Slobozia Rarancei, Noua Suliță

48°16′48″N 26°12′12″E (Slobozia Rarancei, Noua Suliță) / 48.28000°N 26.20333°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sloboda)
Slobozia Rarancei
Слобода
—  Sat  —
Slobozia Rarancei se află în Regiunea Cernăuți
Slobozia Rarancei
Slobozia Rarancei
Slobozia Rarancei (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Slobozia Rarancei se află în Ucraina
Slobozia Rarancei
Slobozia Rarancei
Slobozia Rarancei (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°16′48″N 26°12′12″E ({{PAGENAME}}) / 48.28000°N 26.20333°E

Țară Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Raionul Noua Suliță

KOATUU7323087101
Atestare Modificați la Wikidata

Altitudine192 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total855 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60323

Prezență online

Slobozia Rarancei, întâlnit și sub forma Slobozia-Rarancea (în ucraineană Слобода, transliterat Sloboda, în rusă Слобода și în germană Rarancze Slobodzia) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 855 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 192 metri, în partea de centru a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Revcăuți.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Slobozia Rarancei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Slobozia Rarancei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în germană Sadagora).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Slobozia Rarancei a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Slobozia Rarancei face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 44 (2+42), reprezentând 3,53% din populație [1]. În prezent, satul are 855 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența lingvistică a localității Slobozia Rarancei

     Ucraineană (97,31%)

     Română (2,11%)

     Alte limbi (0,59%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Slobozia Rarancei era vorbitoare de ucraineană (97,31%), existând în minoritate și vorbitori de română (2,11%).[2]


1989: 1.189 (recensământ)
2007: 855 (estimare)

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Slobozia Rarancei (județul Cernăuți)

     Români (15,08%)

     Ruteni (81,53%)

     Evrei (1,48%)

     Altă etnie (1,91%)



Componența confesională a comunei Slobozia Rarancei

     Ortodocși (96,19%)

     Romano-catolici (1,9%)

     Mozaici (1,48%)

     Greco-catolici (0,43%)

Conform recensământului efectuat în 1930[3], populația comunei Slobozia Rarancei se ridica la 1.419 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (81,53%), cu o minoritate de români (15,08%) și una de evrei (1,48%). Alte persoane s-au declarat: ruși (1 persoană), polonezi (11 persoane), germani (7 persoane) și cehi\slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,19%), dar existau și mozaici (1,48%), romano-catolici (1,90%) și greco-catolici (0,43%).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică

Legături externe[modificare | modificare sursă]