Požarevac
| Požarevac | |||
| Пожаревац | |||
| — Oraș — | |||
| română / germană | |||
| - Nume | Pojarevăț / Passarowitz | ||
|---|---|---|---|
Parc în Pojarevăț | |||
| |||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate: 44°37′12″N 21°11′23″E / 44.62000°N 21.18972°E | |||
| Țară | |||
| District | Braničevo | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 74,39 km² | ||
| Altitudine | 94 m.d.m. | ||
| Populație | |||
| - Total | 42.530 locuitori | ||
| - Densitate | 571,7 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Cod poștal | 12.000 | ||
| Prefix telefonic | 012 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Reșița | România | ||
| nr. înmatriculare auto | PO | ||
| Prezență online | |||
| http://www.pozarevac.rs Site-ul oficial al localității Pojarevăț GeoNames | |||
| Modifică date / text | |||
Požarevac[2] (în sârbă Пожаревац, în germană Passarovitz, iar în română Podu Lung sau Pojarevăț) este un oraș și comună din partea răsăriteană a Republicii Sârbe. Este centrul administrativ a districtului Braničevo. La recensământul sârb efectuat în 2022, orașul a înregistrat 42.530 locuitori, pe timp ce zona administrativă 68.648 locuitori. Orașul se află între trei râuri; Dunărea, Morava și Mlava, într-o zonă relativ deluroasă - (de o altitudine de circa 208m).
În limba sârbă, numele orașului Požarevac semnifică « orașul de foc ».
Geografie
[modificare | modificare sursă]Orașul Požarevac este situat în nord-estul Serbiei, pe drumul care leagă Belgradul de Niš. Se găsește la confluența Dunării, Moravei și Mlavei, la 80 de kilometri est de capitala sârbă.
Comuna Požarevac acoperă o suprafață de 491 km², dintre care 39.240 ha de teren arabil, situat îndeosebi în câmpia regiunii Stig și de-a lungul fluviului și râurilor.
Centru administrativ al districtului, Požarevac este și centrul economic și cultural al regiunii care cuprinde comunele Veliko Gradište, Golubac, Žabari, Žagubica, Kučevo, Malo Crniće și Petrovac na Mlavi.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Un tratat a fost încheiat la Požarevac, cunoscut în acea vreme sub numele de Margus, între căpeteniile hunilor Attila și fratele său Bleda și Imperiul Roman de Răsărit, în 435. Dar Margus a fost distrus de huni, în cursul invaziei lor din 442.
Požarevac este menționat pentru prima oară în istorie sub numele actual în 1476. Dar în 1718, orașul a dobândit o anumită celebritate cu ocazia încheierii aici a tratatului cunoscut sub denumirea de Tratatul de la Passarowitz, semnat între cele două imperii rivale, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman.
În timpul revoltei sârbilor din 1788, orașul a fost eliberat și a făcut parte, pentru moment, din Krajina de Koča, un teritoriu smuls turcilor și alipit coroanei Habsburgilor[3]; viitorul comandant al Primei răscoale sârbe contra turcilor, Karađorđe / Karageorge a participat la răscoală.[4].
Demografie
[modificare | modificare sursă]Etnie
[modificare | modificare sursă]Structura etnică a municipiului Požarevac este astfel: (2022)
| Etnie | Populație | % |
|---|---|---|
| Sârbi | 66,801 | 88.67% |
| Romi/Țigani | 3,868 | 5.13% |
| Vlahi/Români | 177 | 0.23% |
| Macedoneni | 168 | 0.22% |
| Muntenegreni | 160 | 0.21% |
| Croați | 109 | 0.14% |
| Români | 91 | 0.12% |
| Iugoslavi | 71 | 0.09% |
| Unguri | 56 | 0.07% |
| Musulmani | 42 | 0.06% |
| Sloveni | 38 | 0.05% |
| Bulgari | 35 | 0.05% |
| Altă etnie | 3,718 | 4.94% |
| Total | 75,334 |
Grafic
[modificare | modificare sursă]Požarevac - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Velibor Vasović
- Milivoje Živanović
- Milena Pavlović-Barili (1909 - 1945), pictoriță, poetă emigrată în SUA;
- Slobodan Milošević (1941 - 2006), președinte al Serbiei;
- Saša Ilić
- Prvoslav Vujčić (n. 1960), scriitor;
- Bata Paskaljević.
Cooperare internațională
[modificare | modificare sursă]Požarevac a semnat acorduri de partenariat cu următoarele orașe[5]:
Este înfrățit cu Volokolamsk (din 2013).[6]j
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Statuia lui Miloš Obrenović
-
Muzeul al istoriei regionale din Požarevac
-
Centrul orașului Požarevac (primăria în fundal)
-
Požarevac prin anul 1916
-
Galeria Milena Pavlović-Barilli
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dušan T. Bataković, Histoire du Peuple serbe, Éditions L'Âge d'Homme, 2005, p. 119 ISBN 2-8251-1958-X
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Archived copy” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .
- ^ Požarevac se pruloță [pojarevăț]
- ^ fr Dušan T. Bataković, Histoire du Peuple serbe, p. 119.
- ^ sr Kočina krajina · Glas javnosti
- ^ sr Lista medjunarodnih odnosa Arhivat în , la Wayback Machine. · [1]
- ^ „Volokolamski pravac”. Arhivat din original la . Accesat în .

