Simona Nicoleta Lazăr

Simona Nicoleta Lazăr
Date personale
Născută	28 decembrie 1968 (55 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	poetă jurnalistă scriitoare
Limbi vorbite	limba română

Simona Nicoleta Lazăr (n. 28/29 decembrie 1968, Livezi, județul Bacău) este o poetă, prozatoare, editoare și jurnalistă română, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZP) și a Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR). Este căsătorită cu jurnalistul Valentin Țigău. Nume de presă: Simona Lazăr. Nume civil: Simona Nicoleta Țigău.

Studii

Urmează cursurile gimnaziale și liceale la Bacău (Școala gen. nr. 5 "Alexandru cel Bun", Școala gen. nr. 16 "Alecu Russo" (1983), Liceul Economic și de Drept Administrativ (1987) - azi Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău). Studiază la Colegiul Universitar Economic de la Universitatea Valahia din Târgoviște, absolvind profilul Biblioteconomie și Arhivistică cu o teză despre Fondurile "Localia" și "Personalia" ale bibliotecilor (2003). Își continuă studiile la Facultatea de Litere a Universității București, departamentul Științele Informării și Documentării, cu o teză având tema „Contribuții la istoria cărților de bucate românești din secolul al XIX-lea, în context european” (2019). A obținut titlul de Master în Științe ale Informării și Documentării (2021) al Facultății de Litere a Universității București, programul „Gestiunea Informației în Societatea Contemporană”, având ca temă de disertație: „Arhiva Mănăstirii Sinaia, din anii 1868-1888 - sursă de informații pentru o istorie a începuturilor stațiunii turistice Sinaia”. Din 2021, este doctorand al Școlii Doctorale de Litere, Universitatea din București, având ca temă de cercetare „Biblioteca și arhiva documentară a Mănăstirii Sinaia – aspecte de istorie culturală antebelică” (coord. prof. univ. dr. Mircea Regneală).

Parcurs literar

Primele versuri îi sunt publicate, cu un pseudonim timid (Anomis), la rubrica "Poșta redacției" a revistei "Ateneu", din iarna anului 1985, cu un scurt comentariu semnat de poetul Sergiu Adam.

Debutează cu poezie în anul 1987, în revista "Limba și literatura română pentru elevi" (București). Publică poezie, proză și interviuri în revistele literare: "Ateneu" (Bacău), "Literatorul" (București), "Luceafărul" (București), "România literară" (București), "Dacia literară" (Iași), "Convorbiri literare" (Iași), "Tribuna" (Cluj Napoca), "Steaua" (Cluj Napoca), "Ecart" (București), "Literatura și Arta" (Chișinău), "Lumină lină" (New York), "Haemus" (în limba albaneză, București), "Bana armânească" (în aromână, București), https://www.poetry.com/poet/Simona+Nicoleta+Laz%C4%83r (în limba engleză) ș.a.

De-a lungul timpului obține 14 premii și mențiuni la concursuri naționale de creație literară, între care cele mai prețioase rămân: "Marele Premiu Zaharia Stancu" (Salcia, Teleorman, 1994), "Premiul pentru volum în manuscris" la Festivalul de poezie de la Sighetu Marmației (1994), "Premiul special pentru volum în manuscris" la Concursul de poezie "George Coșbuc" (Bistrița, 1994).

În 2008, e nominalizată la cea de a XVI-a ediție a Festival di Poesia Erotica Baffo, de la Veneția, președinte Albert Gardin.

La Bacău, a frecventat, de-a lungul anilor, cenaclurile "George Bacovia" (al revistei "Ateneu"), "Eșarfe de mătase" (haiku - cenaclu pe care l-a înființat împreună cu dr. Dumitru Radu, în 1990), "Boema" (cenaclu pe care l-a înființat alături de jurnalistul și scriitorul Claudiu Târziu, în 1993) și "Avangarda XXI".

Din 2019 este membră a Cenaclului „Lucian Blaga” din Sinaia.

Volume

A debutat în volum în anul 1996, cu "Somnul grifonului"[1] (versuri), editura "Deșteptarea", Bacău, cu o "Precuvântare" de Cezar Ivănescu. Au urmat volumele de poezie "Iarba manuscriselor"[2] (editura "Plumb", Bacău, 1997), "Corabie spre Magonia"[3] (editura "Semne", București, 1998) și "Toamnă în Casiopeea" (editura "Ager", București, 2004). La Editura Eikon este în curs de apariție volumul de proză scurtă Mireasa și alte povestiri.

A fost inclusă, de asemenea, cu poezie în antologiile: "Un sfert de veac de poezie" (antologie a Festivalului de Poezie de la Sighetu Marmației, editura "Fundația Luceafărul", București, 1998), "Poezia pădurii" (editura "Orion", București, 1999; o antologie de Radu Cârneci). De asemenea, poezia sa a fost tradusă în limba albaneză și inclusă, de Kopi Kycycu, într-o antologie a poeților români.

A publicat următoarele cărți de bucate - în calitate de autor, îngrijitor de ediție, prefațator ș.a.:

- „Cărticică folositoare” (ediție bibliofilă), după ediția princeps din 1806 - ediție îngrijită și prefațată, Editura Intact (București, 2005)

- „Carte de bucate. 190 de rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor celor casnice”, de Maria Maurer (după ediția princeps din 1847) - ediție îngrijită și prefațată, Editura Jurnalul (București, 2006).

- "Rețete de Paști", autor, în colaborare cu Simona Chiriac, Editura "Jurnalul" (București, 2007).

- "Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare" de Constantin Bacalbașa (după ediția din 1934-1935) - ediție îngrijită și prefațată, cu câteva sute de note și anecdote, Editura Cartex (București, 2009).

- "Rețete alese pentru post și Crăciun", autor, Editura "Jurnalul" (București, 2010).

- „Bucătăria română. Carte coprinzătoare de mai multe rețete de bucate și bufet. 1865”, de Christ Ionnin - ediție îngrijită, prefațată, adnotată și cu un studiu despre „O cronologie a cărților de bucate din secolul al XIX-lea”, Editura GastroArt (București, 2018).

- „Bucătăria română. 1865”, de Christ Ionnin - ediție îngrijită, prefațată, adnotată, cu un studiu despre „O istorie a cărților de bucate din secolul al XIX-lea, în context european”, completată cu o selecție de „cântece naționale”, Editura GastroArt (București, 2019).

- „Carte de bucate. 1849”, de Maria Maurer - ediție îngrijită, prefațată, adnotată, Editura GastroArt (București, 2019).

- „Rețete interbelice”, de Constantin Bacalbașa - ediție îngrijită, prefațată, adnotată, Editura GastroArt (București, 2019).

- „Bucătăreasa națională. 1874”, de J.C. Hințescu - ediție îngrijită, prefațată, adnotată, Editura GastroArt (București, 2019).

A prefațat volumele: "Rețete culinare turdene", Dana Deac, editura reDescoperă, Cluj Napoca, 2005; "Cărticică folositoare" (reeditarea primei cărți de economie domestică publicată la București, în 1806), Editura Jurnalul, București, 2005; "Carte de bucate. 190 de rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor celor casnice", de Maria Maurer (reeditarea primei cărți de bucate tipărite în Țara Românească, în 1847, la București), Editura Jurnalul, București, 2006; "Bucatele noastre. Carte cu preparate mai mult sau mai puțin românești", Horia Vîrlan, Editura NOI - Mediaprint, București, 2009; "77 Istorii și rețete din Epoca de Aur", Veronica Bectaș, Editura Cartex, București, 2010.

A îngrijit cea mai nouă ediție a cărții de bucate a lui Radu Anton Roman, care a apărut într-un format nou, ilustrat și revizuit, sub titlul "Poveștile bucătăriei românești" (7 volume, Editura Jurnalul și Editura Paideia, 2010). În această nouă serie, semnează prefața volumului II.

Premii pentru activitatea editorială

A obținut următoarele premii: Premiul AJTR 2009 (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) pentru ediția îngrijită și adnotată a volumului "Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare" de Constantin Bacalbașa, Editura Cartex, 2009. * Premiul ANBCT 2009 (Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism) pentru ediția îngrijită și adnotată a volumului "Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare" de Constantin Bacalbașa, Editura Cartex, 2009. * Premiul AJTR 2010 (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) pentru coordonarea celor 7 volume din "Poveștile bucătăriei românești" de Radu Anton Roman (ediție ilustrată), Editura Jurnalul & Editura Paideia, 2010.

Cărți în pregătire

Are în pregătire, la Editura Eikon, volumul de proză scurtă "Mireasa și alte proze" (2024), care conține povestirile "Casa cu tamarisc"[4], "Mireasa", "Dragomira" și "Pas de deux șchiopătat pe Plaja Pesmetului" și lucrează la romanul "Jurnalul unei iubiri venețiene" și la volumele de versuri "Canticum canticorum" și "Ithaca".

Referințe critice

Despre cărțile sale s-au pronunțat: Laurențiu Ulici , Ion Rotaru , Cezar Ivănescu , Eugen Budău, Ion Murgeanu , Vlad Sorianu , Cornel Galben, Radu Cârneci, Ion Cocora, Grigore Traian Pop , Nicolae Dan Fruntelată , Ștefan Vida Marinescu , Marius Manta , Ioan Lazăr , Constantin Călin , Tiberiu Lovin , Ioan Romeo Roșiianu ș.a.

Cezar Ivănescu scria despre poetă, la debutul său în volum, în 1996: "Simona Nicoleta Lazăr este, indiscutabil, o poetă împlinită, sigură pe scriitura ei de un mare rafinament stilistic. “Somnul grifonului”, volumul ei de poeme în manuscris, dezvăluie o știință a scrierii unei poezii eliptice, dificile, un gen de “lirism abstract” și ermetic, avându-și modelul în poezia lui Eugenio Montale. Aparenta secitate stilistică ascunde un psihism marcat de o conștiință tragică și o emotivitate profundă, voalată de tonul ironic, cinic uneori. Izbânzile ei cele mai mari din acest întâi volum sunt totuși acele poeme care depășesc cenzura intelectuală și se revarsă în incantații fluide și pure, ca rugăciunile: “Nu-mi număra, Doamne, durerile!/ tot ce se numără moare// din sângeria mirare/ îndoită cu apă neîncepută, tămăduitoare/ dă-mi câte trei picături/ după fiece zi fără soare// altoiește-mi întrebările cu prejudecăți/ și ridică împrejurul inimii mele/ ziduri cenușii de cetăți// fă din tăcerile mele oști înzăuate/ și gătește-mi spaimele cu ii înflorate// seamănă-mă, seceră-mă, Doamne,/ mă fărâmă între două pietre de moară/ frământă-mă, dospește-mă și mă coace/ împarte-mă pe la conace/ dă-mă de suflet la vecine// nu-mi număra durerile, Doamne!/ numără-mă pe mine!” Premiată la nenumărate concursuri naționale de poezie, Simona Nicoleta Lazăr, poetă originală și puternică, se va impune, suntem siguri, cu acest volum, în generația poetică “nouăzecistă”, o generație luxuriantă și plină de promisiuni." (Precuvântare la volumul "Somnul grifonului" -1996)

Publicistică și activitate editorială

Presa scrisă (print și online)

Debutul publicistic: mai 1992, ziarul "Ziua", Bacău.

Până în anul 2000, a continuat să activeze, ca jurnalist, la publicațiile "Ultima oră" (Bacău), "Deșteptarea"[5] (Bacău), "Examene" (București). În perioada 1993-2000 a colaborat la revista "Rampa și ecranul" (București).

Din vara anului 2004 până la sfârșitul anului 2014 este editor la "Jurnalul Național" (București), unde conduce suplimentele "Jurnalul de Bucătărie"[6] și "Jurnalul de Călătorie"[7] și coordonează, de asemenea, activitatea Editurii "Jurnalul"[8] Arhivat în 18 martie 2009, la Wayback Machine.. Din septembrie până în decembrie 2010, ține săptămânal, în paginile publicației "Jurnalul de Duminică"[9] Arhivat în 23 septembrie 2020, la Wayback Machine. o rubrică de cronică de carte de poezie, unde semnează, între altele, articole despre poezia lui Radu Cârneci, Pablo Picasso, Pablo Neruda, Herta Muller, Ana Blandiana, Ion Cocora, Dinu Olărașu, Ion Zubașcu, Rabindranath Tagore, Eliza Macadan... Din noiembrie 2011, ține în paginile "Jurnalului Național" rubrica "Bombe de presă de acum 100 de ani", explorând ceea ce preocupa opinia publică și presa de acum un secol. Începând cu luna aprilie a anului 2013 inițiază și susține constant o campanie de presă pentru sprijinirea familiilor copiilor cu autism.

Din august 2013, semnează și în publicația online Revista Felicia, al cărei redactor șef este din februarie până în decembrie 2014.

Își încetează activitatea la Revista Felicia și Jurnalul Național în ianuarie 2015.

În perioada iulie-decembrie 2018 și mai-decembrie 2019 este redactor colaborator la publicația online ZIARMEDICAL.RO, unde publică interviuri (text și video) și reportaje pe teme medicale. De asemenea, în perioada mai-decembrie 2019 colaborează la publicația online Cluj Manifest.

Din iulie 2018 colaborează la revista „Taifasuri”, cu reportaje și interviuri pe teme: culturale, istorice, gastronomice, medicale, religioase și de turism.

Din 2020 publică interviuri și cronici în revistele „Rinocerul” și „Ciripit de păsărele”, fondate de dramaturgul Dinu Grigorescu.

Radio

În perioada septembrie 2008 - septembrie 2010 și apoi în perioada iunie-septembrie 2011 realizează, la Radio România - Antena Satelor [10] Arhivat în 10 iulie 2009, la Wayback Machine., emisiunea de antropologie culinară românească "Focul din vatră"[11] Arhivat în 17 mai 2009, la Wayback Machine., în fiecare sâmbătă, cu începere de la ora 11 fix.

În decembrie 2010 își începe colaborarea cu Radio România Internațional. Din ianuarie 2011 susține la Radio România Internațional rubricile de autor "Poetul despre poeți" - eseu despre lirica românească (săptămânal, miercuri și joi), "În România, acum un secol" - eseu despre faptul divers și faptul istoric (săptămânal, miercuri) și "Reporter RRI" - reportaj radiofonic (săptămânal, vineri); colaborează la rubricile/emisiunile: "Românii de lângă noi", "Weekend cu prietenii", "Secretele bucătăriei românești", "Magazin RRI". Începând cu noiembrie 2011, în fiecare cea de a doua zi de luni din lună, realizează, la Radio România Internațional emisiunea "Invitat la RRI", aducând în fața microfonului mari nume ale spiritualității românești. Printre invitați: academicienii Eugen Simion, Dan Berindei și Solomon Marcus, actorii Dan Puric și Maia Morgenstern, Radu Câmpeanu și Mircea Ionescu Quintus, președinți de onoare ai Partidului Național Liberal, poeții Ana Blandiana, Radu Cârneci și Marko Bela, multiplul campion mondial și olimpic Ivan Patzaikin, rapsodul Grigore Leșe ș.a. Își încheie colaborarea oficială cu SRR în aprilie 2013.

Din ianuarie 2015 revine la Radio România Antena Satelor, ca realizator - reportaje (Lada de zestre), eseuri radiofonice (Gusturi românești), rubrica Rețeta zilei, precum și emisiunea „Focul din vatră” (emisiune de antropologie culinară românească), pe care o reia, cu aceeași ritmicitate, sâmbăta, de la 11 fix - si coordonator al paginii media www.antenasatelor.ro.

Din septembrie 2015 intră în grilă cu două noi emisiuni: „Sarea în bucate” (care înlocuiește Focul din vatră), după un concept original, primul „show culinar radiofonic” din România - în fiecare sâmbătă de la ora 12,20 - emisiune în care îl are partener pe Romeo Lupu; și „Pe ulița vieții” (interviuri de excepție cu oameni născuți la sat) - în fiecare duminică de la ora 12,20. Fiecare editie din aceste doua emisiuni numara intre 250.000 si 300.000 de ascultatori.

Din septembrie 2016, intră în grilă cu o rubrica nouă - „Ghidul bunelor maniere”, în cadrul emisiunii Vrem să știi, de luni până vineri. Tot din toamna anului 2016, împreună cu Romeo Lupu, realizează micro-emisiunea „Bilet de vacanță”, care se difuzează în fiecare sâmbătă și duminică, de la orele 15,15. Emisiunea conține, între altele, un reportaj de turism, informații practice și o pilulă de cultură turistică. În 2017-2018 susține rubrica „Destinații de vacanță”.

Editură

În anul 2000 a fost pentru scurtă vreme redactor-șef al Editurii "Carol Davila" a Confederației Naționale a Femeilor din România. În perioada 2000-2004 a fost redactor-șef al Editurii "Ager", iar în 2003-2004 a activat, totodată, la Biblioteca Metropolitană București [12]. Din aprilie 2007 până în decembrie 2014, coordonează activitatea Editurii "Jurnalul".

Semnează și cu numele: Simona Lazăr

Premii, asociații, conferințe

Este membru activ al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR). Este membru activ al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

În ianuarie 2010 obține Premiul AJTR 2009 pentru Reportaj (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) pentru articolele publicate în Jurnalul Național, Jurnalul de Bucătărie și Jurnalul de Călătorie. Este nominalizată la Premiul Clubului Presei de Turism FIJET România pentru anul 2009, pentru articolele din Jurnalul de Călătorie.

În decembrie 2009 este premiată de ANTREC România (Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural) "pentru pasiunea cu care promovează gustul turismului rural,în paginile Jurnalului de Bucătărie". În ianuarie 2014 obține Premiul AJTR 2013 pentru înființarea și susținerea publicației online "Presa de turism" - www.presadeturism.ro - site-ul oficial al Asociației Ziariștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR).

În ianuarie 2016 obține Premiul AJTR „Unda călătoare” pentru 2015, acordat pentru conceptul original al emisiunii „Sarea în bucate”, primul „show culinar radiofonic” din România.

În martie 2016 obține Premiul de Excelență în Jurnalism la Gala Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru anul 2015, juriul motivând astfel premiul acordat: „Invitații Simonei Nicoleta Lazăr surprind întotdeauna printr-o răsturnare a conveniențelor. Ascultându-i, nu poți să ratezi un exercițiu de gimnastică a minții. Am urmărit-o în nenumărate ediții radiofonice și niciodată n-am izbutit să decodific acel ritual magic prin care reușește să-și determine interlocutorul să elibereze gândurile nerostite până atunci. Emisiunile ei au marele merit că te fac să asculți. Să accepți. Să gândești și să stai de vorbă. Simona Nicoleta Lazăr - premiul de excelență în jurnalism pentru redescoperirea și popularizarea tezaurului spiritual, tradițional și identitar al satului românesc.”

În ianuarie 2018 obține Premiul AJTR „România rostită cu sufletul” pentru anul 2017, acordat pentru emisiunea „Bilet de vacanță” de la Radio Români Antena Satelor.

În iulie 2020, volumul „Rețete Interbelice”, de Constantin Bacalbașa (Editura GastroArt, 2019), la care a realizat selecția, îngrijirea textelor și adnotarea, se numără printre câștigătorii 25TH GOURMAND WORLD COOKBOOK AWARDS 2020 - secțiunea dedicată Europei de Est.

În iulie 2011 află că Ucraina a declarat-o „persona non grata” și i-a pus interdicție de intrare pe teritoriul statului ucrainean, ca „pedeapsă” pentru cele unsprezece articole despre soarta românilor din Basarabia de Sud, scrise în primăvara anului 2009 și publicate în Jurnalul Național Arhivat în 24 ianuarie 2012, la Wayback Machine.. Interdicția a fost dată pe durata maximă, 5 ani. Imediat ce este făcută publică această pedeapsă - în urma unui incident la granița cu Ucraina, când un grup de jurnaliști români care se deplasa în Basarabia de Sud, pentru sfințirea bisericii românești de la Hagi-Curda, este blocat mai multe ore de vameși - Consiliul Mondial Român și Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni îi acordă Diploma de onoare pentru "Merite deosebite în cunoașterea problematicii românilor de pretutindeni”

În mai 2016 i se decernează, alături de Valentin Țigău, PREMIUL „MILE CĂRPENIȘAN” pentru CURAJ ȘI EXCELENȚĂ ÎN JURNALISM.

În octombrie 2020 i se conferă Premiul de excelență GastroArt 2020 pentru cercetare gastronomică.

În perioada septembrie 2009-septembrie 2011 se implică activ într-un program de profesionalizare a 20 de tineri din medii social defavorizate, organizat la Sighișoara, în cadrul unui proiect la care Jurnalul Național este partener. Sarcinile sale, în Proiectul „Centrul de formare și integrare profesională «Curcubeu»” - cofinanțat de Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013 „Investește în Oameni!”, în cadrul Axei Prioritare 6 „Promovarea incluziunii sociale”, au constat în organizarea cursurilor speciale cu bucătari celebri și a cinelor VIP, precum și coordonarea mediatizării proiectului.

În ianuarie 2012 este aleasă prim-vicepreședinte al Asociației Ziariștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR), cea mai veche asociație profesională a jurnaliștilor de turism din România, înființată în 1949, fiind astfel recunoscuta de colegii de breasla pentru meritele sale profesionale. După câteva luni, renunță la această poziție, dar rămâne membru activ AJTR.

În 7-8 iunie 2017, la primul Congres de Gastronomie și Vin, organizat de Vinul.Ro și GastroArt.Ro, se numără printre speakers-ii panel-ului „Istoria gastronomiei românești și identitatea culinară națională”.

WEB

În decembrie 2011 lansează site-ul Vacanțierul.ro, "Ghidul vacanțelor și călătoriilor tale. Destinații, sfaturi, recomandări, idei, jurnale și alte gânduri să-ți fie de folos", o platformă pentru articole de turism, impresii de călătorie, note gurmande și multe alte subiecte utile vilegiaturiștilor și profesioniștilor din turism, deopotrivă.

Din ianuarie 2012 până în septembrie 2013 coordonează publicația online "Presa de turism" - www.presadeturism.ro - site-ul oficial al Asociației Ziariștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR). Începând cu ianuarie 2016, reia coordonarea respectivei publicații online.

Din august 2013, semnează și în publicația online Revista Felicia, al cărei redactor șef a fost din februarie până în decembrie 2014.

Din ianuarie 2015, coordonează site-ul oficial al postului Radio România Antena Satelor - www.antenasatelor.ro

Din septembrie 2016, colaborează și cu site-ul oficial al Asociației Romanian Hostelling, destinat turismului pentru tineret, www.hostelling.ro.

Din martie 2017 colaborează la site-ul GASTROART.RO cu articole de istorie a literaturii gastronomice românești, istorie și antropologie culinară românească și internațională.

Din 2017 semnează articole de cultură, religie, turism, gastronomie în revista Taifasuri.

Din iulie 2018 până în decembrie 2019 colaborează cu site-ul www.ziarmedical.ro (articole și interviuri din domeniul sănătății)

Din mai 2019 până în decembrie 2019 colaborează cu site-ul www.clujmanifest.ro

Alte saituri, tematic: blog personal - Carnete, autism - Prietenii lui Mihnea, turism - Travelsfera

Activează în social media, pe domenii: turism, istorie, cultură, arta spectacolului, gastronomie, restaurație, medicină ș.a.

A urmat cursuri de SEO și de social-media.

ALTE INFORMAȚII

A mai lucrat ca librar (1988-1992) și, din august 2021, este bibliotecar la Biblioteca Orașului Sinaia, Centrul Cultural „Carmen Sylva”.

Bibliografie

• Ion Rotaru - "O istorie a literaturii române de la origini până în prezent", volumul V, București, Editura Niculescu, 2001.
• Eugen Budău - "Bacăul literar", Iași, Editura Universitas XXI, 2004.
• Cornel Galben - "Poeții Bacăului la sfârșit de mileniu", Bacău, Editura Studion, 2005.
• Cornel Galben - "Alergând prin subteranele textului", Bacău, Editura Corgal Press, 2010.
• Cornel Galben - "Scriitori băcăuani", Bacău, Editura Corgal Press, 2012.
• Cornel Galben - "Personalități băcăuane", vol. VI, Bacău, Editura Corgal Press, 2012.
• Viorel Savin, Eugen Budău - "Scriitori băcăuani; dicționar", Editura Plumb, Bacău, 2000.
• Grigore Traian Pop - "O mie de poeți post-decembriști", în "Caiete critice", 2003.
• Ion Murgeanu - "Excelsior. Medalioane literare. Eseuri culturale", 2009.
• Ioan Romeo Roșiianu - „Descântecul poetic și joaca de-a poezia”, în „Pictorii cuvintelor”, Iași, Editura TIPO Moldova, 2015.