Western revizionist

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Westernul revizionist, cunoscut și sub denumirea de antiwestern sau antiwestern revizionist, este un subgen al filmului western.[1][2][3] Spre deosebire de westernul tradițional, abordarea revizionistă subminează dimensiunea mitică și romantică prin realism și dezvoltarea personajului în vederea prezentării unei descrieri complexe a traiului în Vestul Sălbatic. În timp ce westernul tradițional prezintă adesea un conflict între bine și rău, granița dintre valorile morale devine neclară în lungmetrajele revizioniste.

Temele revizioniste au existat încă de la începutul secolului al XX-lea, dar abia în 1968, când restricțiile codului de cenzură Hays au fost relaxate, producțiile revizioniste le-au înlocuit pe cele tradiționale. Unele filme western sunt considerate westernuri psihologice, având trăsături comune cu drama psihologică⁠(d) și thrillerul psihologic⁠(d), deoarece evoluția personajului este adusă în prim plan în detrimentul evenimentelor poveștii. Înlocuirea protagonistului tradițional cu un amerindian, un bandit⁠(d) sau un pistolar⁠(d) a dat naștere genului western indian sau western outlaw. Westernurile spaghetti din anii 1960, care nu intrau sub incidența codului Hays, prezentau povești moralmente ambigue în centrul cărora exista un antierou sau un răufăcător⁠(d). Începând din 1969, revizionismul a devenit abordarea dominantă în producțiile western.

Concept[modificare | modificare sursă]

Modelul standard al westernului tradițional include un protagonist masculin puternic, adesea om al legii sau ofițer de cavalerie, care luptă împotriva celor care amenință stilul de viață civilizat al orășenilor. Personajele negative sunt de obicei bandiții sau amerindieni.[4][5][6]

În westernul revizionist, cadrul tradițional și temele clasice de tipul „bine vs rău”[7] sunt subminate prin introducerea următoarelor elemente: protagonistul amerindian, personaje feminine puternice, protagonistul bandit, traiul în sălbăticie sau povești moralmente ambigue în centrul cărora personajul principal este un antierou sau un răufăcător.[necesită citare] Mai mult, abordarea revizionistă atacă structura genului western,[8] iar granița dintre bine și rău devine neclară.[9][10]

Filmul western tradițional ignoră complexitatea personajelor, acestea fiind considerate fie pozitive, fie negative. În westernul psihologic, extrem de popular pe parcursul anilor 1950 și 1960, deși majoritatea trăsăturilor tradiționale nu lipsesc, dezvoltarea și evoluția personajului primează, iar desfășurarea acțiunii trece în planul al doilea. Genul s-a transformat în western revizionist odată cu relaxarea cenzurii.[necesită citare]

Shane⁠(d) (1953), regizat de George Stevens, este considerat un western psihologic.[11] Deși personajul principal (Alan Ladd⁠(d)) pare la început pribeagul tradițional care străbate un peisaj western clasic, acesta este introdus într-un cadru complex populat de „personaje verosimile motivate de pretexte diferite”.[12] Chiar dacă fermierul Riker (Emile Meyer⁠(d)) pare a fi personajul negativ al poveștii, acesta menționează că timp de treizeci de ani s-a chinuit să dezvolte un teritoriu de pășunat pentru vitele sale, iar acesta este în prezent distrus de plugari.[13] În ciuda complexității personajelor sale, Shane este totuși filmat într-un cadru convențional și se încheie cu eliminarea de eroul poveștii a celor trei antagoniști. Totuși, spre finalul filmului, există un element revizionist: un Shane decepționat și rănit îi dezvăluie lui Riker că zilele sale de pistolar s-au încheiat. În timp ce viitorul său este incert, familia lui Starrett își continuă traiul.[14]

Shane este un western psihologic cu multe trăsături specifice celui tradițional. Cincisprezece ani mai târziu, westernul revizionist[15] Once Upon a Time in the West va submina integral cadrul tradițional cu introducerea unor personaje complexe și a unor teme precum răzbunarea – motivul enigmaticului pistolar Harmonica (Charles Bronson). Exact ca în Shane, nu pistolarii „moștenesc vestul”, ci, în cazul de față, fosta prostituată Jill (Claudia Cardinale). La sfârșitul filmului, toți antagoniștii sunt morți, iar Harmonica, la fel ca Shane, pășește spre un viitor incert.[16]

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Nu există un consens cu privire la originea westernului revizionist sau psihologic, dar există elemente specifice genului sunt implementate în unele filme din anii 1930. Un exemplu este filmul Westward Ho⁠(d) (1935), regizat de Robert North Bradbury⁠(d) și cu John Wayne în rolul principal, în care protagonistul, aflat în fruntea unei poteri⁠(d), caută răzbunare. Westward Ho este cel mai vechi film din lista de westernuri revizioniste site-ului AllMovie.[17] Cele mai vechi filme clasificate de AllMovie drept westernuri psihologice sunt The Ox-Bow Incident și The Outlaw⁠(d) (ambele din 1943).[18]

În cadrul genului western outlaw, pistolarii și bandiții nu erau reprezentați ca personaje arhetipice, ci erau înfățișați ca ființe umane. Această schimbare avea ca scop examinarea impactului schimburilor de focuri asupra celor implicați, dezvăluind astfel temerile și trăsăturile lor izbăvitoare. Conform AllMovie, cele mai vechi filme ale genului sunt The Road Agent⁠(d) (1926) și Jesse James⁠(d) (1927).[19]

Regizorul Sam Peckinpah în timpul filmărilor pentru lungmetrajul Hoarda sălbatică (1969).

În același mod, westernul indian încearcă eliminarea stereotipurilor prin portretizarea pozitivă a amerindienilor care, în westernul tradițional, sunt mereu inamicul coloniștilor albi și ai cavaleriei. În westernul indian, rolurile pot fi inversate, amerindienii pașnici fiind forțați să lupte împotriva agresiunii europenilor. Cu toate acestea, eroul este aproape întotdeauna interpretat de actori albi (e.g. Burt Lancaster și Jean Peters în Apache⁠(d) din 1954). În Cel care dansează cu lupii, actrița Mary McDonnell a interpretat o femeie albă crescută în tribul Lakota.[20] Deși au existat filme în care trăsăturile pozitive ale amerindienilor au fost scoase în evidență, lungmetrajul Broken Arrow⁠(d) (1950), regizat de Delmer Daves⁠(d) și cu James Stewart în rolul principal, este considerat primul film postbelic care prezintă amerindienii într-o lumină pozitivă.[21] Conform lui Kim Newman, personajul Cochise⁠(d) a devenit „modelul indianului erou în anii 1950” datorită interpretării lui Jeff Chandler, iar lungmetrajul a contribuit la apariția mai multor filmele western „pro-indiene”.[22]

Numeroase filme produse la apogeul mccarthismului în anii 1950 au reprezentat o critică la adresa ostracizării actorilor și regizorilor din industria cinematografică, cel mai cunoscut exemplu fiind La amiază (1952).[necesită citare] Odată cu abandonarea codului de cenzură Hays în anii 1960, mulți regizori ai generației new hollywood⁠(d) - e.g. Sam Peckinpah, George Roy Hill și Robert Altman - s-au reorientat spre genul western și au turnat filme clasice precum Hoarda sălbatică (1969), Butch Cassidy și Sundance Kid (1969) și Mc Cabe și Domnișoara Miller (1971).[10]

Între timp, regizori europeni precum Sergio Leone și Sergio Corbucci, în lipsa unor restricții similare celor impuse de legislația americană, au realizate filme western intitulate „westernuri spaghetti” și au dezvoltat o nouă interpretare a genului. Pentru un pumn de dolari (1964) și Minnesota Clay⁠(d) (1964) sunt primele lungmetraje de western spaghetti.[23]

În perioada contemporană, westernul revizionist și psihologic a devenit neowestern, un exemplu important fiind filmul Nu există țară pentru bătrâni (2007) al fraților Coen. Lungmetrajul este bazat pe romanul omonim al romancierului Cormac McCarthy, autor cunoscut pentru cărțile de western revizionist precum Blood Meridian⁠(d).[24]

Westernul revizionist la Hollywood[modificare | modificare sursă]

În industria cinematografică din Statele Unite, controversatul cod Hays, un ghid cu norme morale pe care producătorii de film trebuie să-l respecte pentru a evita cenzura, a fost implementat în 1930. Codul - denumit după politicianul republican Will H. Hays⁠(d) - promova moralitatea și respectul față de lege atât cu scopul de a crea simpatie în rândul publicului cinefil pentru oamenii legii, cât și pentru a prezenta „stiluri de viață corecte”.[25] Restricțiile au fost relaxate de Curtea Supremă după cazul Joseph Burstyn, Inc. v. Wilson⁠(d) în 1952 și au dispărut complet în 1968 odată cu eliminarea codului Hays.

Sergio Leone, regizorul unor celebre filme western revizioniste precum Pentru un pumn de dolari (1964) și A fost odată în vest (1968).

Western spaghetti[modificare | modificare sursă]

La nivel european, primele lungmetraje western au început să apară pe parcursul anilor 1960. Filmul Pentru un pumn de dolari (1964) al regizorului Sergio Leone a devenit un celebru la nivel internațional, reprezentând primul exemplu de western spaghetti.[26] Deși au fost turnate în regiuni spaniole, aveau actori americani și erau coproducții americano-europene, majoritatea regizorilor erau italieni, iar filmele au devenit cunoscute sub denumirea de „western spaghetti”. Succesul filmului Pentru un pumn de dolari a contribuit la creșterea numărului de filme western turnate în Europa. Academicieni precum Austin FIsher au început să examineze modul în care regizori italieni precum Damiano Damiani, Sergio Sollima⁠(d) și Sergio Corbucci, ca reacție la evenimentele naționale și internaționale, au prezentat doctrina de stânga prin intermediul genului western în a doua jumătate a anilor 1960, interpretând conflictul dintre Mexic și Statele Unite prin prisma politicii italiene.[27] Leon a popularizat arhetipul pistolarului moralmente ambiguu, exemplificat în antieroul „Omul fără nume” interpretat de Clint Eastwood.[28]

Contracultura[modificare | modificare sursă]

Spre sfârșitul anilor 1960, producătorii independenți au produs filme revizioniste și halucinogene, ulterior identificate sub denumirea de „acid western”, ale căror subiecte criticau atât capitalismului, cât și contracultura. Lungmetrajele The Shooting⁠(d) (1966) și Ride in the Whirlwind⁠(d) (1966) de Monte Hellman, El Topo⁠(d) de Alejandro Jodorowsky ( 1970 ), Deadlock⁠(d) (1970) de Roland Klick⁠(d),[29][30] Greaser's Palace⁠(d) (1972) de Robert Downey Sr. , Walker⁠(d) (1987) de Alex Cox⁠(d) și Dead Man⁠(d) (1995) de Jim Jarmusch se încadrează în această categorie.[31] Filmele realizate la începutul anilor 1970 sunt remarcabile prin cinematografia hiperrealistă și designul de producție.[32] Unele producții western, precum The Outlaw Josey Wales⁠(d) (1976) și Necruțătorul (1992), ambele regizate de Clint Eastwood, prezintă personaje feminine puternice.

Listă de filme western revizioniste[modificare | modificare sursă]

1901–1950[modificare | modificare sursă]

1951–1955[modificare | modificare sursă]

1956–1960[modificare | modificare sursă]

1961–1970[modificare | modificare sursă]

1970-prezent[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Such as by director Robert Altman about his 1971 film McCabe & Mrs. Miller, as cited in Shapiro, Michael J. (). „Robert Altman: The West as Countermemory”. În Phillips, James. Cinematic Thinking: Philosophical Approaches to the New Cinema. Stanford University Press. p. 55. ISBN 978-0-8047-5800-0. He called his film an "'anti-Western' because the film turns a number of Western conventions on their sides" 
  2. ^ Ben Sachs, "The Sisters Brothers", Chicago Reader, September 27, 2018: "Neither a nostalgic throwback to traditional westerns nor a revisionist antiwestern, [...]"
  3. ^ Brent McKnight, "On Robert Altman's Subversive Anti-western, 'McCabe & Mrs. Miller'", PopMatters, November 21, 2016: "[...] Robert Altman's revisionist anti-western, McCabe & Mrs. Miller, [...]"
  4. ^ Andrew Patrick Nelson (). Still in the Saddle: The Hollywood Western, 1969–1980. University of Oklahoma Press. Western's standard plot structure, focused on the epic moment of confrontation between the forces of civilization and wilderness on the american frontier 
  5. ^ Jeremy Agnew (). The Creation of the Cowboy Hero: Fiction, Film and Fact. McFarland Incorporated Publishers. p. 166. The typical Western plot is set on a frontier caught between the anarchy of lawlessness on the open range and the impending approach of settlement and civilization, so plots typically used the male vision of national and gender identity 
  6. ^ Temenuga Trifonova (). The Figure of the Migrant in Contemporary European Cinema. Bloomsbury Publishing. p. 98. A simple definition of the western world would be a film set on the American frontier and dealing with the archetypal problem of law and order through a series of dichotomies such as virtue versus evil, man versus nature, settlers versus Native Americans (often portrayed as savages), civilization versus wilderness/lawlessness, lawman/sheriff versus gunslinger, law and order versus anarchy, rugged individualism versus community, settler versus nomad 
  7. ^ R. Philip Loy (). Westerns and American Culture, 1930-1955. McFarland Incorporated Publishers. p. 71. Westerns are stories about the clash between good and evil. 
  8. ^ Andrew Patrick Nelson (). Contemporary Westerns: Film and Television Since 1990. Scarecrow Press. p. 15. responses to Unforgiven tend to ”divide into those that align it with traditional Western and those that group it with ... the revisionist Western”—the former being those Westerns that “clearly demarcate the forces of good and evil and endorse expert gunfighting in the cause of justice,” the latter those that „are viewed as questioning or attacking the structure and norms of the genre.” 
  9. ^ Kerry Fine, ‎Michael K. Johnson, ‎Rebecca M. Lush (). Weird Westerns: Race, Gender, Genre. Nebraska. p. 107. While “from the 1950s the line between good and evil becomes increasingly unclear” with the revisionist western, the classic western maintains a clear sense of binary. 
  10. ^ a b Cynthia Baron, Yannis Tzioumakis (). Acting Indie Industry, Aesthetics, and Performance. Palgrave Macmillan UK. p. 94. Films like The Wild Bunch (Peckinpah, 1969) and McCabe & Mrs. Miller (Altman, 1970) are revisionist westerns in which the lines between hero and villain, good and evil, are not clear. 
  11. ^ Tudor, Andrew (). Image and Influence: Studies in the Sociology of Film. Taylor & Francis. At that time the westerns of the fifties were labelled 'psychological'. Shane, 3.10 to Yuma, The Left-handed Gun, and others, pushed psychological interplay to the fore. 
  12. ^ Newman 1990, p. 44.
  13. ^ Newman 1990, p. 86.
  14. ^ Newman 1990, p. 93.
  15. ^ John Patterson. „Once Upon a Time in the West: No 3 best action and war film of all time”. The Guardian. Accesat în . 
  16. ^ Newman 1990, pp. 39–40.
  17. ^ a b c d „Revisionist Western”. AllMovie. p. 12. Accesat în . 
  18. ^ a b c d e f g h i „Psychological Western”. AllMovie. p. 7. Accesat în . 
  19. ^ „Outlaw/Gunfighter Western”. AllMovie. p. 12. Accesat în . 
  20. ^ „Indian Western”. AllMovie. p. 5. Accesat în . 
  21. ^ John H. Lenihan, Showdown: Confronting Modern America in the Western Film, Urbana: University of Illinois Press, 1980, pp. 55–89.
  22. ^ Newman 1990, pp. 70–71.
  23. ^ „Spaghetti Western”. AllMovie. p. 15. Accesat în . 
  24. ^ Rob Doyle. „A lyric poet of horror and chaos: the dark brilliance of Cormac McCarthy”. The Guardian. Accesat în . While violence and bloodlust had always featured in his fictive visions, Blood Meridian was an unprecedented and visionary bloodbath, a revisionist western that depicted the US-Mexico borderlands of the mid-1800s as a site of such epic, extravagant savagery that it was as if hell had breached the parched desert surface to gush and pour its molten fires across the blood-soaked earth. 
  25. ^ Brooke, Michael. „The Hays Code”. BFI. Accesat în . 
  26. ^ „Introduction to the history of Italian Cinema (part 2)”. Accesat în . 
  27. ^ Fisher, Austin (). Radical Frontiers in the Spaghetti Western: Politics and Violence in Italian Cinema. Bloomsbury. pp. 1–2. ISBN 978-1-84885-578-6. 
  28. ^ Hughes, Howard (). Spaghetti Westerns. Pocket Essentials. pp. 7–8. ISBN 1-903047-42-0. 
  29. ^ „Deadlock”. 
  30. ^ „Roland Klick: Celebration”. 
  31. ^ Rosenbaum, Jonathan (). „A Gun Up Your Ass: An Interview with Jim Jarmusch”. Cineaste. Vol. 22 nr. 2. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Brophy, Philip (). „Rewritten Westerns: Rewired Westerns”. Stuffing. Nr. 1. Melbourne. Accesat în . 
  33. ^ a b c d e f g „Outlaw (Gunfighter) Film”. AllMovie. p. 8. Accesat în . 
  34. ^ a b c d e f g h i j k l „Outlaw (Gunfighter) Film”. AllMovie. p. 7. Accesat în . 
  35. ^ a b c d e f g h i j k l „Outlaw (Gunfighter) Film”. AllMovie. p. 6. Accesat în . 
  36. ^ a b c d e f g h i j k l „Psychological Western”. AllMovie. p. 6. Accesat în . 
  37. ^ Erickson, Hal. „Broken Arrow (1950)”. AllMovie. Accesat în . 
  38. ^ a b c d e f g h i j k l „Revisionist Western”. AllMovie. p. 11. Accesat în . 
  39. ^ a b c d e f g h i j k l „Psychological Western”. AllMovie. p. 5. Accesat în . 
  40. ^ a b c d e f g h i j „Outlaw (Gunfighter) Film”. AllMovie. p. 5. Accesat în . 
  41. ^ a b c d e f g h i j k l „Psychological Western”. AllMovie. p. 4. Accesat în . 
  42. ^ a b c d e f g „Psychological Western”. AllMovie. p. 3. Accesat în . 
  43. ^ Newman 1990, pp. 92, 156.
  44. ^ The Magnificent Seven la Allmovie
  45. ^ Sergeant Rutledge la Allmovie
  46. ^ Newman 1990, p. 44.
  47. ^ a b c d e f g h i j k l „Revisionist Western”. AllMovie. p. 10. Accesat în . 
  48. ^ „Indian Western”. AllMovie. p. 3. Accesat în . 
  49. ^ a b c d e f g h i j „Outlaw (Gunfighter) Film”. AllMovie. p. 4. Accesat în . 
  50. ^ a b c d e f g h i j k „Revisionist Western”. AllMovie. p. 9. Accesat în . 
  51. ^ a b c d e f g h i j „Revisionist Western”. AllMovie. p. 8. Accesat în . 
  52. ^ „Indian Western”. AllMovie. p. 2. Accesat în . 
  53. ^ a b c d „Revisionist Western”. AllMovie. p. 7. Accesat în . 
  54. ^ Roland Klick: Celebration (în engleză), MUBI,  
  55. ^ Deadlock (1970) | MUBI (în engleză), MUBI  Parametru necunoscut |castMember8= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember1= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember5= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember6= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember9= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember4= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember10= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember7= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember2= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |castMember3= ignorat (ajutor)
  56. ^ Brenner, Paul. „Lawman (1971)”. AllMovie. Accesat în . 
  57. ^ Erickson, Hal. „McCabe & Mrs. Miller (1971)”. AllMovie. Accesat în . 
  58. ^ Bozzola, Lucia. „Jeremiah Johnson (1972)”. AllMovie. Accesat în . 
  59. ^ Brenner, Paul. „Chato's Land”. AllMovie. Accesat în . 
  60. ^ Deming, Mark. „The Culpepper Cattle Co. (1972)”. AllMovie. Accesat în . 
  61. ^ Erickson, Hal. „The Great Northfield, Minnesota Raid (1972)”. AllMovie. Accesat în . 
  62. ^ Brenner, Paul. „Joe Kidd (1972)”. AllMovie. Accesat în . 
  63. ^ Brenner, Paul. „The Life and Times of Judge Roy Bean (1972)”. AllMovie. Accesat în . 
  64. ^ Rasmussen, Linda. „Ulzana's Raid (1972)”. AllMovie. Accesat în . 
  65. ^ Bozzola, Lucia. „High Plains Drifter (1973)”. AllMovie. Accesat în . 
  66. ^ Bozzola, Lucia. „Pat Garrett and Billy the Kid (1973)”. AllMovie. Accesat în . 
  67. ^ Bozzola, Lucia. „The Outlaw Josey Wales (1976)”. AllMovie. Accesat în . 
  68. ^ Brenner, Paul. „The Long Riders (1980)”. AllMovie. Accesat în . 
  69. ^ Deming, Mark. „Pale Rider (1985)”. AllMovie. Accesat în . 
  70. ^ Blaise, Judd. „Butch Cassidy and the Sundance Kid (1969)”. AllMovie. Accesat în . 
  71. ^ Bozzola, Lucia. „Unforgiven (1992)”. AllMovie. Accesat în . 
  72. ^ Brenner, Paul. „Geronimo: An American Legend”. AllMovie. Accesat în . 
  73. ^ Ramsey, Lucinda. „Tombstone (1993)”. AllMovie. Accesat în . 
  74. ^ Williams, Karl. „The Quick and the Dead (1995)”. AllMovie. Accesat în . 
  75. ^ Buchanan, Jason. „3:10 to Yuma (2007)”. AllMovie. Accesat în . 
  76. ^ Dominik, Andrew. „The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford (2007)”. AllMovie. Accesat în . 
  77. ^ Buchanan, Jason. „Bury My Heart at Wounded Knee (2007)”. AllMovie. Accesat în . 
  78. ^ Manning, Joseph. „True Grit (2010)”. AllMovie. Accesat în . 
  79. ^ Buchanan, Jason. „Django Unchained (2012)”. AllMovie. Accesat în . 
  80. ^ Gelb, Daniel. „The Hateful Eight (2015)”. AllMovie. Accesat în . 
  81. ^ Ciampoli, Tom. „Brimstone (2016)”. AllMovie. Accesat în . 
  82. ^ Kenny, Kenny (). „Never Grow Old”. RogerEbert.com. Accesat în . 
  83. ^ Russell, Callum (). „Listen Up...'The Power of the Dog' is a western revisionist masterpiece”. Far Out Magazine. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Newman, Kim (1990). Wild West Movies. London: Bloomsbury Publishing Ltd. ISBN 978-07-47507-47-5.

Legături externe[modificare | modificare sursă]