Subdiviziunile administrative ale Regatului Iugoslaviei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Subdiviziunile Regatului Iugoslaviei între 1920 - 1922

Regatul Iugoslaviei (1918 - 1941) (cunoscut inițial ca Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor) a avut succesiv trei forme diferite de subdiviziuni administrative. Din 1918 până în 1922, regatul a menținut subdiviziunile din primul război mondial ale statelor predecesoare ale Iugoslaviei. În 1922, statul a fost împărțit în 33 de oblaste sau provincii și, în 1929, a fost implementat un nou sistem de nouă banate (în sârbo-croată, cuvântul pentru „banat” este banovina).

Subdiviziuni pre-iugoslave (1918-1922)[modificare | modificare sursă]

Provinciile (pokrajine) Regatului Iugoslaviei au fost 7: Slovenia; Croatia și Slavonia; Dalmatia; Bosnia și Herzegovina; Banat, Bačka și Baranja; Serbia (cu Serbia de Nord și Serbia de Sud) și Muntenegru.

Ca subdiviziuni au fost 71 de districte și județe (comitate), așa cum au existat în Primul Război Mondial:

  1. Districtul Andrijevica (anterior în Muntenegru)
  2. Districtul Banja Luka (anterior în Austro-Ungaria)
  3. Districtul Bar (anterior în Muntenegru)
  4. Districtul Belgrad (anterior în Serbia)
  5. Districtul Berane (anterior în Muntenegru)
  6. Districtul Bihać (anterior în Austro-Ungaria)
  7. Districtul Bijelo Polje (anterior în Muntenegru)
  8. Comitatul Bjelovar (Comitatul Bjelovar-Križevci; anterior în Austro-Ungaria)
  9. Districtul Bitola (anterior în Serbia)
  10. Districtul Čačak (anterior în Serbia)
  11. Districtul Cetinje (anterior în Muntenegru)
  12. Districtul Ćuprija (Districtul Morava; anterior în Serbia)
  13. Comitatul Dubrovnik (anterior în Austro-Ungaria)
  14. Districtul Gornji Milanovac (Districtul Rudnica; anterior în Serbia)
  15. Comitatul Gospić (Comitatul Lika-Krbava; anterior în Austro-Ungaria)
  16. Districtul Kavadarci (Districtul Tikveš; anterior în Serbia)
  17. Districtul Kolašin (anterior în Muntenegru)
  18. Districtul Kosovska Mitrovica (Districtul Zvečan; anterior în Serbia)
  19. Comitatul Kotor (anterior în Austro-Ungaria)
  20. Districtul Kragujevac (anterior în Serbia)
  21. Districtul Kruševac (anterior în Serbia)
  22. Districtul Kumanovo (anterior în Serbia)
  23. Comitatul Ljubljana (anterior în Austro-Ungaria)
  24. Comitatul Maribor (anterior în Austro-Ungaria)
  25. Districtul Mostar (anterior în Austro-Ungaria)
  26. Districtul Negotin (Districtul Krajina; anterior în Serbia)
  27. Districtul Nikšić (anterior în Muntenegru)
  28. Districtul Niš (anterior în Serbia)
  29. Districtul Novi Pazar (Districtul Raška; anterior în Serbia)
  30. Districtul Novi Sad (anterior în Austro-Ungaria)
  31. Comitatul Ogulin (Comitatul Modruš-Rijeka; anterior în Austro-Ungaria)
  32. Districtul Ohrid (anterior în Serbia)
  33. Comitatul Osijek (anterior în Austro-Ungaria)
  34. Districtul Peć (Districtul Metohija; anterior în Muntenegru)
  35. Districtul Pirot (anterior în Serbia)
  36. Districtul Pljevlja (anterior în Muntenegru)
  37. Districtul Podgorica (anterior în Muntenegru)
  38. Districtul Požarevac (anterior în Serbia)
  39. Comitatul Požega (anterior în Austro-Ungaria)
  40. Districtul Prijepolje (anterior în Serbia)
  41. Districtul Priština (Districtul Kosovo; anterior în Serbia)
  42. Districtul Prizren (anterior în Serbia)
  43. Districtul Prokuplje (Districtul Toplica; anterior în Serbia)
  44. Districtul Šabac (Districtul Podrinje; anterior în Serbia)
  45. Districtul Sarajevo (anterior în Austro-Ungaria)
  46. Comitatul Šibenik (anterior în Austro-Ungaria)
  47. Districtul Skopje (anterior în Serbia)
  48. Districtul Smederevo (anterior în Serbia)
  49. Comitatul Split (anterior în Austro-Ungaria)
  50. Districtul Štip (Districtul Bregalnica; anterior în Serbia)
  51. Districtul Tetovo (anterior în Serbia)
  52. Districtul Travnik (anterior în Austro-Ungaria)
  53. Districtul Tuzla (anterior în Austro-Ungaria)
  54. Districtul Užice (anterior în Serbia and North Muntenegru)
  55. Districtul Valjevo (anterior în Serbia)
  56. Comitatul Varaždin (anterior în Austro-Ungaria)
  57. Districtul Veliki Bečkerek (anterior în Austro-Ungaria)
  58. Districtul Vranje (anterior în Serbia)
  59. Comitatul Vukovar (Comitatul Syrmia; anterior în Austro-Ungaria)
  60. Comitatul Zagreb (anterior în Austro-Ungaria)
  61. Districtul Zaječar (anterior în Serbia)

Oblaste (1922–1929)[modificare | modificare sursă]

Subdiviziunile Regatului Iugoslaviei între 1922 - 1929 (oblaste)

Constituția Vidovdană din 1921 a stabilit Regatul Sârbilor, al Croaților și al Slovenilor ca stat unitar și, în 1922, au fost instituite 33 de oblaste noi administrative (județe), guvernate din centru. Acestea nu aveau nicio legătură cu diviziunile anterioare și, în interesul promovării statului multicultural iugoslav, nu li s-a dat nume etnice sau naționale. Au fost numite în mare parte după râuri, regiuni și orașe care le administrau. Au fost nepopulare încă de la formarea lor, ceea ce a dus ulterior la crearea de banate (banovine).

Ca subdiviziuni au fost 33 de oblaste:

  1. Oblastul Banja Luka
  2. Oblastul Belgrad
  3. Oblastul Bihać
  4. Oblastul Bitola
  5. Oblastul Čačak (Oblastul Raška)
  6. Oblastul Cetinje (Oblastul Zeta)
  7. Oblastul Ćuprija
  8. Oblastul Dubrovnik
  9. Oblastul Karlovac (Oblastul Primorsko-Krajina)
  10. Oblastul Kragujevac (Oblastul Šumadija)
  11. Oblastul Kruševac
  12. Oblastul Ljubljana
  13. Oblastul Maribor
  14. Oblastul Mostar
  15. Oblastul Niš
  16. Oblastul Novi Sad - Oblastul Bačka
  17. Oblastul Osijek
  18. Oblastul Požarevac
  19. Oblastul Priština (Oblastul Kosovo)
  20. Oblastul Šabac (Oblastul Podrinje)
  21. Oblastul Sarajevo
  22. Oblastul Skopje
  23. Oblastul Smederevo (Oblastul Podunavlje)
  24. Oblastul Split
  25. Oblastul Štip
  26. Oblastul Travnik
  27. Oblastul Tuzla
  28. Oblastul Užice
  29. Oblastul Valjevo
  30. Oblastul Vranje
  31. Oblastul Vukovar (Oblastul Syrmia)
  32. Oblastul Zagreb
  33. Oblastul Zaječar (Oblastul Timok)

Oblastul Belgrad (sârbă-croată: Београдска област, trans.: Beogradska oblast) includea o mică parte nordică a regiunii Šumadija în apropiere de Belgrad, părți de vest ale Banatului și părți de est ale regiunii Bačka. A avut granițe comune cu Oblastul Bačka și Oblastul Sirmia în vest, Oblastul Valjevo în sud-vest, Oblastul Podunavlje în sud-est, România în nord-est și Ungaria în nord. În 1924, orașul Žombolj (Jimbolia) din Oblastul Belgrad a fost transferat României ca urmare a ajustării frontierelor (în timp ce Modoș, Banatul Central a revenit Serbiei).[1]

Oblastul Podunavlje a fost una dintre unitățile administrative ale Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a cuprins părți din regiunile Šumadija și Banat, iar sediul său se afla în Smederevo.

Banovine (1929–1941)[modificare | modificare sursă]

Cele 9 banovine din Regatul Iugoslaviei

Din 1929, Regatul Iugoslaviei a fost împărțit administrativ (pentru a treia oară) în nouă provincii noi sau banate numite banovine. Granițele lor au fost concepute în mod intenționat, astfel încât acestea să nu corespundă nici granițelor dintre grupurile etnice, nici frontierelor imperiale anterioare războiului mondial. Au fost numite după diferite caracteristici geografice, în mare parte râuri importante. În 1931 au fost făcute modificări ușoare la granițele lor odată cu noua Constituție Iugoslavă. Ca subdiviziuni au fost 9 banovine:[2]

  1. Banovina Dunărea (Dunavska banovina), capitala: Novi Sad
  2. Banovina Drava (Dravska banovina), capitala: Ljubljana
  3. Banovina Drina (Drinska banovina), capitala: Sarajevo
  4. Banovina Litoralului (Primorska banovina), capitala: Split
  5. Banovina Morava (Moravska banovina), capitala: Niš
  6. Banovina Sava (Savska banovina), capitala: Zagreb
  7. Banovina Vardar (Vardarska banovina), capitala: Skopje
  8. Banovina Vrbas (Vrbaska banovina), capitala: în Banja Luka
  9. Banovina Zeta (Zetska banovina), capitala: în Cetinje

Orașul Belgrad, cu Zemun și Pančevo forma o unitate administrativă independentă (sârbă: Управа града Београда / Uprava grada Beograda) care înconjura Banovina Dunărea.[3][4]

Banovina Croației (1939–1941)[modificare | modificare sursă]

Banovina Croației (1939–1941)

Ca răspuns al Problemei Croate din Acordul Cvetković-Maček, Banovina Croației ( Banovina Hrvatska ) a fost formată în 1939 prin unirea banovinelor Litoralului și Sava, cu teritoriu suplimentar din banovinele Drina, Dunărea, Vrbas și Zeta, unde etnicii croați formau majoritatea populației. Ca și banovina Sava, capitala sa a fost Zagreb, al doilea oraș ca mărime din țară.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vastag, Johann, Monografia orașului Jimbolia, Editura Kabor, 1995, ISBN 973-578-019-4
  2. ^ Nada Boskovska, Yugoslavia and Macedonia Before Tito: Between Repression and Integration, IB Tauris, 2017
  3. ^ Istorijski atlas, Intersistem kartografija, Beograd, 2010
  4. ^ Istorijski atlas, Geokarta, Beograd, 1999