu cred că de asta nu ne înțelegem. Fiecare avem în cap lucruri diferite. Dvs. vreți să vă furnizez date după modelul dvs. mental sau modelul Wiki, care în biologie nu se poate aplica decît în biologia practică care nu mai este biologie ci agricultură, medicină veterinară, horticultură. Sistematica este o ramură teoretică a biologiei și dacă mergem după textul din ghilimele nici o clasificare nu este notabilă. Ca să fac un pas înainte în înțelegerea mea explicați-mi și mie de ce sunt notabile clasificările de la articolul Plantă, că bănuiesc că au fost analizate din acest punct de vedere și s-a găsit această notabilitate, deoarece nu s-a luat nimeni de ele. --Jean (discuție) 5 decembrie 2008 00:58 (EET)[răspunde]

Haideți să discutăm subiectele astea la Cafenea ca să nu mai lungim pagina asta fără rost, ce spuneți? --Gutza DD+ 5 decembrie 2008 02:19 (EET)[răspunde]
Aș fi de acord, dar peste 3 zile se votează ștergerea și vor veni Utilizatori, ca Zoltan care scrie ......Falco&Co. Momentan a disparut. Se pare că am adunat multă antipatie. Prelungiți discuțiile cu 3-4 zile și ne mutăm la cafenea unde poate citesc mai mulți textele.--Jean (discuție) 5 decembrie 2008 06:54 (EET)[răspunde]
Dl. Turbojet îi voi scrie la cafenea.--Jean (discuție) 5 decembrie 2008 06:54 (EET)[răspunde]
D-le Jean, nu se votează. Se evaluează argumentele expuse aici și se ia decizia. Din păcate în această foarte lungă discuție nu a fost adus pînă acum nici un argument, nici pentru ștergere, nici pentru păstrare. Deci s-a discutat mult și degeaba. Foarte la obiect: Gutza a pus la îndoială notabilitatea subiectului familia Bengaliidae. Dacă citiți Wikipedia:Notabilitate veți vedea ce înseamnă asta: că articolul Bengaliidae nu menționează surse de încredere, independente, care să ateste existența acestui subiect. Deocamdată au fost menționate numai lucrări ale d-lui Lehrer. Dacă nu apar și lucrări independente, care să dovedească intrarea conceptului „familia Bengaliidae” în circuitul științific --- asta înseamnă „a folosi” o clasificare ---, atunci articolul va trebui șters, iar informațiile verificabile vor fi recuperate și puse în alte articole. Lucrarea lui Knut Rognes este de fapt un argument pentru păstrarea articolului, deși nu-mi dau seama cît de puternic (oricum articolul nu reflectă deloc poziția lui Rognes). Un detaliu important: nu este nevoie ca familia Bengaliidae să existe în mod obiectiv, fiindcă nu avem cum să verificăm așa ceva; trebuie doar ca specialiștii domeniului să scrie despre ea. (Nici limba moldovenească nu există, dar se vorbește despre ea.) Sper că acum e mai clar. — AdiJapan 5 decembrie 2008 08:08 (EET)[răspunde]


De acord. Am o întrebare. Se aplică ce cereți și la Bengalia gen și ala clasificările de la articolul Plantă de care nu suflă nimeni o vorbă și care tot o sursă au. Pentru Bengalia gen trebuiesc scoase bibliografiile lui Lehrer, Rognes, K. 2005, tot ce este sait pe internet că nu este bun că dacă nu este bun ION nu pot fi bune nici celelalte, și o să rămîneți tot cu o bibliografie din 1922. Haideâi să fim serioși. Cauzele ștergerii sunt altele și ne facem că nu le știm și eu și dvs. Orcum greșala a fost a lui Falco, sau Prof. Lehrer cum îl considerați dvs. și anume că a fost prea cinstit și corect. Domnia sa v-a spus că este o familie nouă, tot domnia sa v-a spus de Rognes. Nici doctori în biologie nu și-ar fi dat seama dacă se scria articolul fără mențiunile făcute încă 100 de ani de acum înainte. Ce îmi pare rău este că nu se poate discuta și să se înșeleagă că ce cereți dvs. nu poate exista în sistematica la nivelul științific la care se găsește articolul. Nici la nivele mult mai generale în sistematică nu este ce cereț. nu este pur și simplu și cât trăiți dvs. nu va fi mai mult ca sigur. Vedeți Welwitschia mirabilis tabelul cu clasificări, unde lucrurile sunt de o sută de ori mai simple și nu este ce cereți dvs. Practic clasificări (și nu copiere de pe Wikien sau fr)s-a făcut în această enciclopăedie de cînd este ea, doar de Falco și de mine, atît. Culmea este că cei ce au scris clasificări respectând niște reguli științifice se găsesc pe o parte a baricadei în opoziție cu cei ce nu au scris niciodată în domeniul biologiei și sunt judecați de aceștia. Partea cea mai proastă este că nu mă pot abține să nu răspund, stiind că tot ce scriu este calificat nici un argument.

Obs. Textul ar putea avea și are erori majore de redactare dar nu mai citesc că tot degeaba le-și orect. Fără semnătură că chiarnu se merită (cacofonia est întâmplătoare dar nu o șterg, ca și argoul). La fel procedează un coleg de servici cu doctorat în Germania. Îi dă sefei lucrările necorectate. Eu încerc ore întregi să o lămuresc pe șefă ca Baia Mare și Târgu Jiu se scrie fără liniuță dar mărturisesc că în 10 ani nu am reușit, dar nu mă las. Păcat că vă scriu dvs., care sunteți mai de înțeles lucrurile accestea. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Jean (discuție • contribuții).

AdiJapan spune că nu s-a adus niciun argument pentru ștergere. Revin cu argumente pe care le-am adus mai sus dar care s-au pierdut probabil în fluviul discuției:
  1. Lucrările d-lui Lehrer sunt self-published, deci nu ajută la notabilitatea subiectului -- notabilitatea trebuie să-i vină din afară. Deci singura sursă de notabilitate ar fi articolul lui Rognes. Dacă dl. Jean are dreptate și în biologie oricine poate propune orice clasificare, iar aceasta intră tacit în uz, atunci un articol precum cel al lui Rognes devine o necesitate pentru refuzarea explicită a propunerii respective (evident, nu poate fi vorba de un refuz în sensul autoritarian al cuvântului, ci doar o formă de a ridica semne de întrebare asupra validității acelei teorii). Abia dacă mai apoi venea un terț și publica o lucrare în care să susțină propunerea d-lui Lehrer, atunci aveam notabilitate. Altfel mă apuc și eu mâine să public taxoni după cum mă taie capul, iar aceștia fie intră în uz (!), fie apare un articol în care sunt desființat dar îmi asigur notabilitatea necesară pentru a-mi face teoriile cunoscute. Niciuna dintre alternative nu mi se pare viabilă.
  2. Pe post de corolar, en:WP:UNDUE spune "Articles that compare views should not give minority views as much or as detailed a description as more popular views, and will generally not include tiny-minority views at all. For example, the article on the Earth does not mention modern support for the Flat Earth concept, a view of a distinct minority." Atunci când există o teorie larg acceptată, se propune una nouă și singura autoritate care se apleacă asupra ei o desconsideră cred că e vorba de "a distinct minority" formată dintr-o singură persoană.
În opinia mea lucrurile sunt cât se poate de clare. --Gutza DD+ 5 decembrie 2008 10:49 (EET)[răspunde]
  • Păstrează. Fam.Genul de diptere Bengalia Robineau - Desvoidy 1830 există și este enciclopedic. Articolul trebue purificat de cercetări originale bazate pe surse nenotabile (exemplu: «FRAGMENTA DIPTEROLOGICA Editée par Dr. ANDY Z. LEHRER», revistă scrisă, publicată și citită de Dr. ANDY Z. LEHRER). Alex F. (discuție) 5 decembrie 2008 10:54 (EET)[răspunde]
Genul Bengalia Robineau - Desvoidy 1830 există și este enciclopedic, dar familia Bengaliidae Lehrer 2003 este într-o situație cu mult mai delicată. --Gutza DD+ 5 decembrie 2008 11:03 (EET)[răspunde]

Așa s-o credeți voi, deștepților ! Citiți ce scriu și francezii pe care-i citați : « Cette famille est reconnue par l'ICZN (International Commission on Zoological Nomenclature = celle qui est chargée du Code international de nomenclature zoologique) = Bengalidae Lehrer 2003 sur zoobank.org. ON ne peut plus parler de travail inédit. Cordialement, TED 27 août 2007 à 12:14 (CEST),Dar mai bine aici [1] »89.1.63.71 (discuție) 7 decembrie 2008 13:02 (EET)[răspunde]


  • Am avut plăcerea să citesc toate opiniile celor care doresc să-și precizeze atitudinile despre articolul Bengaliidae, și care au ținut foarte corect să menționeze că se face o distincie între « notabilitatea » persoanei prof. Lehrer și « notabilitatea » articolului Bengaliidae din wiki sau chiar a cercetărilor lui Lehrer despre familia Bengaliidae. Dacă toate persoanele care s-au exprimat ar fi cunoscut într-adevăr bine concepția, metodele de lucru și de apreciere a rezultatelor cercetărilor biologice, nu s-ar fi ajuns la concluzia dlui AdiJapan că « din păcate în această foarte lungă discuție nu a fost adus pînă acum nici un argument, nici pentru ștergere, nici pentru păstrare. Deci s-a discutat mult și degeaba”. Mai ales, despre ISSN sau alte aspecte referitoare la modalitățile de acordare a « notabilității » lucrărilor ce urmează a fi publicate în diferite reviste sau edituri, de către anumiți profesori « nespecialiști” sau pensionari. În această situație aș dori să afirm și să confirm realitatea că în biologie (în general) nu se vorbește niciodată de “notabilitatea” cercetărilor sau realizărilor vreunui specialist, că ea nu se apreciază nicodată după gradul de utilizare a acestora în publicațiile altora. În istoria biologiei și a entomologie taxonomice se cunosc foarte multe cazuri când doi sau mai mulți specialiști și-au disputat punctele lor de vedere relativ la clasificații, la validitatea unor taxoni, la metodele lor de cercetare etc. Dar, nimeni nu a considerat că opiniile unuia sau ale altuia sunt mai « notabile », lăsându-se ca timpul să confirme dreptatea unuia sau altuia din cei doi opozanți. Este cunoscut cazul cel mai semnificativ al disensiunilor dure (de la începutul secollui 20) dintre entomologul german Paul Stein și entomologul francez Villeneuve, în care primul a încercat să domine dipterologia. Din păcate, după foarte mulți ani, cercetătorii care i-au urmat și, mai ales, cei din zilele noastre, au dat dreptate lui Villeneuve, care a avut o perpectivă mai modernă a cercetărilor sale.
Marea greșală care apare în discuțiile și opiniile dvs. este confuzia dintre “notabilitatea” articolului Bengaliidae din wiki, “notabilitatea” persoanei prof. Lehrer și “notabilitatea” cercetărilor sale cu privire la familia Bengaliidae. Iar pe deasupra acestora este marea greșală, făcută din necunoștință de cauză, că cercetările lui Lehrer constituie o “teorie nouă”. Astfel, se ajunge la divergențe de opinii și erori pentru că fiecare înțelege altceva când vorbește despre “Bengaliidae”.
De la început, trebuie să declar foarte răspicat că în toate cercetările desfășurate asupra Bengaliidelor, prof. Lehrer nu a creat nici o teorie nouă. Acest fapt constituie numai o interpretare foarte greșită a celor care nu au suficiente cunoștințe de biologie. Și vă voi explica imediat, cu rugămintea că nici unul din participanții la discuții să nu se supere pentru expresiile mele mai pasionale. În taxonomie se pretinde (conform Codului Internațional de Nomenclatură Zoologică) a se semnala orice modificare ce rezultă din activitatea cercetătorului prin anumite indicative, care nu au nici o semnificație de « notabilitate », ci numai una pur științifică. Astfel :
- dacă se descoperă o specie nouă, trebuie adăugat la numele ei mențiunea n. sp.;
- dacă se clarifică sau se descoperă un gen nou se scrie n. gen.:
- dacă se descrie o subfamilie sau o familie nouă se adaugă la numele lor n. sfam. sau n. fam.;
- dacă se găsesc specii sinonimesyn. n. ;
- dacă se introduce o specie dintr-un gen în alt gen se scrie – comb. n. (combinație nouă) ;
- dacă se schimbă numele unui taxon – nomen novum ;
- dacă se consideră că un taxon este neclar sau incertnomen dubium etc. etc.
Aceste notații sunt obligatorii pentru a se atrage atenția altor cecetători, ele fiind obligatorii și în titlurile lucrărilor care vorbesc despre aceste modificări. Ca toți taxonomiștii lumii, și prof. Lehrer a utilizat aceste semnalări taxonomice obligatorii pentru toți taxonii noi pe care i-a descris în lucrările sale, inclusiv pentru noua familie. Este de semnalat că până în anul 1970 el a considerat că grupul Bengaliidelor formează numai o subfamilie, adică subfamilia Bengaliinae (cu terminația –inae). Dar, în urma cercetărilor sale mai intense și mai îndelungate, el a ajuns la concluzia că el formează o familie distinctă de familia Calliphoridae, care-l încorpora până atunci și care a fost numită astfel familia Bengaliidae, n. fam. (2003). În monografia sa din 2005, Lehrer a sintetizat toate cunoștințele obținute prin cercetarea colecțiilor din toată lumea și a prezentat sistemul acestei familii, după asemănarea sau neasemănarea caracterelor furnizate de structurile postabdominale – așa cum se procedează în întreaga lume a taxonomiștilor. Valoarea superioară a sistemului prezentat de Lehrer este dată de adăugarea unor caractere de structură morfologică a organelor interne și externe ale dipterelor (metodă care este practicată de el de peste 50 de ani și cunoscută și citată pe plan mondial - vezi pentru informație sumară: [[2]]. Aceeași metodologie microscopică a fost utilizată de Lehrer pentru prima dată și pentru Bengaliidae, ceea ce nu a constituit și nu constituie o « teorie » nouă, dar l-a surprins pe Rognes, care nu a fost niciodată capabil să execute asemenea tehnici de lucru și nu a cunoscut aceste diptere. Această metodă este cunoscută în întreaga lume și prin ea nu se face nici o gaură în cer. Nici Lehrer nu a pretins acest fapt și nici eu nu am susținut aceasta în articol. Cu alte cuvinte, discuțiile referitoare la Bengaliidae sunt confuze din motivele arătate mai sus și, în special, din cauză că se confundă noțiunea de teorie cu aceea de metode de cercetare care a fost aplicată la ele. De aici și pretenția absurdă de a se demonstra « notabilitatea » articolului din wiki, sau a cercetărilor lui Lehrer etc.
Cât privește pretenția dvs. de a se sublinia confirmarea propunerilor taxonomice asupra Bengaliidelor de către « comunitatea » specialiștilor, eu am arătat că aceasta este o chestiune de durată, deoarece numai specialiștii din țările africane sau asiatice (care încă sunt la începutul existenței lor) unde se găsesc aceste rarități ar trebui să le studieze cu metodologia lui Lehrer pentru a putea să confirme sau să infirme sistemul stabilit de el. Pretenția de demonstrare a « notabilității » unor fapte pentru care biologii nu acordă în general nici o valoare, este irelevantă și neaplicabilă în taxonomia zoologică și botanică. O așa numită clasificație, adică o anumită ordonare a taxonilor într-un grup (pe genuri, subfamilii etc.), nu constituie o teorie, ci o grupare mai rațională a taxonilor ce par a fi mai înrudiți. Iar confirmarea ei de către alții nu se poate face peste noapte, ținându-se seama că nu a fost timp suficient pentru asta. Totuși, au fost semnalări notabile în lucrările specialiștilor japonezi și namibieni din 2006, ce au fost indicate de mine și menționate la discuțiile de la articol, dar pe care dl Gutza le omite spunând eronat și tendențios că « dacă n-o folosește nimeni [munca lui Lehrer n.n.], nu este notabilă ».
Falco Falco (discuție) 5 decembrie 2008 11:13 (EET)[răspunde]


  • P.S. Păcat că nu am putut vedea absurditățile dlui Alex.F. referitoare la revista Fragmenta Dipterologica. Este, totuși, meritoriu că dsa a ajuns la concluzia că « Fam. de diptere Bengaliidae Robineau - Desvoidy 1830 există și este enciclopedică. » (cu corecția că numai genul Bengalia este al lui Robineau-Desvoidy, 1830 ; familia Bengaliidae este a lui Lehrer, 2003 – datarea se face după anul publicării numelui taxonilor). Cât privește revista de mai sus, în afară de faptul că ea este oficială prin ISSN-urile sale, ea este semnalată în îndexul internațional ION, cu toți taxonii noi descriși și publicați în ea și este semnalată în Internet. Deci, nu este posibilă nici un fel de « purificări » « de cercetări originale bazate pe surse nenotabile », deoarece revista este perfect notabilă în mod iobiectiv, ca toate revistele de specialitate, existând (conform art. 8 din International Code of Zoological Nomenclature, 2000) la toate bibliotecile mari din toată lumea. Și o rugăminte. Dacă vreți să păstrați articolul, nu căutați să-l ciopârțiți, pentru că el are forma cea mai elevată din toate punctele de vedere.
Falco Falco (discuție) 5 decembrie 2008 11:34 (EET)[răspunde]


Punctual:
  • Lehrer a propus o teorie nouă atunci când a ridicat Bengalia de la statut de gen la statut de familie. Este vorba de teoria conform căreia insectele respective sunt mai mult sau mai puțin înrudite între ele și respectiv cu celelalte insecte din Oestroidea decât s-a crezut anterior.
  • Dacă cercetarea este foarte nouă și foarte specializată și încă nu a fost timp pentru validarea ei în comunitatea științifică atunci nu-și are încă locul la Wikipedia.
  • Vă cred pe cuvânt că lucrarea dumneavoastră a fost menționată. Însă faceți o dublă eroare: (1) a fost menționată, nu utilizată; (2) a fost menționată lucrarea, nu clasificarea -- am mai spus-o, am constatat că lucrarea însăși a fost apreciată din varii motive, însă clasificarea nu a fost acceptată/validată/utilizată.
--Gutza DD+ 5 decembrie 2008 11:28 (EET)[răspunde]

Domnule Gutza,

Nu știu ce aș putea spune despre cele scrise de dvs. în aceste momente. Vă veți supăra poate pe mine, ceea ce nu-mi este plăcut deloc. Dar este absolut necesar să vă spun că dacă un student de la biologie ar fi fost capabil să spună enormitățile că « Lehrer a propus o teorie nouă atunci când a ridicat Bengalia de la statut de gen la statut de familie » și că « Este vorba de teoria conform căreia insectele respective sunt mai mult sau mai puțin înrudite între ele și respectiv cu celelalte insecte din Oestroidea decât s-a crezut anterior » ar fi fost obligat să mai vină odată la examen în sesiunea din vară. Aceste doua fraze solicită mai mult timp și mai multe explicații decât se pare la prima vedere, dar voi încerca să vă explic pentru a nu se introduce alte elemente eronate în raționamentele celor care ar putea să-și spună părerea lor personală asupra articolului.

  1. Dvs. ați recunoscut că nu vă pricepeți în biologie, dar în ciuda acestei afirmații dvs. faceți filozofări asupra clasificațiilor biologice pe care nici eu și nici alții nu le-am facut. Afirmațiile dvs. citate reflectă un extrem de mic interes față de biologie și, cel mai bun lucru ar fi ca să lăsați biologii să se pronunțe. De aceea am spus-o de nenumărate ori că administratorii wikipediei trebuie să fie de specialitate în domeniile respective. Dvs. afirmați, fapt care nu a fost afirmat niciodată fie de mine, fie de prof. Lehrer, că a fost ridicat statutul familiei Bengaliidae de la genul Bengalia. Este cel puțin o eroare de neconceput, pentru că v-am explicat de câteva ori că în anul 1970 Lehrer a demonstrat că speciile din genul Bengalia constituie o subfamilie a familiei Calliphoridae. După cercetări deosebite, care au dovedit că familia Calliphoridae este polifiletică, adică ea este formată din mai multe grupuri polimorfe, care își au origini filogenetice diferite, deci este un grup artificial, Lehrer a izolat familia Bengaliidae. Prin aceste modificări el nu a produs o « teorie » nouă. In practica taxonomistilor aceste modificări sunt frecvente și nici unul din ei nu le atribuie valori de notabilitate. Ba mai mult, după cum am arătat, prezentând lucrările prof. Lehrer, Rognes a susținut într-un mod demențial, fie că Brauer & Bergenstamm în 1889 au semnalat neconform o subfamilie Bengaliinae (deci numele acesta nu este nou), fie că aceasta este o subfamilie fantezistă a lui Rognes, 1998 (articolul său despre Bengalomania, din 2006, p.448), fie că este numai un simplu gen (în același articol, p. 467) al familiei Calliphoridae. Cu toate că s-a scremut să facă un articol cu un titlu foarte semnificativ : « The Calliphoridae (Blowflies)(Diptera :Oestridea) are Not a Monophyletic Group » [Cladistics, 1997, 13 :27-68], care a fost prezentat la patru sesiuni științifice internaționale ce nu l-au acceptat și nu l-au publicat, el a susținut că ba izolarea familiei Bengaliidae ar determina o « inflație » mondială, ba că este « prematură », ba că este polifiletic, ba că nu este polifiletic. Vă dau citatul acestui dement infatuat din articolul Bengalomania, p.448, care contrazice articolul celălalt : « Rognes (1997) e.g. argues that Calliphoridae in its current conception is not monophyletic but, in view of the low reliability of many of the clades, warm that any dismantlement and formal erection of new families for the time being wounld be premature”. Cu alte cuvinte, Rognes a susținut în mod mincinos că el este și creatorul subfamiliei Bengaliinae (1997) și nu Lehrer (1970). Dar tot în același articol, la pag 53 menționează subfamilia Bengaliinae, fără autor, răsucindu-și limba în gură după cum i se năzare.
  2. Nimeni dintre noi nu a specificat că « este vorba de teoria conform căreia insectele respective sunt mai mult sau mai puțin înrudite între ele și respectiv cu celelalte insecte din Oestroidea decât s-a crezut anterior”. Lehrer nu a emis niciodată o asemenea teorie, care subsistă numai în mintea dvs. Ba mai mult, după cum puteți vedea în cutia de clasificație a Bengaliidelor, Lehrer a eliminat suprafamilia Oestroidea, care este ireală din punct de vedere științific, și a menționat suprafamilia stabilită corect de Rohdendorf: Sarcophagidea. Ba mai mult ! El nu s-a referit niciodată la rudenia dintre alte insecte de Oestroidea. Cercetările lui Lehrer au demonstrat că Bengaliidele sunt foarte diferite de Calliphoridae, dat fiind structurile lor somatice total neasemănătoare și, deci, nu se poate stabili o relație de rudenie prea strânsă între ele.
  3. Din cele de mai sus, ca și din cele scrise de prof. Lehrer, nu rezultă că cercetarea asupra Bengaliidelor este « cercetarea este foarte nouă și foarte specializată și încă nu a fost timp pentru validarea ei în comunitatea științifică” (vezi datele de mai sus). Cercetarea este veche de peste 150 de ani. Numai taxonii relevați de Lehrer sunt mai receți (de numai 30 de ani).
  4. Dvs. căutați nodul în papură prin contrapunerea întenționată a cuvintelor : clasificația (nu este adevărat) « menționată » și « utilizată ». Eu nu am spus că clasificația lui Lehrer a fost « menționată », ci cercetările sale și lucrările sale. Dar, faptul că indexul internațional ION le menționează, prin specialiștii săi, nu este o simplă menționare ci, în același timp, o utilizare a taxonilor descoperiți și descriși de Lehrer ? Trebuie să recunoașteți că noțiunile folosite de noi au un conținut diferit, și aceasta (pentru a nu aprofunda aspectele psihologice) le explic prin diferențele noastre profesionale.

Falco Falco (discuție) 5 decembrie 2008 12:58 (EET)[răspunde]

Așa este, sunt eu nebun. Nu ați ridicat Bengalia la rang de familie, nici vorbă de așa ceva. În realitate dumneavoastră ați făcut cercetări care au arătat că "genul Bengalia constituie o subfamilie", apoi ați mai făcut încă niște cercetări în urma cărora ați "izolat familia Bengaliidae". Doar în mintea mea există conceptul explicabil exclusiv prin mijloace psihologice cum că ați fi vorbit de înrudirea dintre insectele din Bengalia (și inerent Calliphoridae) în contextul suprafamiliei Oestroidea. În realitate dumneavoastră ați "dovedit că familia Calliphoridae este polifiletică", ați "demonstrat că Bengaliidele sunt foarte diferite de Calliphoridae" prin faptul că "nu se poate stabili o relație de rudenie prea strânsă între ele". Cu totul și cu totul altceva. Iar acestea nu sunt teorii noi -- evident că nu! Odată puse pe hârtie presupun că ele devin leme, axiome fundamentale ale universului, probabil pentru că au fost demonstrate, nu "propuse" așa cum ar face ageamiii. --Gutza DD+ 5 decembrie 2008 13:21 (EET)[răspunde]
DA domnule. Sunteți așa cum spuneți și pe deasupra și foarte periculos.
Adio
Falco pentru ultima oară Falco (discuție) 6 decembrie 2008 11:04 (EET)[răspunde]


  • Șterge și mută conținutul verificabil în articolele corespunzătoare. Pentru a avea un articol separat despre familia Bengaliidae trebuie ca această familie să fie notabilă, adică să existe surse independente care să confirme că măcar o parte semnificativă din comunitatea specialiștilor acceptă această clasificare a genului Bengalia într-o familie separată de Calliphoridae. Sursele aduse pînă acum au fost articolul lui Rognes (care însă respinge clasificarea) și Index to Organism Names (care însă nu face decît să înregistreze nume, cu clasificările alese de autori). De altfel la ION există și înregistrarea Bengaliini în cadrul familiei Calliphoridae [3], ceea ce dovedește că ION nu face o clasificare coerentă a taxonilor. O clasificare coerentă se găsește de exemplu la Catalogue of Life (2008), unde Bengalia apare sub Calliphoridae, iar o familie numită Bengaliidae nu există. Dacă vor fi aduse surse din care să rezulte că și alți autori vorbesc despre familia Bengaliidae atunci îmi restrag opțiunea de ștergere. La fel și dacă se aduc surse din care să rezulte că există o dispută în jurul acestei familii, dar atunci articolul va trebui să se concentreze pe dispută. — AdiJapan 5 decembrie 2008 18:47 (EET)[răspunde]
  • Păstrează. Articolul este mai mult decât enciclopedic, familia fiind recunoscută de ION și trecuta in nomenclatorul sau. Faptul că unii utilizatori nu pot să înțeleagă probleme elementare de biologie, nemaivorbind de cele de entomologie sau dipterologie, nu însemna că enciclopedia trebuie să ofere publicului larg cunoștințe la nivelul cîtorva personalități admisnistrative, unii dintre aceștia recunoscînd cinstitcă nu se pricep la subiect. Faptul de a nu te pricepe la un subiect, este ceva normal și absolut firesc, însă ceva absolut anormal și absolut nefiresc este să nu poți să înțelegi absolut nimic din ce ți se explică de oameni care au ceva studii în domeniu. --Jean (discuție) 7 decembrie 2008 16:45 (EET)[răspunde]
    Deci sursa cu care demonstrați notabilitatea bengaliidelor este ION. Problema este că ION nu face decît să înregistreze nume de taxoni. Iată formularul de înregistrare și pagina de explicații; din ambele reiese că e suficient ca numele taxonului să fi apărut într-o publicație. Nu se pune nicăieri condiția ca alți specialiști să fi fost de acord cu clasificarea respectivă; de altfel tot ION conține și taxonul Bengaliini, sub Calliphoridae, așa cum ziceam mai sus (informație care se bate cap în cap cu ce scrie în articolul nostru). Cu alte cuvinte, ION nu este decît o bază de date construită din afirmațiile cercetătorilor, așa cum rubrica de mică publicitate a unui ziar conține anunțuri al căror adevăr nu este confirmat de nimeni. Criteriul de notabilitate de la Wikipedia este categoric mai strict decît includerea în ION. — AdiJapan 7 decembrie 2008 18:09 (EET)[răspunde]
    Deci, eu nu mai încerc să demonstrez notabilitatea în nici un fel pentru că mi s-a confirmat că această notabilitate în biologie nu există (scrie chiar pe această pagină). Găsiț-i o altă denumire căci această sună urât. Motivul pentru care consider că acest articol trebuie să rămână sunt toate textele mele de pe această pagină, unele luate în derâdere, alte mai putin importante sau unele eronate. Este adevărat că unele afirmații cum spunea Dl. Falco au făcut să se discute „mult și degeaba.” Însă afirmația de mai jos „Criteriul de notabilitate de la Wikipedia este categoric mai strict decît includerea în ION” cred că le depășește pe toate. Dați-mi o pagină de biologie (exceptând paginile dl Falco care vor fi reorganizate de oameni care recunossc ei înșiși că nu au nici o noțiune de biologie) și eu care nu sunt specialist vă voi găsi erori destule, unele de fond pe care nici un elev de clasa a IX-a nu are voiesă le facă. Deci criteriile de la Wiki sunt mai stricte dect la ION. Acum imi explic eu de ce se încearcă blocarea definitivă a lui Dl Falco mai ales după ce a fost identificat (de dvs. cu Prof. Lehrer). Sgur ținând cont de aceste criterii mult mai stricte biologia nu poate fi scrisă de o personă cu cunoțtinșe în domeniu ci de elevi de liceu care în loc să stea la școală și să învețe de la profesori ne învață ei pe noi oameni cu faucltăți în domeniu și cu zeci de ani de activitate, tot în domeniu. Sigur ce scrie un specialist în entomologie nu poate fi „notabil” pentru că nu este recunoscut de o largă majoritate a oamenilorde știință, cînd se spune clar că această comunitate nu cupride decît maxim 3 oameni pe tot pamântul din care numai unul lucreză pe grupul respectiv. Se spune de un om care stă în mediul ștințific, clar de tot și simplu ca Bună ziua „Pretenția de demonstrare a « notabilității » unor fapte pentru care biologii nu acordă în general nici o valoare, este irelevantă și neaplicabilă în taxonomia zoologică și botanică. ” și diupă câteva zeci de rănduri tot asta se cere. Dacă s-ar discuta cu un robot ar fi de explicat. Nu are introdus programul dar este de neexplicat cînd ți se spune că ce susți nu există, să ceri peste o oră tot acelaș lucru.
    Pînă să revin la „notabilitate” mai trebuie spus că în biologie este o zicală că „dacă nu vrei să pieri trebuie să te adaptezi”. Aici însă exte exact invers, dacă te-ai adaptat ești pierdut, ceea ce demonstreză că nu avem de-a face cu biologia.
    Criteriul unic pentru „notabilitat” este unul pe care dvs. dl. AdiJapan nici nu îl veți înțelege niciodată și nici nu îl veți putea combate niciodată. Acesta este reprezentat de respectul pe care îl capătă de la colegii de breaslă un cercetător care scrie o fasciculă de faună sau descoperă o singură specie nouă. Dvs. veți rîde pentru că niciodată nu ați intrat într-un laborator în care se face cercetare științifică de biologie și nu ați stat printre acești oameni ca să le cunoșteți criteriile de apreciere.
    Alt criteriu unic (deci cre ar fi singur de ajuns) pentru păstrarea articolului și pe care la-și folosi este chiar articolul lui Rognes, care dacă nu s-ar fi temut de ecoul monografiei și ar fi fost el asa de mare și recunoscut de o largă majoritae științifică nu ar fi scris ce a scris cu titlul care l-a scris. Căutați câte specii noi au fost descoperite de Rognes că șiți mai bine ca mine să căutați.
    Alt criteriu unic eset ION amintit deja.
    Apoi editurile care au publicat cartea unde acei pensionari fac referate bun de tipar.
    Apoi tot un unic motiv este că nu doresc să citesc articole despre Epica și să văd peroane cu părul vălvoi ci informație de calitate din biologie ceea ce în 90% din aricolele de biologie nu găsim
    Întrebare. Cine credeți că va duce la îndeplinire „Șterge și mută conținutul verificabil în articolele corespunzătoare”. Articolele lui Falco sunt singurele fără cusur și tocmai pe acestea vreți să fie modifice și de cine. Eu vă sugerez să rămîneți la primul cuvînt care va fi ușor de dus la îndeplinire, altfel bazaconiile ce vor rezulta vor fi puse în cârca dvs. --Jean (discuție) 8 decembrie 2008 00:22 (EET)[răspunde]
    D-le Jean, dacă nu vă place denumirea „notabilitate” puteți să-i ziceți altfel. Ziceți-i „admisibilitate ca subiect enciclopedic”, pentru că acesta este sensul noțiunii. Dacă eu public un articol despre un nou taxon și apoi îl înregistrez la ION, taxonul meu nu este neapărat un subiect acceptabil într-o enciclopedie. Exact așa stau lucrurile și cu bengaliidele: un om a scris un articol despre o nouă familie, absolut nimeni nu a acceptat noua clasificare ca fiind validă, dar la Wikipedia avem un articol despre ea. Dumneavoastră numiți această situație „fără cusur”?
    Notabilitatea are rolul de a selecta pentru Wikipedia numai subiectele intrate deja în circuitul domeniului lor. Evident că Falco spune că în biologie nu există notabilitate --- el vrea cu orice preț să păstrăm acest articol. În realitate notabilitatea (așa cum am definit-o noi) se aplică la orice domeniu, chiar dacă în afara Wikipediei nu se vorbește despre notabilitate.
    În rezumat, familia Bengaliidae există numai în publicațiile d-lui Lehrer, în articolul critic al lui Rognes și într-o bază de date care admite de-a valma orice denumiri de taxoni. Pentru Wikipedia este prea puțin.
    Vă rog să rețineți că aici nu punem la îndoială calitatea cercetărilor d-lui Lehrer, descrierea exemplarelor, metodele de lucru, analizele morfologice etc. Mai mult, nu respingem nici ideea că speciile în chestiune ar trebui să formeze o familie separată de Calliphoridae. Este posibil ca tot ce a publicat d-l Lehrer despre aceste specii să fie absolut corect, iar clasificarea sa să fie cea mai bună, deci în viitor entomologia să-i rămînă datoare d-lui Lehrer pentru contribuțiile sale. Tot ce spunem este că în starea actuală a entomologiei clasificarea d-lui Lehrer este deocamdată o propunere care își așteaptă acceptarea. Dar enciclopediile în general și Wikipedia în particular se străduiesc să reflecte pe cît se poate numai rezultatele care după toate aparențele sînt certe, stabile, definitive, sau măcar în curs de dezbatere. Familia Bengaliidae se află abia la început de drum. — AdiJapan 8 decembrie 2008 03:10 (EET)[răspunde]
  • Rugăminte adresată participanților la discuție. Comentariile ar fi util să fie adăugate la sfârșit, în ordine cronologică, și nu inserate în comentarii precedente, eventual făcute de alții. Ar fi util să fie semnate și datate (patru tilde). Așa cum se prezintă discuția acum, e foarte greu să urmărești cine ce a zis, și când. — Victor Blacus (discuție) 8 decembrie 2008 12:10 (EET)[răspunde]
  • Lămuriri clare. Pentru că sunteți în prag de votare a ștergerii articolului despre Bengaliidae, mi-am călcat pe inimă și m-am decis să mai spun câteva cuvinte contra celor care bălăbănesc cu limba despre lucruri pe care nu le cunosc, nu le înțeleg și, aparent, nu le vor înțelege niciodată, nu atât din lipsa cunoștințelor sau dintr-o defecțiune cerebrală, ci din cauză că sunt stăpâniți de apăsarea propriilor lor obsesii retrograde (pentru a nu duce analiza psihologică mai departe). Adică, sunt convins că trebuie să-i spun câteva cuvinte lui AdiJapan, care crede (ca și în alte dăți), că a prins un pește mare de coadă și îl agită mereu în aer pentru a se arăta cât este de mare și tare în afirmațiile sale, degradate de lipsa bazelor de cunoaștere.
In nenumărate rânduri, el a exprimat ca și de această dată, că « ION nu face decît să înregistreze nume de taxoni. Iată formularul de înregistrare și pagina de explicații; din ambele reiese că e suficient ca numele taxonului să fi apărut într-o publicație. Nu se pune nicăieri condiția ca alți specialiști să fi fost de acord cu clasificarea respectivă ». Este cea mai mare prostie pe care am întâlnit-o până acum din partea unui om care se pretinde citit. Căci, nici un alt index internațional, care trebuie să înregistreze milioane de nume ale regnului animal descoperite pe planeta noastră, (nu numai Bengaliidele lui Lehrer sau prostiile lui Rognes), oricare ar fi el din lume sau preferat de dvs., dar care este de fapt al unei asociații profesionale restrânse sau al unui institut (deși nu se spune clar), nu poate avea nici un fel de « notabilitate ». Toate fac exact același lucru și nici unul nu face mai mult decât face ION. Nimeni nu face decât să înregistreze numele taxonilor și absolut nimeni nu pune condiția ca alți specialiști să fie de acord cu clasificația altora. Aceste indexuri sunt numai pentru a informa specialiștii și nu a le furniza date certe, care nu pot fi stabilite de nimeni, mai ales fără cercetări prealabile făcute de către adevărați specialiști și nu de scribii care le înregistrează. Totul depinde de credibilitatea pe care o acordă cel ce utilizează unul sau altul dintre indexuri. Ba mai mult. Acest index de nume ION este parte din Zoological Record [[4]], singurul forum științific unde se analizează și fac referate asupra lucrărilor științifice apărute. De aceea, singurul index credibil pentru biologi este acest ION, care se fundamentează pe Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică (CINZ), în care sunt validate toți taxonii lui Lehrer, inclusiv familia Bengaliidae.
Peștele cel mare, despre care am vorbit înainte, este numele de Bengaliini, pe care AdiJapan îl crede contra sistemului taxonomic lui Lehrer. Iată marea descoperire a lui AdiJapan în fraza aceasta « de altfel tot ION conține și taxonul Bengaliini, sub Calliphoridae, așa cum ziceam mai sus (informație care se bate cap în cap cu ce scrie în articolul nostru) ». Nenorocirea este că AdiJapan, ca tot ignorantul, nu știe să citească într-un index taxonomic de tipul lui ION, deoarece, numele de « Bengaliini » este menționat cu autorii "Brauer & Bergenstamm 1889urn:lsid:organismnames.com:name:1839143 [metadata] » care au considerat (în anul 1889, ca și Rognes în zilele noastre) că acest taxon face parte din Calliphoridae. Dar odată cu clasificația lui Lehrer, acest taxon cu valoare de trib (o subdiviziune) a subfamiliei Bengaliinae din familia Bengaliidae, este automat scos din familia Calliphoridae. Este de menționat că, în conformitate cu CINZ, Lehrer a eliminat toate subdiviziunile neconforme, reținând numai taxonii fundamentali admiși de acest cod, adică : specia, genul și familia. Deoarece, toate subdiviziunile de exemplu, de trib, subtrib, subgen, subspecie etc. nu sunt admise, ele fiind considerate numai opinii personale ale autorilor, fără valoare taxonomică și, deci, care nu sunt luate în considerație în nomenclatura zoologică. Singura excepția care a fost făcută de prof. Lehrer este subfamilia, care – în viziunea sa - reprezintă gruparea acestor diptere pe baza unui anumit tip de structură falozomică al genurilor filogenetice. (Treaba aceasta este de mare finețe entomologică și, poate, greu de înțeles de către cei ce nu au cunoștințe speciale).
Se mai pune din nou problema noțiunii de « notabilitate », pe care filozofardul AdiJapan o redefinește, după cum îi convine și pe care nimeni nu a definit-o în conformitate cu DEX, drept « admisibilitate ca subiect enciclopedic ». Aceasta definiție nouă, "originală" ar trebui să aibe la rândul ei aprobarea « comunității » de specialiști intelectuali, tot așa cum și altădată, am discutat noțiunea « originală » de « sanitizare » a wikipediștilor. In mod cu totul absurd, cei ce manipulează această noțiune fac referiri nu numai la persoane, ci și la lucruri sau lucrări, printr-o extensie forțată. După DEX, notabilitatea se referă la « personalitate de seamă, cu o situație politică ori socială [intelectuală sau științifică – adăugăm noi ] importantă, personaj important, cu prestigiu, cu vază; notabil », iar notabil este « vrednic de a fi luat în seamă, de a fi reținut; remarcabil, însemnat, important ». Deci, în primul rând persoana este vizată și nu lucrurile, care pot fi și ele demne de luat în seamă ». Atunci, ce înseamnă noua definiție a lui AdiJapan ? Cine stabilește că familia Bengaliidae delimitată din punct de vedere taxonomic de Lehrer, cu toți taxonii săi descoperiți de baza cercetărilor sale microscopice și înregistrați în indexuri sau citați în lucrările specialiștilor, pot fi admise sau nu ca « subiect enciclopedic ». Ce este un astfel de subiect, mai ales pentru o atare enciclopedie, care se crede unică în lume, dar care nu are nici un fel de acceptare a « comunității » de specialiști, de «notabilitate » decât în concepția wikipediștilor? După cum afirmă alt mare fiolozofard, wikipedia este scrisă de ea însăși și citită numai de ea, fără a fi notabilă, pentru că nimeni nu s-a pronunțat deschis și în scris asupra valorii sale « enciclopedice » vetuste. De aceea, ar fi bine ca să nu se mai bălăngănească cu limba, mai ales de către cei ce nu-și au acestă menire și competență.
Falco Falco (discuție) 8 decembrie 2008 13:30 (EET)[răspunde]
Acest text are legătură cu notabilitate. Dl. Falco profitând de aceste ultime ore sau zile în care vă este perms accesul în encilopedie vreau să vă mulțumesc pentru informațiile oferite. Eu fusesem zdruncinat în părerile mele, de către contraargumentele prezentate. Concluzia primă este că fără cineva cu acces la cunoștințe mondiale nu se va putea face enciclopedie ci doar un surogat, care va fi desfințat cînd va veni cineva acceptat cu cunoștințe cerute. Ce rugăminte am eu. Vreau să mă lămuriți cum stau lucrurile cu înregistrarea taxonilor. Bănuiesc că nu chiar orcine trimite taxoni publicați sunt trecuți în ION. Astfel dacă eu cobor în fața blocului și găsesc un coleopter care are o malformație, și îl descriu ca specie nouă și apoi îl public într-o revistă pe care o editez legal la legătoria de cărți din colțul strazii acestă specie nu va apărea în ION. Există criterii de apreciere zic eu: revista de unde provine, numele cercetătorului, credibilitatea sau prestigiul acestuia, institutul unde lucrează.
Cum bănuiesc eu că se face.
1.În primul rînd trebuie să ai referat de la profesori universitari și să ți se publice într-o revistă de prestigiu lucrarea.
2. După înscrierea taxonului în fișierul lui ION trebuie cineva (cine este acel cineva) să verifice de unde vine informația cine est autorul și apoi să se posteaza pe sait. Aici este întrebarea este corect cum bănuiesc eu?--Jean (discuție) 8 decembrie 2008 12:37 (EET)[răspunde]


Dl. AdiJapan ce scrieți dvs. este foarte corect și foarte normal la cineva care are în grije o enciclopedie. Aș fi de acord de acord cu dvs. dacă chiar în enciclopedia dvs. s-ar respecta această regulă. Ea se aplică doar la un singur articol iar în enciclopedia eu am scris mai multe articole (exemplu la articolul Plantae) unde taxonii au o situaâie mult mai proastă, adică nu sunt înregistraâi nicăieri și sunt rodul părerii autorului respectiv, care si-a publicat lucrarea nu într-o limbă de circulație internațională și nu la o editură din străinătate ci în țară la Editura Didatică și Pedagogică sau chiar și mai rău la editura sau mai bine zis la tipografia universității unde lucrează, cu acordul nu acelor profesori pensionari cum ne lumina denăzi un utilizator ci cu acordul colegilor de servici și anume membrii catedrei respective. Aici apare nelămurirea mea. Dvs. trebuie să aplicați tratamente egale tuturor articolelor mai ales când dv. vă găsiți în conflict cu respectivul editor și căruia îi aveți pregătită dinainte de săvîrțirea faptei pedeapsa, care fie vorba între noi degeaba i-o aplicați căci poate să intre orcând în enciclopedie și să scrie ce dorește. Iar amenințarea cu ștergerea a tot ce scrie este tot degeaba pentru că s-a șters absolut tot ce a scris până acum. Așa că vorba aceea ce se face este orcum în van și neoperabil datorită sistemului.


Tabel parțial terminat care este totuși edificator

Numele articolului din Wiki.ro
Autorul prezent sau absent în ION
Taxonul prezent sau absent în ION
Autorul prezent sau absent în Fauna Europea
Editură din țară unde s-a publicat cartea
Editură din străinătate
-
Bengaliidae scris după
LEHRER, A.Z., 2005, Bengaliidae du Monde (Insecta :Diptera), Pensoft, Sofia-Moscou, 192 p.,
LEHRER, A.Z., 2003, Bengaliidae n. fam. Une nouvelle famille de Diptera Cyclorrhpha., Entomol. Croatica, 7(1-2) :5-14 Fişier PDF
DA
DA
DA cu 18 specii noi
DA
DA
-
Clasificarea Regnului Plantae după Al. Beldie 1977
-
-
NU
DA
-
-
Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu, 1999
-
-
NU
DA
-
-
Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a româniei, V. Ciocârlan, 2000
-
-
NU
DA
-
-
Clasificarea Regnului Animalia după Georgescu 1997
-
-
DA
-
-
-
Clasificarea Cordatelor după Georgescu 1997
-
-
DA cu 7 specii noi
-
-
-
Clasificarea mamiferelor după Feider et al., 1976
-
-
DA cu 49 specii noi
-
-
-

Concluzii ce reies din tabel. Alte articole de sistematică stau mult mai prost decît articolul Bengaliidae


Și acum în încheiere. Orcum cele dicutate pentru mine au avut un efect pozitiv. Astfel m-am deprins cu scrierea rapidă de comentarii. Chiar mă miram cum puteți să răspundeți fără erori de concepție înt-un timp așa de scurt. Eu sunt cam la 2% din capacitatea dvs. Eu am aflat cum se publică o carte în străinătate unde amărâții folosesc profesori pensionari. Aceștia după cele relatate de un cunoscător, ca să își facă norma scriu mai mult în referat decât autorul cărții (probabil sunt plătiți la cuvânt scris)și dau bun de tipar (lucrul acesta îl putea face și un corector cu liceul). Păi pentru bun de tipar este nevoie de un profesor universitar? Tot pentru mine pe lângă amuzamentul cu referenții pensionari, am înțeles nivelul de reflectare al realității la unii utilizaori. Apoi chiam am avut de învățat de pe această pagină ce este IONm cum se scrie un articol științific, modul de redactare a unor lucrări științifice în care sunt descrise specii noi. Am aflat cutând în Fauna europea că profesori romîni au numeroase speicii descoperite ca prof. GEorgescu, Prof. Feider. ASTA AȘTEPT EU DE LA O ENCCLOPEDIE. Pentru dvs. ați aflat ultimele noutăți mondiale în entomologie (pe care altfel nu le-ți fi știut niciodată), ați citit revista Dl. Profesor Lehrer, spre disperarea utilizatorului care susținea că nu este citită de nimeni. Pentru Wikipedia s-a ajuns la recorduri probabil neegalate. Astfel un copil între 10 și 15 ani, care în mod normal ar trebui ținut de mînă când trece strada, vorbețe în numele unei comunități. Cine din comunite l-a delegat să vorbească în această chestiune de la reclamații. Și mai este cineva care vorbește în numele comunității. Eu unul nu nici pe unul și nici pe altul.

Mai este o problemă, unde trebuie să-l contrazic și pe dl. Gutza și pe Dl. Falco. Această diferență între „notabilitatea” unui articol și „notabilitatea ” autorului. Sigur că trebuie să se facă o diferență, dar este o mare legătură între acestea. Astfel uu angajat al unui muzeu județean are el o notabilitate ca siscierile sale. Până să ajungă să-i facă vreun referat pensionarii de la editurile străine va trece multă vreme nu pentru că nu este notabil articolul ci pentru că nu este de nivel internațional autorul lor. Notabilitatea autorului dă o greutate și o valoare articolului său, asta a fost dintodeauna. La fel și edtura unde publici. Evident cu excepții.

Și am mai aflat ceva că fac „elucubrații abjecte” Citat „elucrubațiile abjecte ale lui Falco&Co”, eu fiind „Co” deci eu sunt un elucubrant abject și asta cu aprobarea celor mai mari administratori ai Wikipediei, care nu l-au avertizat, cum am mai spus nici măcar părintește, sau de formă. Pentru Elucbrant abject mai trebuie să întreb oameni de specialitate dacă este corect și dacă este în vreun dicționar, cum am făcut și pentru calificativul din citat. Și am mai aflat încă o realizare a Wiki.ro, probabil în premieă wikipediană mondială, că se poate asculta la difuzor wikipedia, probabil momentan și pentru început doar „elucrubațiile abjecte ale lui Falco&Co ”.

--Jean (discuție) 8 decembrie 2008 11:14 (EET)[răspunde]

  • Introducerea unei secțiuni aparte Lămuriri clare în corpul discuției creează de fapt confuzie: unde să adaug comentarul meu? Am făcut-o înainte de această secțiune, acolo unde mi se părea că ajunsese atunci discuția, dar văd că am greșit. E cineva care să pună oarecare ordine în acest material, ca să știm despre ce discutăm? — Victor Blacus (discuție) 8 decembrie 2008 12:43 (EET)[răspunde]
    Am rezolvat cu secțiunea. Ordine degeaba punem, pentru că nu se păstrează. Vă rog să comentați la sfîrșitul paginii. — AdiJapan 8 decembrie 2008. 13:09 (EET)


  • Răspuns Domnului Jean,
Nu înțeleg dece vă formalizați în legătură cu vorbele deșănțate ale venerabilului Zoltan = Meszzoli, care nu a fost în stare nici să-și exprime motivele pentru care el gândește (oare gândește ?!) că articolul Bengaliidae trebuie șters. Poate că ați avut curiozitatea să deschideți fișa lui și să vedeți adevăratele « elucrubațiile abjecte » care-l caracterizează și scrise de propria sa mână. Iată-le :
  • « Sunt un cetățean european,cosmopolit și patriot local și am o vârstă "venerabilă".
  • Sunt adeptul ideologiei conservatoare ». Dar cine are curiozitatea să le analizeze puțin, constată că el se pretinde “cosmopolit”, dar în același timp un “patriot local”. Adică cum “patriot local” ? Poate că ar vrea să spună, dar nu îndrăznește să spună “patriot transilvănean” sau “patriot maghiar”. Și dacă mai ținem seama și de calificarea sa de adept al „ideologiei conservatoare“, poate că ar vrea să spună, dar pe ascuns, că este un patriot transilvănean de ideologie maghiară antiromânească, care a considerat permanent că Transilvania este a ungurilor. În orice caz, după manifestările sale antisociale și antiintelectuale din numai cele câteva cuvinte pe care le-a ciripit, se poate vedea că vârsta sa « venerabilă » se manifestă cu o puternică invazie cerebro-epitelială. Dar, esențialul este că este protejat, tot așa cum este protejat și somitatea academică a chișcarilor de reviste din Israel. Aaaa! Poate că AdiJapan va considera, așa cum a încercat și mai dăunăzi (după care s-a șters singur), să mă acuze de « atac la persoana » acestui infractor de drept penal, care insultă oamenii fără nici un motiv.
Falco Falco (discuție) 8 decembrie 2008 13:25 (EET)[răspunde]

Domnule Falco, nu sunteți Dvs. mai breaz dacă răspundeți cu aceeași presupusă monedă. Tonul Dvs. e inadmisibil pentru Wikipedia! Ultima Dvs. intervenție este în întregime un atac la persoană incompatibil cu pretențiile Dvs. de om de știință. Articolul despre descoperirea Dvs. ca articolul despre descoperirea Dvs., dar ce faceți aici probabil că va fi taxat în curând cu șase luni departe de Wikipedia – și acordate pe merit. Vă rog să luați cunoștință că nu sunt de partea nimănui, dar regula aceea a Wikipediei de care tot râdeți spune că un atac la persoană (și Dvs. știți foarte bine că atacați într-una!) nu are niciun temei să apară pe Wikipedia (nici acela de a răspunde unui atac; legitima apărare e îndreptățită numai când viața vă e pusă în pericol, iar aici nu e cazul). În plus, discuția se prelungește departe de scopul ei inițial. Și politica despre blocare are o secțiune care vorbește despre utilizatori ce epuizează răbdarea comunității. Știți la cine mă gândesc, nu? (impy4ever (discuție) 8 decembrie 2008 13:52 (EET))[răspunde]

Șterge. Motive: conflict de interese evident în scopul de a fi promovați taxonii denumiți de Lehrer și de a suprima oricare alt punct de vedere asupra subiectului. Autorul articolului, domnul Falco, nu admite să se consemneze niciun alt punct de vedere diferit de cel al domniei sale. Domnul Jean consideră că nu există niciun for pentru validarea taxonilor și, chiar dacă ar exista, acesta ar fi incompetent din capul locului datorită faptului că pe Pământ, în această problemă există doar un singur specialist (Lehrer, bineînțeles; apropo: Falco&Co=clonele autorului, dar domnul Jean nu a citit bine din cauza extazului), iar domnul Falco ne-a explicat tot timpul cât de admirabile și sublime sunt lucrările lui Lehrer. Cu toate acestea, clasificarea lui Lehrer, prezentată de Falco în articolul Bengaliidae nu numai că este contestată de un alt autor, dar diferă sensibil de majoritatea clasificărilor publicate și utilizate încă în prezent, în sensul că pentru o parte din genurile și speciile care până în prezent aparțineau de Calliphoridae, Lehrer a separat o nouă familie (Bengaliidae). Cum au apărut noile creații din familia Bengaliidae, ne spune chiar domnul Falco aici: "Trebuie să știți că acest grup de diptere este foarte rar, iar genul monospecific Shakaniella a fost descris de prof. Lehrer numai după un singur exemplar existent într-o colecție din Natal (Africa de Sud), colectat la Richmond în 1973 și determinat greșit de către dipterologul german sud-african Fritz Zumpt". Noi nu zicem că sunt greșite rezultatele lui Lehrer, însă Wikipedia nu are mijloace de a stabili cu precizie care este adevărul, dar nici nu este aceasta menirea enciclopediei, ci doar aceea de a reflecta echidistant, cu toate greșelile lor, cunoștințele curente, bazându-se pe sursele de încredere independente, existente în publicații și situri de referință. În mod inevitabil, va exista permanent un decalaj între cele mai avansate cunoștințe și cele difuzate de către Wikipedia. --92.80.222.197 (discuție) 8 decembrie 2008 14:47 (EET)[răspunde]

De când au anonimii un cuvânt de spus la discuții despre ștergeri? Iar acest anonim mi se pare cât se poate de curios, pentru că știe prea mult despre Wikipedia. L-ar putea inspecta un checkuser, vă rog? (impy4ever (discuție) 8 decembrie 2008 15:17 (EET))[răspunde]
Citat din politica de ștergere: "La discuții poate participa oricine" --92.80.222.197 (discuție) 8 decembrie 2008 15:48 (EET)[răspunde]
Pentru lămurire. Falco&Co=clonele autorului este o interpretare rezultată din frica unei aevertizări. În extazul meu am interpretat ceea ce orce om cu o oarecare știință de carte știe și anume Falco&Co=Falco&company Acum poate mai trebuie să explic și ce înseamnă &. Însă nu vă fie teamă dl. sau dna. 92.80.222.197 utilizatorul cu Co nu va primi nici un avertisment măcar, la fel ca și dvs. pentru mișto. Expresii ca ale celui cu Co precum și cea a dvs. sunt permise.--Jean (discuție) 8 decembrie 2008 16:24 (EET)[răspunde]
Utilizatorul anonim are dreptate, oricine se poate implica în discuție, indiferent dacă este utilizator autentificat sau nu. Totuși am operat o verificare pentru a elimina orice suspiciune; rezultatele au fost neconcludente. --Gutza DD+ 8 decembrie 2008 17:05 (EET)[răspunde]
Despre afirmația utilizatorului 92.80.222.197 „Motive: conflict de interese evident în scopul de a fi promovați taxonii denumiți de Lehrer și de a suprima oricare alt punct de vedere asupra subiectului. Autorul articolului, domnul Falco, nu admite să se consemneze niciun alt punct de vedere diferit de cel al domniei sale.”
1. Motivul unu Autoromovare. A prezenta ceea ce ION are în nomenclatorul nu poate fi autopromovare. Nu văd ce cîștig ar fi avut Dl. Falco dacă apăreau aecste articole, că Familia Bengaliidae nu este SRL ca să vină clienții făcând să dea faliment genul Bengalia Iar de ce nu a scris utilizatorul 92.80.222.197 în artcole până acum că se pare că se pricepe să găsească clasificări pe internet. Să vedem dacă ne poate și explica unele lucruri dacă o să fie nevoie. Scrie tocmai după o oră că a fost blocat dl. Falcoa, vorba vine scrie, a indicat niște aderese de internet. Că indică adrese foarte bine dar de ce să faci afirmații fără acoperire.
2. Motivul de a suprima orcre alt punct de vedere.
Fals. La genul Bengalia ultima intervenție a fost în 23 februarie 2008.
Fals la familia Bengaliidae nu s-a făcut nici o contibuție de nici un utilizator din 16 ianuarie 2008 exceptând postările de formate, asta că nu am căutat și modificări mai vechi.
Acum ceea ce se fac rereprezintă o suprimare a orcărui alt punct de vedere. Eu cred că era normal să se scrie la genul Bengalia dar se pare că nu a avut cine și nici măcar nu i s-a cerut lui Dl. Falco să scie despre celelate variante de clasificare existente. --Jean (discuție) 8 decembrie 2008 17:42 (EET)[răspunde]
Ah, deci astăzi ar fi o soluție acceptabilă să mutăm conținutul la Bengalia, dar acum o lună era o opțiune de ev mediu. --Gutza DD+ 8 decembrie 2008 18:05 (EET)[răspunde]


Dl.Ggutza Textul la care mă trimiteți este interpretat la fl ca si Falco&Co
Eu ca un Elucbrant abject și exaltat cum sunt făcut pe această pagină înteleg cu totul și cu totul altceva în ce scrie față de dvs. Si nu este prima oară. Dacă mai țineți minte a mai fost o discuție probabil tot în legătură cu Dl. Falco, căci în general cedez repede, cănd mi-ați deschis o poartă spre un mail. V-am spus că abandonez susținerea respectivă crezând că se va termina și că nu mai doriți continuarea discuției. Dvs. ați continuat discuția și apoi ați făcut public ce v-am scris (care nu era nimic secret deoarece mă așteptam să publicați) Elegant era să mă înrebați din politețe. Parcă nu este frumos să dispui de textul cuiva cum dorești. Apoi pe această pagină v-am zis că nu mai susțin articolul dorind să vă lămuresc fără a fi un interes la mijloc despre problemele de biologie pe care le știam eu și poate ajungem să vorbim aceiași limbă. M-am dus pe pagian de la Cafenea und ma-ți trimis, am scris iar aceleași probleme de taxonomie, că pe astea vroiam să le lămurim. Dvs. mi-ați spus că nu înțelegeți nimic. Concluzia este că probsabil locuim la mai puțin de 10 Km unul de altul, vorbim aceeași limbă maternă dar nu ne înțelegem deloc.
La intervenția citată de dvs. scrie clar că poate să scrie orcine dar nu sunt în stare. Nici eu nu sunt în stare pentru că subiectul este extrem de specializat și nu am nici o carete despre subiect.
Pe acestă pagină scrie clar că putea și anonimul să facă modificări de atăta timp căci se pare că nu era străin de subiect.
Nu am cerut niciodată să se mute conținul la genul Bengalia pentru că nu văd cine ar putea să facă acest lucru. Eu am cerut aici pe pagină să se respecte acea diversitate de părei ce a existat și până acuma. Nimeni nici chiar Falco nu a șters genul Bengalia care este bine sănătos și astăzi. Acum ce se face este o încălcare a acestei diversități contrar regulaemntului, venindu-se cu argumente false, cum am spus mai sus. Păi cum vreți să se respecte toate punctele de vedere dacă propuneți să se șteargă articolul. Dacă se aplică cele spuse de dl AdiJapan cu mutarea o să fie o varză totală.
Eu am adus argumente să fie șterse și articolele mele care au o notabilitate mult inferioară celui de aici, deci sunt conștient de valoarea articolelor.
Și încă ceva, chiar dacă aș fi cerut să se mute conținutul (ceea ce nu am cerut) nu văd ce rău ar fi fost că vreau să salvez în ceasul al 13-lea unul din textele cele mai bune din zona biologiei. Și Galilei a cedat și bine a făcut. Eu nici chiar dacă aș cere ce ziceți sau aș susține să rămână tot aia este că nu am eu butoanele. Dvs. avceți toată enciclpedia pe mână nu eu. Eu scriu și mă aleg cu aprecieri de elucbrant abject și exaltat, iar peste 3 cuvinte vedem ce interpretări face cel cu aprecierile. Reritor la cum bate vântul cred că trebuia să i-o spuneți lui AlexF care ba cere să se șteară totul, tot ce este scri. Ba susține să se păstreze familia cum suțin eu și Dl Falco, ba susține să se păstreze genul. CULMEA parcă cineva se atinsese de gen. Dl nu știe nici acuma care este diferența dintre gen și familie. Acolo trebuie căutată înclinare adupă cum bate vântul, sau mai bine zis după cum este tras de mânecă. Deci este greșit adrisantul în textul dvs. --Jean (discuție) 8 decembrie 2008 19:01 (EET)[răspunde]
E destul de încâlcit felul în care ați scris, dar pare că m-ați acuza de publicarea unor mesaje private. Puteți vă rog să explicați mai clar la ce vă referiți? Eu nu am știință să fi făcut așa ceva și nu vreau să rămână cineva cu vreo impresie greșită. --Gutza DD+ 8 decembrie 2008 21:09 (EET)[răspunde]


Am găsit. Îmi pare rău că am amintit. Vroiam să arăt că nu realizăm ce dorește celălalt să spună. Textul este fără nici o valoare. Aveți aici unde am avut poarta pentru mail [5] subcapitolul Telefon și aici textul scris de dvs. [6] deasupra titlului 30.03.08 alineatul 3 sau 4 de la 30.03.08 numărate în sus (În urma mesajului de mai sus în care Jean îmi scrie ....). S-ar putea să fie o interpretare greșită a mea a textului.--Jean (discuție) 8 decembrie 2008 22:29 (EET)[răspunde]
Stați o secundă, eu nu neg că v-am oferit posibilitatea de a mă contacta în privat, însă neg că aș fi fost contactat de dumneavoastră, și ca atare neg că aș fi făcut publică vreo discuție privată. Dacă am fi avut vreo discuție privată și aș fi vrut să fac publică vreo informație rezultată acolo fiți sigur că v-aș fi cerut acordul. Vă rog ori să substanțiați afirmațiile de mai sus ori să le retrageți. --Gutza DD+ 8 decembrie 2008 22:55 (EET)[răspunde]
Retrag afirmațiile cu scuzele de rigoare.--Jean (discuție) 8 decembrie 2008 23:02 (EET)[răspunde]
Vă mulțumesc, apreciez. --Gutza DD+ 8 decembrie 2008 23:08 (EET)[răspunde]
A fost o apreciere greșită dublată și de timpul scurs.--Jean (discuție) 8 decembrie 2008 23:29 (EET)[răspunde]
  • Concluzie. Studiind această discuție și extrăgând argumentele din ea, precum și discuțiile legate de același subiect de la en.wp și fr.wp, concluzia ce rezultă este redirecționarea titlului spre Bengalia. Conținutul relevant poate fi mutat acolo.--Andreidiscuție 1 ianuarie 2009 17:52 (EET)[răspunde]