Cetatea Almașului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cetatea Almaşului

Cetatea Almașului de lângă satul Almașu, Sălaj, a fost construită între anii 1247-1278, ca una dintre cele mai vechi și mai puternice cetăți medievale din Transilvania.[1]

Cetatea este amintită prima dată în anul 1370, când regele Ludovic cel Mare o donează magistrului Bebek György și fiilor acestuia Imre și Detre, respectiv nepoților György, László și Ferenc. De-a lungul secolelor XV și XVI cetatea a fost supusă unor asedii rezultate din conflictele dintre nobilimea din Transilvania și regele Ungariei. În timpul Războiului de 15 ani, generalul Basta a asediat cetatea și a oferit apărătorilor ei libertatea în schimbul predării cetății, dar soldații lui Basta au măcelărit în cele din urmă locuitorii cetății.[2]

Între 1545-1546 cetatea a aparținut domnului Moldovei Petru Rareș.[1]

Căzută în ruine, cetatea fost refăcută abia în 1627, de către familia nobiliară Csaky, dar în 1662 a fost din nou asediată și distrusă.[3]

În 1658 cetatea a suferit ultimul mare asediu și a fost ocupată de tătarii care veneau din direcția Clujului și mergeau spre Poarta Meseșană. Asediatorii au înrobit localnicii și au incendiat cetatea, de data aceasta rămânând în ruină.[2]

Ruinelele rămase sunt înscrise în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Sălaj la nr. crt. 324, cod LMI SJ-II-a-A-05009 ca Cetatea Almașului (ruine) sec. XIII; ref. 1627.[4]

Ruinele cetății Almașului de la Almașu, aflate la 1500 m de sat, sunt înscrise și în Repertoriul Arheologic Național, purtând codul RAN 139991.03. [5]

Note[modificare | modificare sursă]