Solomon Lobel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Solomon Lobel
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Chișinău, RSS Moldovenească, URSS[1] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg Regatul României
Flag of the Soviet Union.svg Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
jurist Modificați la Wikidata
Activitate
Origine RSS Moldovenească
StudiiUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, Universitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Insigna de Onoare  Modificați la Wikidata
Cariera politică
Activitate
Partid politic PCUS
PCR

Solomon Moiseevici Löbel (sau Loebel, Lobel, n. , Iași, România[1] – d. ,[1] Chișinău, RSS Moldovenească, URSS[1]) a fost un compozitor și profesor de muzică sovietic moldovean, originar din Iași.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Löbel s-a născut în 1910, la Iași, într-o familie de evrei. Tatăl lui a murit în Primul Război Mondial. A absolvit Facultatea de Drept din Cadrul Universității din Iași, precum și Conservatorul din Iași.

În 1929 s-a înscris în PCR, aflat în ilegalitate. A condus clandestin aparatul tehnic al Comitetului Regional al PCR din Moldova, iar în 1931 s-a stabilit la București, unde a condus aparatul tehnic central al PCR. În 1938 a fost arestat și închis la Închisoarea Jilava. În același an, a intrat la Academia de Muzică din București, unde i-a avut profesori pe Florica Musicescu și pe Mihail Jora. Pe 17 iunie 1940 a fost arestat din nou, deoarece a participat la altă activitate comunistă. A fost eliberat în luna noiembrie, fugind ulterior în RSS Moldovenească, unde și-a continuat studiile la clasa lui Ștefan Neaga.

A luptat în Al Doilea Război Mondial, înrolându-se în Armata Roșie. După demobilizare, în 1946, și-a continuat studiile, avându-l profesor pe Leonid Gurov. În 1947 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor din RSS Moldovenească, iar din 1949 a fost profesor la Conservatorul din Chișinău.

Löbel este singurul simfonist moldovean, operele sale cuprinzând și teme din muzica populară moldovenească.[2][3] A pus pe muzică versuri de Liviu Deleanu, Emilian Bucov, Mihai Eminescu sau Constantin Condrea.[4]

A decedat împreună cu soția sa, Dora Roitman (ilegalistă comunistă din perioada interbelică),[5] într-un incendiu din locuința sa din Chișinău. Sora soției sale a fost căsătorită cu politicianul româno-sovietic Haim Bogopolski.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f „Solomon Lobel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Концерт для фортепиано с оркестром С. Лобеля: особенности композиции и драматургии, ibn.idsi.md 
  3. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Лобель Соломон Моисеевич - Биография, www.biografija.ru 
  5. ^ http://rujen.ru/index.php/%D0%A0%D0%BE%D0%B9%D1%82%D0%BC%D0%B0%D0%BD_%D0%B4%D0%BE%D1%80%D0%B0_%D0%B8%D1%81%D0%B0%D0%B0%D0%BA%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%B0