Banovina Vardar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Banovina Vardar sau Banatul Vardar (în macedoneană Вардарска бановина, transliterat Vardarska banovina; în sârbă Вардарска бановина / Vardarska banovina) a fost o provincie (banat) a Regatului Iugoslaviei între 1929 și 1941.[1]

Context[modificare | modificare sursă]

Din 1929, Regatul Iugoslaviei a fost împărțit administrativ (pentru a treia oară) în nouă provincii noi sau banate numite banovine. Granițele lor au fost concepute în mod intenționat, astfel încât acestea să nu corespundă nici granițelor dintre grupurile etnice, nici frontierelor imperiale anterioare războiului mondial. Au fost numite după diferite caracteristici geografice, în mare parte râuri importante. În 1931 au fost făcute modificări ușoare la granițele lor odată cu noua Constituție Iugoslavă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Banovina Vardar a fost situată în partea de sud a țării, cuprinzând toată Macedonia de Nord de astăzi, părți de sud și de est ale Serbiei și din Kosovo. A fost numită după râul Vardar, iar capitala sa administrativă a fost orașul Skopje. Conform statisticilor din 1930 ale Biroului central de presă al Consiliului ministerial[2] din cele 9 banovine iugoslave, banovina „Vardarska” era cea mai mare având o suprafață de 38.879 km2; în timp ce populația sa a fost a patra din Regatul Iugoslaviei cu 1.386.370 de locuitori. De asemenea, populația sa a avut cele mai grave probleme de sănătate din Regatul Iugoslaviei, în special de tifos și variolă și a necesitat un Institut de igienă, 3 spitale, 6 dispensare și case de convalescență. Pe de altă parte, spre deosebire de banovinele care, până la crearea Iugoslaviei, aparțineau imperiului austro-ungar și Muntenegrului, Banovina Vardar nu a moștenit datorii. Conform Constituției Regatului Iugoslaviei din 1931, Banovina Vardar era delimitată la nord de Banovinele Zeta și Morava, iar la est, sud și vest de frontierele de stat cu Regatul Bulgariei, Grecia și Albania.

În 1941, în al Doilea Război Mondial, Puterile Axei au ocupat Banovina Vardar și au împărțit-o între Bulgaria, Serbia ocupată de Germania și Albania ocupată de Italia.

În urma celui de-al Doilea Război Mondial, partea de sud a regiunii a devenit Republica Socialistă Macedonia, în timp ce părțile din nord au făcut parte din Republica Socialistă Serbia, ambele din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Lista banilor (conducătorilor)[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o listă a banilor (conducătorilor) Banovinei Vardar:

  • Živojin Lazić (1929–1932)
  • Dobrica Matković (1932–1933)
  • Dragoslav Đorđević (1933–1935)
  • Ranko Trifunović (1935–1936)
  • Dušan Filipović (1936)
  • Dragan Paunović (1936–1937)
  • Marko Novaković (1937–1939)
  • Vladimir Hajduk-Veljković (1939)
  • Aleksandar Cvetković (1939)
  • Aleksandar Andrejević (1939–1940)
  • Žika Rafajlović (1940–1941)

Orașe[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o listă a orașelor Banovinei Vardar:

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nada Boskovska, Yugoslavia and Macedonia Before Tito: Between Repression and Integration, IB Tauris, 2017, pp. 142
  2. ^ Published in the: Central Press Bureau of the Ministerial Council, Belgrade 1930

Legături externe[modificare | modificare sursă]