Film de basm
Filmul de basm (film bazat pe basm sau film de poveste) este un gen cinematografic care prezintă aventuri magice ale personajelor de poveste precum prinți și prințese fabuloase, zâne, vrăjitori, pitici, dragoni, balauri, troli, giganți, goblini, elfi, draci, îngeri, sălbatici, diverse zeități, sirene sau tritoni. De asemenea, apar obiecte magice, cum ar pantofi fermecați, fântâni fermecate, haine de invizibilitate, oglinzi magice, mături de vrăjitoare, corn magic etc, apar medii supranaturale (de exemplu, cerul, iadul, lumea de sub suprafața apei, o lume de dincolo necunoscută, un castel fermecat sau magic sau altă clădire, alt tărâm fictiv etc.). De obicei, filmul de basm are ca audiență copii, cu toate acestea este destinat unui grup mare de spectatori de toate vârstele.[1][2] Filmele de basm alternează între genurile filme pentru copii, filme literare și filme fantastice.[3]
.jpg)
În ceea ce privește tipologia genului, filmul de basm se poate distinge de filmul de fantezie, filmul științifico-fantastic și filmul fantastic, fiind derivat din termenul literar generic al basmului și fantasticului, prin relația dintre lumea reală și minune. Basmul este un tărâm al minunilor care este un plus la lumea noastră de zi cu zi fără să o atingem sau să-i distrugem contextul. Fantasticul, pe de altă parte, dezvăluie o pacoste, o crăpătură, o străpungere ciudată, aproape insuportabilă, în lumea reală.[4] „Filmul fantastic se bazează pe un realism original care este încălcat atunci când apare monstrul sau morții prind viață sau călătorul intră într-o altă lume cu mașina timpului.”[5] „[Minunea basmului] se potrivește armonios cu o lume în care legile cauzalității au fost suspendate de la început.” Miracolul se întâmplă destul de natural și jucăuș, în timp ce fantasticul [filmului fantasy/science fiction] ca o proiectare fictivă a unui posibil real are loc adesea într-un „climat de groază”.[6]
Filmul de basm este unul dintre cele mai vechi genuri de filme. Există numeroase ecranizări ale basmelor clasice populare, saga și legende, dar filmul fantastic se deosebește de filmul de basm prin faptul că filmul fantastic s-a dezvoltat treptat treptat mai aproape de filmul de acțiune. Ca film de artă, filmul des basm este strâns legat de ilustrația de basm și de opera de basm (în franceză opéra féerie). Filmul de basm este cercetat prin teoria filmului și prin cercetarea basmului.
Probabil, primul film de basm a fost filmat în Marea Britanie în 1898, basmul Cenușăreasa a fost ales pentru a fi adaptat într-un film.[7] Un an mai târziu, în Franța a apărut o altă adaptare cinematografică a basmului Cenușăreasa.[8] În 1911, apare probabil primul film românesc de basm, Înșir-te mărgăritare.[9]
Există numeroase filme de basm bazate pe basme culte, scrise de autori ca Hans Christian Andersen, Henrik Hertz,[10] Wilhelm Hauff, Maurice Maeterlinck,[11] Jan Drda,[12] Josef Lada,[13] Richard von Volkmann,[14] Aleksandr Pușkin,[15] Nikolai Gogol,[16] Charles Dickens,[17] Washington Irving[18] sau Astrid Lindgren.
Cu toate acestea, cele mai multe motive întâlnite sunt bazate pe basmele fraților Grimm care sunt canonice la nivel internațional. Unele filme de basm își trag motivele din colecția de basme arabe O mie și una de nopți.
Exemple[modificare | modificare sursă]
Aceasta este o listă de exemple cu filme de basm și a basmelor/lucrărilor pe care s-au bazat:
- Albă ca Zăpada și cei șapte pitici (1937) - „Albă ca zăpada”.
- Căluțul cocoșat (1975) - după basm în versuri omonim al scriitorului Piotr Erșov.
- Ella Fermecata (2004) - după roman omonim de Gail Carson Levine.[19]
- File de poveste (1987) - roman omonim de William Goldman
- Frumoasa adormită (1959) - „Frumoasa adormită”.[20]
- Hatifa (1960) - după povestire omonimă a lui Willi Meinck.
- Lampa lui Aladin (1966) - după basmul arab Aladin și lampa fermecată din O mie și una de nopți.
- Neînfricată (2012) - idee originală de Brenda Chapman inspirată de lucrări de Hans Christian Andersen și frații Grimm.[21]
- Pomișorul fermecat (1957) - după Frații Grimm.
- Prințesa cu stea în frunte (1959)[22][23] - după basme de Božena Němcová și Pavol Dobšinský.[24]
- O poveste încâlcită (2010) - „Rapunzel”[25]
- Tinerețe fără bătrânețe (1968) - „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” cules de Petre Ispirescu.[26][27]
- Trei alune pentru Cenușăreasa (1973) - „Cenușăreasa”.
- O princezne Jasnence a létajícím sevci (1987) - basm de Jan Drda.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Быков, Ролан (). „Я побит – начну сначала! Дневники”. Litres. Accesat în – via Google Books.
- ^ Раззаков, Федор (). „Коррупция в Политбюро: Дело «красного узбека»”. Litres. Accesat în – via Google Books.
- ^ Fabienne Liptay: Wunderwelten - Märchen im Film. Gardez!Verlag, Remscheid 2004, ISBN 3-89796-041-9, S. 9–15.
- ^ Vivian Sobchak: Der fantastische Film. Metzler, 1998, S. 283; zit. n. F. Liptay: Wunderwelten – Märchen im Film. 2004, S. 48.
- ^ F. Liptay: Wunderwelten – Märchen im Film. 2004, S. 47 f.
- ^ Roger Caillos: Das Bild des Phantastischen. Vom Märchen bis zur Science Fiction. In: Phaicon1. Frankfurt, 1974, S. 46, zit. n. F. Liptay: .Wunderwelten – Märchen im Film. 2004, S. 48.
- ^ „Cinderella”. Accesat în – via IMDb.
- ^ Malthête, Jacques; Mannoni, Laurent (2008). L'oeuvre de Georges Méliès. Paris: Éditions de La Martinière. pp. 101–102. ISBN 9782732437323.
- ^ Ilieșiu, Marilena (). „Povestea poveștii în filmul românesc”. Elefant Online. Accesat în – via Google Books.
- ^ Henrik Hertz schrieb das Märchenstück König René’s Tochter, Vorlage für den Film: Das Licht der Liebe; auch bekannt unter dem Titel Svetlo lásky.
- ^ Der belgische Symbolist Maurice Maeterlinck schrieb das Märchenstück L’oiseau bleu, Vorlage für den Film: Der blaue Vogel; OT: The blue bird und Sinyaya ptitsa
- ^ Jan Drda schrieb das Märchen Von der Prinzessin Lichtholde und dem Schuster, Vorlage für den Film: Die Prinzessin und der fliegende Schuster; OT: O princezne Jasnence a létajícím sevci.
- ^ Josef Lada schrieb das Märchen Prinzessin Julia, Vorlage für den gleichnamigen Film; OT: O zatoulané princezne.
- ^ Richard Volkmann-Leander schrieb das Märchen Von der Königin, die keine Pfeffernüsse backen, und dem König, der kein Brummeisen spielen konnte, Vorlage für den Film: Die Brummeisenprinzessin.
- ^ Alexander Puschkin schrieb das Märchen Das Märchen von der toten Prinzessin und den sieben Recken, Vorlage für den Film: Von der schönen Zarentochter und den sieben Recken; OT: Osenniye kolokola.
- ^ Nikolai Gogol schrieb das Märchen Die Nacht vor Weihnachten, Vorlage für den gleichnamigen Film; OT: Vechera na khutore bliz Dikanki
- ^ Charles Dickens schrieb das Märchen Der Knochen des Zauberfisches, Vorlage für den Film: Der Knochen vom Zauberfisch; OT: Shirley Temple’s Storybook – The Magic Fishbone
- ^ Washington Irving schrieb das Märchen Rip van Winkle, Vorlage für den gleichnamigen Film; OT: Faerie Tale Theatre – Rip van Winkle
- ^ SA, Imedia Plus Group. „Ella Enchanted (2004)”. Cinemagia. Accesat în .
- ^ SA, Imedia Plus Group. „Sleeping Beauty - rezultatele cautarii - CineMagia.ro”. Cinemagia. Accesat în .
- ^ quint. „Quint discusses the Pixar half of the Disney Animation Presentation! UP! WALL-E! TOY STORY 3!..”. Aint It Cool News. Accesat în .
- ^ „Princezna se zlatou hvezdou”. . Accesat în – via IMDb.
- ^ SA, Imedia Plus Group. „Princezna se zlatou hvezdou (1959)”. Cinemagia. Accesat în .
- ^ Princezna se zlatou hvězdou (1959) (în cehă), csfd.cz
- ^ „Rapunzel (ROMÂNĂ) - Rapunzel (ENGLEZĂ)”. www.grimmstories.com. Accesat în .
- ^ Andrei-Klauss, Agheorghiesei. „Tinerețe fără bătrânețe (1968)”. aarc.ro. Accesat în .
- ^ Tudor Caranfil – Dicționar de filme românești, Ed. Litera, 2003
| ||||||||||||||
