Bertolt Brecht

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bertolt Brecht
Bundesarchiv Bild 183-W0409-300, Bertolt Brecht.jpg
Bertolt Brecht
Date personale
Născut 10 februarie 1898[1][2]
Augsburg, Imperiul German[3][4]
Decedat 14 august 1956 (58 de ani)[1][5][2]
Berlinul de Est, RDG
Locul înmormântării Dorotheenstadt cemetery[*]
Frați și surori Walter Brecht[*]
Căsătorit cu Marianne Zoff[*]
Helene Weigel[*]
Copii Stefan Brecht[*]
Hanne Hiob[*]
Barbara Brecht-Schall[*]
Cetățenie Imperiul German, Republica Democrată Germană, Republica de la Weimar
Etnie Germani
Ocupație dramaturg, textier[*], scenarist, regizor de teatru, poet, libretist[*], critic literar[*]
Limbi limba germană[6]
Opere semnificative Opera de trei parale[*], Viața lui Galileo[*], Cercul de cretă caucazian[*], Fear and Misery of the Third Reich[*]
Note
Premii Premiul Național al Republicii Democrate Germane[*]
Brecht Unterschrift.jpg

Bertolt Brecht, născut Eugen Berthold Friedrich Brecht, (n. 10 februarie 1898, Augsburg, Regatul Bavariei — d. 14 august 1956, Berlinul de Est, Republica Democrată Germană) a fost un dramaturg, poet și regizor german, inițial expresionist, întemeietor al instituției teatrale "Berliner Ensemble", inițiator al "teatrului epic", a promovat o nouă teorie și practică a teatrului, bazate pe efectul distanțării epice.A fost unul dintre cei care au revoluționat teatrul secolului 20.

S-a născut la Augsburg, într-o familie mixtă confesional. Mama sa a fost protestantă, iar tatăl catolic. A studiat medicina și a lucrat o perioada scurtă într-un spital din München, în timpul Primului Război Mondial.

Fiind student la medicină, frecventa boema literară și participa la întrunirile din cafeneaua ”Stephanie”. Atmosfera militaristă din timpul Primului Razboi Mondial l-a motivat să devină un pacifist convins și s-a apropiat mult de mișcarea muncitorească. Atitudinea sa antirăzboinică se manifestă încă în primele poezii. Un exemplu elocvent este poezia ”Legenda soldatului mort”, care i-a fost inspirată de armatele imperiale care se întorceau înfrînte de pe toate fronturile, dar și dintr-o zicătoare populară germană despre morții care trebuiau dezgropați pentru a fi din nou trimiși pe front.În acestă baladă, împăratul consideră că soldatul a murit prea devreme și trimite o comisie medicală care îl dezgroapă, declarîndu-l, pentru a doua oară, apt pentru front.

În ianuarie 1949 a creat Berliner Ensemble și a formulat teoria teatrului epic.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită
  • Baal
  • Tobe în noapte
  • Mutter Courage și copiii ei
  • Die Sieben Todsünden der Kleinbürger
  • În hățișul orașelor
  • Opera de trei parale
  • Omul cel bun din Sâciuan
  • Puștile doamnei Carrar
  • Ascensiunea și căderea orașului Mahagonny
  • Teama și mizeriile celui de-al treilea Reich
  • Cercul de cretă caucazian
  • Viața lui Galilei
  • Poezii din Svendborg
  • O sută de poezii
  • Scrieri despre teatru

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bertolt Brecht
  1. ^ a b "Bertolt Brecht", Gemeinsame Normdatei, accesat la 9 aprilie 2014 
  2. ^ a b "Bertolt Brecht", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ "Bertolt Brecht", Gemeinsame Normdatei, accesat la 10 decembrie 2014 
  4. ^ Брехт Бертольт, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ Брехт Бертольт, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ "Bertolt Brecht", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11893857f, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)