Utilizator:Ovidiu.valea/teste
 |
Această pagină este destinată testelor
Utilizatorii înregistrați pot avea o „cutie cu nisip” personală, ca o subpagină a propriei pagini de utilizator. De exemplu, utilizatorul „Ixulescu” poate să-și creeze pagina Aici se fac experimente de redactare a codului-sursă, descris la Ajutor:Cum modific o pagină, cât și alte teste care precedă redactarea propriu-zisă a celorlalte pagini. Datorită naturii inerent experimentale a acestei pagini, conținutul ei este golit periodic. Vor fi șterse paginile de utilizator care conțin obscenități, mesaje publicitare, rasiste, jignitoare, cât și cele care conțin scrieri, informații, discuții și activități fără legătură cu obiectivele Wikipediei. Pentru întrebări, mesaje sau alte texte importante, vă rugăm să consultați pagina Legături utile. |
Mircea Valea[modificare | modificare sursă]
| Mircea Valea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 27 august 1931 Sântuhalm, jud. Hunedoara |
| Decedat | (67 de ani) Deva |
| Număr de copii | 1 |
| Ocupație | Directorul Muzeului Judetean Deva |
| Activitate | |
| Ani de activitate | 1954-1999 |
| Predecesor | dr. Octavian Floca |
Modifică date / text  | |
Dr. Mircea Valea (n. 27 august 1931, Sântuhalm, Hunedoara – d. 14 februarie 1999, Deva, Hunedoara[1][2][3]) a fost directorul muzeului judetean Deva in perioada 1963-1978, aduce inestimabile contributii unui domeniu prea putin studiat: toponimia hunedoreana, cetatean de onoroare al municipiului Deva[4].
Muzeolog, specializat in istoria contemporana a Romaniei, a adus contributii privind istoria social-economica si politica a Hunedoarei dupa primul razboi Mondial, lupta revolutionara a muncitorimii si taranimii hunedorene, intemeierea si activitatea Frontulului Plugarilor, lupta antifascista si miscarea de rezistenta a maselor populare intre anii 1933 si 1944. Preocupari sporadice de istorie veche si moderna, istoria culturii, etnografie si folclor local.[5]
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a nascut la 27 august 1931, a facut scoala primara la Sântuhalm, apoi Liceul “Decebal” din Deva, promotia 1950, dupa care a urmat cursurile Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș–Bolyai din Cluj-Napoca. Aici a avut marea sansa ca printre profesorii care l-au format si indrumat sa se afle nume de prestigiu ale invatamantului universitar si ale cercetarii istoriei romanesti – Constantin Daicoviciu, Virgil Vătășianu, Ștefan Pascu, Francisc Pall, Bujor Surdu, Mihail Dan etc.
Dupa terminarea facultatii este professor secundar (1954-1955), inspector metodist in invatamant (1955-1958), muzeograf la Muzeul Județean Deva (1958-1963), ocupand apoi functia de director al acestei institutii de cultura (1963-1978). La inceputurile activitatii sale ca director a beneficiat de sprijinul inaintasului sau in aceasta functie- eminentul arheolog dr. docent Octavian Floca (director in perioada 1934-1963).
Dr. Mircea Valea a desfasurat o permanenta cercetare de teren si de arhiva, contribuind la elucidarea unor probleme ale istoriografiei romanesti . Dupa o scurta aplecare asupra cercetarii arheologice s-a fixat asupra problemelor legate de viata economica, sociala si politica din perioada interbelica si de dupa al doilea Razboi Mondial. A elaborat un insemnat numar de studii, publicate in diverse reviste de specialitate din tara. In timpul cat Mircea Valea a fost director, s-a inaugurat sectia de Stiinte naturale, intr-o conceptie moderna, prin stradania Agnisei Nutu.[2]
Desfasurand o bogata activitate stiintifica, a intreprins cercetari arheologice, impreuna cu dr. doc. Octavian Floca, la care a participat ca invatacel si Liviu Marghitan. Cercetarile arheologice cele mai importante s-au facut la asezarile dacice de la Cozia si Campuri-Surduc, ale caror rezultate au fost publicate in revista muzeului “Sargetia”. Mai tarziu s-au specializat in istoria contemporana a Romaniei, aducand contributii importante privind istoria social-economica a judetului Hunedoara dupa primul razboi Mondial si lupta revolutionara a muncitorimii si taranimii hunedoarene. Roadele acestei munci de cercetare sunt lucrarile “Pagini din trecutul de lupta al muncitorimii hunedorene (1914-1954)” Deva, 1966, (in colaborare), “Valea Jiului. File de istorie:, Cluj-Napoca, 1968, (in colaborare), “Din trecutul de lupta al taranimii hunedorene”, Deva, 1967(in colaborare). Atras de studiul culturii si etnografiei, a scris si publicat numeroase articole de profil, printre care “Unele consideratii cu privire la obiceiuri stravechi romanesti” (“Sargetia”, X, 1973 p. 372), in colaborare cu Anghel Nistor “Mestesuguri si mestesugari din sud-vestul Transilvaniei”, Bucuresti, 1970. In ultima perioada a activitatii de cercetare s-a aplecat cu atentie si migala asupra unui domeniu prea putin studiat in judetul Hunedoara: toponimia. In acest sens, in “Sargetia” i-a aparut lui Mircea Valea articolul “Toponimie hunedoreana”, in colaborare cu reputatul lingvist Mircea Homorodean (“Sargetia”, XXI-XXIV, 1994 si “Sargetia”, XXV, 1996, Deva)
In anul 2002 i-a aparut numele pe coperta unei intinse lucrari de toponimie (peste 300 de pagini), intitulata “Toponimie Hunedoreana de la daci la romani”, alaturi de Anghel Nistor si dr. Mihail Rudeanu; volumul a fost tiparit in conditii grafice foarte bune, de catre Editura “Calauza” din Deva. Pacat ca Mircea Valea n-a avut norocul sa vada si el aceasta carte, deosebit de interesanta pentru istoria si cultura hunedoreana.
O contributie esentiala, insa, a avut istoricul la scrierea unor pagini despre organizatia Frontului Plugarilor si liderul ei, dr. Petru Groza – volumul “Doctor Petru Groza. Articole. Cuvantari. Interviuri. Texte alese”, Bucuresti, 1973, precum si “Fragmente din corespondenta doctorului Petru Groza (1933-1937)”.[2]
In anul 1975 a obtinut titlul de doctor in istorie cu teza privind infiintarea si activitatea Frontului Plugarilor. Pentru meritele sale incontestabile in domeniul istoriei nationale a fost inclus in dictionarele de referinta: “Enciclopedia istoriografiei romanesti”, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978, multe dintre lucrarile sale devenind obiect de studiu pentru studentii in istorie, precum si in "Dictionarul personalitatilor hunedorene" de Maria Razba, 2000, Deva.
“Ca director si coleg a fost un om modest, de o inalta tinuta morala si profesionala, un sprijin si un permanent indrumator pentru tinerii muzeografi si istorici[1]” – prof. Rodica Andrus
S-a stins din viata la 14 februarie 1999, la o varsta care i-ar fi permis inca sa aduca noi argumente stiintifice in dovedirea continuitatii poporului roman. Dar o boala necrutatoare a pus capat vietii acestui model al carturarului ardelean traditional, adevarata enciclopedie de istorie a romanilor, de la origini pana in prezent.[1] Doarme somnul de veci in cimitirul satului in care s-a nascut[2].
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Valea, Mircea; Nistor Anghel; Mihail N. Rudeanu (). Toponimie hunedoreana de la daci la romani. Calauza. p. 311.
- ^ a b c d Constantin, Clemente (). Santuhalm -schita de monografie-. Corvin. p. 76.
- ^ Bara, Ioan Sebastian; Marcela Balazs, Florin Dobrei, Vasile Ionas, Ioachim Lazar, Liviu Lazar, Paulina Popa, Denisa Toma (). Judetul Hunedoara, Monografie. Volumul V. Casa de editare EMIA. p. 589.
- ^ Primaria Deva. „CETĂȚENI DE ONOARE”. Accesat în .
- ^ Armbruster, Adolf; Dan Berindei, Nicoale Bocsan, Ioan Chiper, Eugen Comsa, Florin Constantiniu, Vasile Curticapeanu, Ludovic Demeny, Nicoale Edroiu, Titu Georgescu, Damaschin Mioc, Georgeta Penelea, Constantin Preda, Nicolae Stoicescu, Stefan Stefanescu, Pompiliu Teodor, Traian Udrea (). Enciclopedia istoriografiei romanesti. Editura stintiifica si enciclopedica. p. 337.
Categorie:Doctor in istorie Categorie:Director muzeu Categorie:Muzeografi români