Eugenio Montale

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Medalia Premiului Nobel
Eugenio Montale Nobel prize medal.svg
Eugenio Montale.jpg
Date personale
Născut12 octombrie 1896
Genova, Italia
Decedat (84 de ani)
Milano, Italia
ÎnmormântatCemetery of San Felice a Ema[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuDrusilla Tanzi[*] () Modificați la Wikidata
Naționalitateitalian Italia
CetățenieFlag of Italy.svg Italia Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, eseist, traducător
Limbilimba italiană[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literarăpoezie, eseu
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură[2][3]
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de mare ofițer[*][4]
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Mare Cavaler[*][5]
premiul Feltrinelli[*]  Modificați la Wikidata
Premiul Nobel pentru Literatură, 1975
Semnătură
EugenioMontaleFirmaCC.JPG
Prezență online

Eugenio Montale (n. 12 octombrie 1896, Genova – d. 12 septembrie 1981, Milano) a fost poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975.

Montale s-a făcut cunoscut ca unul dintre principalii arhitecți ai poeziei italiene moderne a anilor 1920. Este inițiatorul și reprezentantul poeziei ermetice italiene; un liric meditativ abordând motivele simple: peisajul uneori "halucinant", evaziunea, iubirea, timpul mitic, copilăria, aspirația spre libertate dar și dialogul cu istoria recentă. Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți italieni moderni alături de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

"pentru poezia lui distinctă, de o mare sensibilitate artistică în interpretarea valorilor umane sub semnul unei concepții de viață dincolo de iluzii"[6].

Viața[modificare | modificare sursă]

Eugenio Montale s-a născut în 1896 la Genova. A urmat studii superioare de muzicologie și muzică teatrală în orașul natal. Aceste studii au fost întrerupte de încorporarea ca ofițer de infanterie în timpul primului război mondial. La sfârșitul primului război mondial, Montale și-a împărțit activitatea între poezie și cronica muzicală, colaborând la diverse reviste și publicând în 1925 prima carte de versuri, Ossi de sepia.

În 1928 se stabilește la Florența unde va rămâne până în 1943. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost în Elveția la Lugano, iar din 1948 la Milano, unde ține ani în șir cronica muzicală a ziarului "Corriere della sera".

Moare la 12 septembrie 1981 lăsând în urmă o operă restrânsă cantitativ, doar cinci volume de versuri și două de eseuri, dar impunătoare prin valoarea și particularităților artistice[7].

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Ossi di seppia (Oase de sepie) (1925) [8]
  • Le occasioni (Prilejurile) (1939)
  • Finisterre (Finister) (1943)
  • Quaderno di traduzioni (1948)
  • La bufera e altro (Furtuna și altele) (1956)
  • Farfalla di Dinard(1956)
  • Xenia (1966)
  • Auto da fè (1966)
  • Fuori di casa (1969)
  • Satura (1971)
  • Diario del '71 e del '72 (1973)
  • Sulla poesia (1976)
  • Quaderno di quattro anni (1977)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Eugenio Montale”, data.bnf.fr, accesat în  
  2. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1975/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Dettaglio decorato (în italiană), Presidency of the Italian Republic[*], accesat în  
  5. ^ Dettaglio decorato (în italiană), Presidency of the Italian Republic[*], accesat în  
  6. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură, Almanah Contemporanul, 1983, pag. 539.
  7. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură, Almanah Contemporanul, 1983, pag. 540.
  8. ^ Ce mai citim? Oase de sepie, 23 august 2010, Ziare.com, accesat la 23 ianuarie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Eugenio Montale