FCSB
| FCSB | ||||
 |
||||
| Informații generale | ||||
|---|---|---|---|---|
| Nume complet | Fotbal Club Steaua București | |||
| Abreviat | FCSB | |||
| Poreclă | Roș-albaștrii[1] Militarii[2] Viteziștii |
|||
| Nume precedent(e) | ASA CSCA CSA |
|||
| Data fondării | 7 iunie 1947 | |||
| Culori | ||||
| Stadion | Arena Națională, capacitate: 55.634 (din data de 10 aprilie 2015) |
|||
| Campionat | Liga I  |
|||
| Finanțator |  George Becali[3] |
|||
| Președinte | Helmuth Duckadam[4] |
|||
| Antrenor | Laurențiu Reghecampf[5] |
|||
| Prezență online | site web oficial |
|||
| Palmares | ||||
| Național | Campionatul României (26) Cupa României (22) Supercupa României (6) Cupa Ligii (România) (2) |
|||
| Internațional | Cupa Campionilor Europeni (1) Supercupa Europei (1) |
|||
| Echipament | ||||
|
||||
| Sezon actual | ||||
 Pentru sezonul actual vedeți: |
||||
Modifică date / text  |
||||
Fotbal Club Steaua București,[7] cunoscută și ca FCSB, este un club de fotbal din București, România, care evoluează în Liga I. Este echipa românească de fotbal cu cel mai mare succes pe plan național și internațional. De-a lungul istoriei, a câștigat cele mai multe campionate, cupe și supercupe ale României, obținând 26 de titluri în Campionatul Național, 22 de Cupe , 6 Supercupe ale României și 2 Cupe a Ligii. De asemenea, a fost prima echipă din blocul comunist și singura din România care a câștigat Cupa Campionilor Europeni, precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares Supercupa Europei.[8]
Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA București” (Asociația Sportivă a Armatei București)[9] de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în 1961.[10] Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al Armatei Române.[11] Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiția istorică și stadionul Ghencea, care încă este proprietatea Ministerului Apărării Naționale.[12]
De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.[13] [14][15] Logotipul actual datează din 2015, iar denumirea oficială din 2017.
Cuprins
Istorie
Steaua București a luat ființă pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „Asociația Sportivă a Armatei” (ASA).[16] Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene Dermata și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.[17][18]
Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, Carmen București.[19]
Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan.[20] A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948,[16] și CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950.[20] În 1949, CSCA a câștigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj.[10]
Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”[21], care uneori era aceeași cu Echipa națională de fotbal a României. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, Gheorghe Popescu I.[22] Din acel an și până în ediția 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.[23] Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în 1951, 1952 și 1953, precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în 1951.[24] 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC.[25]
La sfârșitul anului 1961 CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.[10] Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.[26] În anii '60 și '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 și 1968, respectiv 1976 și 1978, câștigându-și însă renumele de „specialistă a Cupei”.[27] De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci amical cu OFK Belgrad.[28] Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe „23 August”.[29]
| Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986. |
Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei și Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câștigându-l după o pauză de șase ani.[26] A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC și pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a jucat o finală europeană.[30] Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând[31], contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.[26] Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.[32]
Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în 1989, pierzând însă cu 4-0 în fața lui AC Milan.[26] Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.[33]
Revoluția română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 și 1997-1998, egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.[34] A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.[26]
| Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989. |
În 1998, secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București[35], clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[36] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una publică în 2003.[37] Deși contestat de către o parte a suporterilor[38], Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv Mihai Stoica.
.jpg)
Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a și câștigat titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”.[39] Steaua a câștigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.[40] De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.[41]
În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.[42]
Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei, au apărut conflicte între clubul, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei. În 2011, clubul de fotbal patronat de Gigi Becali a fost acționat în instanță de către CSA, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,[43] și, ca urmare, echipa patronată de Gigi Becali a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. Echipa a creat un nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în secțiunea „Stemă”). Pentru a stinge conflictele ulterioare cu CSA, Becali a cerut și schimbarea numelui oficial al clubului în FCSB, denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.[7]
Tradiție
Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.[44] Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, și care a câștigat de cinci ori Divizia A, și de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală și o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv Divizia A și a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.
După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes România în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, și a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 și semifinala aceleiași cupe în 2006.[16]
În sezonul 2006-2007, Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon și Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, FC Sevilla, după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.[45]
Stemă
ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe 7 iunie 1947, și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială.
Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe 30 decembrie 1947[47], Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de Armata Roșie, noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.[46]
Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.[46] Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961. S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea.
În urma Revoluției române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist[46], astfel încât, în 1991, CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.[46] Cum în 1998 a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.[46]
2003 a fost anul ultimei schimbări a stemei, decisă de noul Consiliu de Administrație condus de George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele două stele prezente deasupra.[13] În 2015, Steaua a fost nevoită să își schimbe din nou emblema, deoarece drepturile asupra celei pe care o utiliza la acea dată, disputate cu Armata Română, au fost pierdute în instanță. Astfel, în condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design. Forma este rotundă, având pe fundal este un cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii. Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere cu Armata, clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014–2015.[48]
Culori
În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.[49] Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității Armatei Române, s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.
Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care Steaua a purtat, pentru prima și singura dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben și negru).
Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet.
În prezent echipamentul Stelei este produs de Nike, cu care Steaua a semnat un contract în 2002, după un lung parteneriat cu Adidas.[50] Cu toate acestea, în 1988, Steaua a fost prima echipă de fotbal din România comunistă care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume Ford.[51] După aceea au urmat alți sponsori:[52] Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.[53] În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro.[54], dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.[52]
Stadion
Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul stadion Venus.[55] Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea Venus București, un club desființat în 1949.[56] După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, Republicii (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării Casei Poporului) și 23 August (construit în 1953). Dintre cele două, 23 August a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.
Steaua în acest moment joacă meciurile de acasă pe Arena Națională, un stadion de fotbal situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe Stadionul Steaua, parte a Complexului Sportiv Steaua, care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu OFK Belgrad,[57] la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.
Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 28.139.
După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu Stadionul Dr. Constantin Rădulescu[58]) care putea găzdui meciuri din Liga Campionilor, fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.[59] În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.[60]
România joacă, de asemenea unele meciuri. Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva Turciei. Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva Bielorusiei.[61] De asemenea, mai multe meciuri de la Campionatul European de Fotbal sub 21 1998 și finala au fost găzduite de această arenă.[62]
Stadionul construit prin ordinul Ministerului Apărării Naționale în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de CSA Steaua. În acest moment, Steaua este singura echipă care joacă aici. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea Armatei Române, dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.[63] Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 9 aprilie 2015 (Steaua Bucuresti - Petrolul, scor 0-1). După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională.
Suporteri
Înființat în 1995, grupul „Armata Ultra” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.[64] La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. În prezent, aici se afla nucleul suporterilor steliști (Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters , TK si Shadows).[necesită citare]
În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în Spania, Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie 2006, peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu".[65] Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.[66] Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”[67] și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.
Steaua în cultura populară
Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,[68] mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc Furia din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și Dinamo se luptă pe străzi după un meci direct.[69] Filmul Visul lui Adalbert începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.[70] Emisiunile de comedie Mondenii de pe Prima TV și În puii mei! au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, George Becali, interpretat deobicei de Mihai Bendeac,[71] jucători și alți reprezentanți ai clubului.[72] Filmul Al doilea joc al lui Corneliu Porumboiu rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său Adrian Porumboiu.[73]
Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de Bere Gratis, Gaz pe Foc, Mircea Vintilă (Trup și suflet), Chicanos, Bogdan Dima și alții.[74] De asemenea, Voltaj, în piesa MSD2, face referire la fani în versul Poți să fii câine sau poți fi stelist.[75] Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este Maria al celor de la Scooter, cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.[76]
Recorduri
Cu 65 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de FC Dinamo București (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între 1993 și 1998, cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timișoara în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din România care a câștigat o cupă europeană (Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finală UEFA (Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).
Timp de 3 ani și 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între noiembrie 1989 și august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.[77]
Tudorel Stoica este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în Liga 1, un record dificil de doborât. Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este Anghel Iordănescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecții în echipa națională - 131) sau de Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).[78] La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de Real Madrid CF Stelei în 1990.
Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015 contra echipei daneze Aalborg BK, Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei Claudiu Keșerü a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid hat-trick din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui Aalborg BK, Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria UEFA Europa League, de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de PAOK Salonic într-un meci simultan cu Dinamo Minsk câștigat cu 6–1.[79][80]
Clasamente internaționale
Clasamentul mondial al cluburilor
Acesta este clasamentul IFFHS al cluburilor, actualizat la 8 ianuarie 2015:[81]
| P | Club | Puncte |
|---|---|---|
| 18 |  Sevilla |
208.00 |
| 19 |  Juventus |
205.00 |
| 20 | Lazio |
204.00 |
| 21 | Steaua |
200.50 |
| 22 |  Libertad |
199.50 |
| 23 |  Celtic |
199.00 |
| 24 |  Vélez Sársfield |
197.00 |
Clasamentul UEFA al cluburilor
Acesta este coeficientul UEFA al clubului, la data de 20 martie 2016:[82]
| P | Club | Coeficient |
|---|---|---|
| 54 | Celtic |
40.460 |
| 55 |  Metalist Harkov |
38,736 |
| 56 |  PAOK |
37,440 |
| 57 | Steaua București |
36.576 |
| 58 |  Monaco |
36,516 |
| 59 |  Trabzonspor |
36,420 |
| 60 |  Genk |
36,000 |
Palmares[24][23]
Intern
- Câștigători (26): 1951, 1952, 1953, 1956, 1959-60, 1960-61, 1967-68, 1975-76, 1977-78, 1984-85, 1985-86, 1986-87, 1987-88, 1988-89, 1992-93, 1993-94, 1994-95, 1995-96, 1996-97, 1997-98, 2000-01, 2004-05, 2005-06, 2012-13, 2013-14, 2014-15
- Locul 2 (14): 1954, 1957-58, 1962-63, 1976-77, 1979-80, 1983-84, 1989-90, 1990-91, 1991-92, 2002-03, 2003-04, 2006-07, 2007-08, 2015-16
- Câștigători (22): 1948–49, 1950, 1951, 1952, 1955, 1961–62, 1965–66, 1966–67, 1968-69, 1969-70, 1970-71, 1975-76, 1978-79, 1984-85, 1986-87, 1987-88[83], 1988-89, 1991-92, 1995-96, 1996-97, 1998-99, 2010-11, 2014-15
- Finaliști (8): 1953, 1963-64, 1976-77, 1979-80, 1983-84, 1985-86, 1989-90, 2013-14
European
- Cupa Campionilor Europeni (1)
- 1985-86 – Steaua București 0–0 (2–0 p) FC Barcelona – Estadio Ramón Sánchez Pizjuán, Sevilla
- Supercupa Europei (1)
- 1986 – Steaua București 1–0 Dinamo Kiev – Stade Louis II, Monaco
- Finalista Cupei Campionilor Europeni (1)
- 1988-89 – AC Milan 4–0 Steaua București – Camp Nou, Barcelona
- Semifinalista Cupei Campionilor Europeni (1)
- 1987-88 – Steaua București 0–2 (la general) Benfica
- Semifinalista Cupei UEFA (1)
- 2005-06 – Steaua București 3–4 (la general) Middlesbrough
- Optimi UEFA Europa League (1)
- 2012-13 – Steaua București 2–3 (la general) Chelsea
Internațional
- Finalista Cupei Intercontinentale: 1
Steaua în Europa
Inclusiv sezonul 2014-15.
| Competiție | S | M | V | E | Î | GM | GA | G |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Cupa Intercontinentală | 1 | 1 | 0 | 0 | 1 | 0 | 1 | –1 |
| Liga Campionilor / Cupa Campionilor Europeni | 24 | 133 | 49 | 37 | 47 | 185 | 181 | +5 |
| Cupa Cupelor UEFA | 11 | 40 | 14 | 12 | 14 | 51 | 54 | –3 |
| UEFA Europa League / Cupa UEFA | 16 | 112 | 44 | 31 | 37 | 153 | 131 | +22 |
| Supercupa Europei | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 | 1 | 0 | +1 |
| Total | 53 | 287 | 108 | 80 | 99 | 391 | 367 | +24 |
Lotul actual
Acesta este lotul Stelei actualizat la 8 iunie 2017[84]
|
|
Jucători dați sub formă de împrumut
|
Jucători care au venit la Steaua în iarna sezonului 2016-2017
|
Jucători care au venit la Steaua în vara sezonului 2016-2017
|
Jucători care au plecat de la Steaua în vara anului 2016
|
|
Jucători remarcabili
De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai României, iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Marius Lăcătuș sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.[85] În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa.
Antrenori
Stafful actual
| Rol | Nume |
|---|---|
| Antrenor Principal | Laurențiu Reghecampf [88][89] |
| Antrenor secund | Anton Petrea |
| Antrenor secund | Cristian Țermure |
| Antrenor cu portarii | Florin Tene |
| Preparator fizic | Matteo Spatafora |
| Medic | Flavian Arămitu |
| Asistent medical | Constantin Moroiu |
| Maseur | Sorin Cristof |
| Maseur | Cătălin Făndel |
| Fizioterapeut | Horea Codorean |
| Kinetoterapeut | Ovidiu Kurti |
| Ofițer de presǎ | Cătălin Făiniși |
| Șeful Centrului de Copii și Juniori | Ion Toma [90] |
| Coordonatorul Academiei | Dumitru Dumitriu |
Istoricul antrenorilor[91]
| Nume | Perioadă | Trofee | Total | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Național | Internațional | ||||||||
| LI | CR | SR | CL | UCL | CCU | UEL | SE | ||
| Coloman Braun-Bogdan |
02.1948–05.1948 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Colea Vâlcov |
08.1948–07.1949 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Francisc Rónnay |
03.1950–11.1950 09.1953–11.1953 03.1954–06.1954 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Gheorghe Popescu |
03.1951–08.1953 08.1958–07.1960 03.1962–07.1962 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Ilie Savu |
09.1954–11.1955 1958 08.1964–06.1967 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Ștefan Dobay |
03.1956–11.1956 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Angelo Niculescu |
03.1958–06.1958 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Ștefan Onisie |
09.1960–06.1961 08.1962–11.1963 08.1970–06.1971 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Eugen Mladin |
08.1961–11.1961 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Gheorghe Ola |
03.1963–07.1964 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Ștefan Kovacs |
08.1967–07.1970 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Valentin Stănescu |
08.1971–12.1972 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Gheorghe Constantin |
03.1973–12.1973 08.1978–06.1981 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Constantin Teașcă |
03.1974–06.1975 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Emerich Jenei |
08.1975–06.1978 08.1983–05.1984 10.1984–10.1986 04.1991–12.1991 08.1993–04.1994 10.1998–04.2000 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Traian Ionescu |
08.1981–12.1981 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Constantin Cernăianu |
11.1981–07.1983 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Florin Halagian |
09.1984–10.1984 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Anghel Iordănescu |
10.1986–06.1990 08.1992–06.1993 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Costică Ștefănescu |
08.1990–12.1990 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Bujor Hălmăgeanu |
03.1991–04.1991 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Victor Pițurcă |
03.1992–06.1992 08.2000–06.2002 10.2002–06.2004 06.2010-08.2010 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Dumitru Dumitriu |
08.1994–06.1997 05.2005–06.2005 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Mihai Stoichiță |
08.1997–10.1998 09.2009–06.2010 03.2012–05.2012 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Cosmin Olăroiu |
08.2002–10.2002 03.2006–05.2007 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Walter Zenga |
08.2004–05.2005 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Oleg Protasov |
08.2005–12.2005 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Gheorghe Hagi |
07.2007–09.2007 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Massimo Pedrazzini |
09.2007–10.2007 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Marius Lăcătuș |
10.2007–10.2008 01.2009–05.2009 09.2010-03.2011 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Dorinel Munteanu |
10.2008–12.2008 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Cristiano Bergodi |
06.2009–09.2009 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Ilie Dumitrescu |
08.2010–09.2010 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Sorin Cîrțu |
03.2011–05.2011 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Gabriel Caramarin (interimar) |
05.2011 |
|
|
|
|
|
|
|
|
 Ronny Levy |
05.2011–09.2011 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Ilie Stan |
10.2011–03.2012 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Laurențiu Reghecampf |
05.2012–05.2014 12.2015-prezent |
|
|
|
1 |
|
|
|
|
| Constantin Gâlcă |
06.2014–05.2015 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Mirel Rădoi (director tehnic) |
06.2015–11.2015 |
|
|
|
|
|
|
|
|
| Total | 1947– | 26 | 22 | 6 | 2 | 0 | 0 | 1 | 56 |
Președinți[92][93]
|
|
Note
- ^ „Toată lumea dă în Kovacs! » Debutantul lui Reghe acuză: "Uitați-vă ce am la ochi!"”, GSP, 2 aprilie 2017, http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/toata-lumea-da-in-kovacs-debutantul-lui-reghe-acuza-uitati-va-ce-am-la-ochi-506607.html, accesat la 5 aprilie 2017
- ^ „Club facts: FCSB”. UEFA.com. 27 august 2010. http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua. Accesat la 1 octombrie 2010.
- ^ „Hrebenciuc, adevaratul patron al Stelei? Becali lamureste situatia”. ziare.com. http://www.ziare.com/viorel-hrebenciuc/stiri-viorel-hrebenciuc/hrebenciuc-adevaratul-patron-al-stelei-becali-lamureste-situatia-1221249. Accesat la 23 iulie 2013.
- ^ „UPDATE Helmuth Duckadam, noul președinte al Stelei!”. prosport.ro. 11 august 2010. http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/update-helmuth-duckadam-noul-presedinte-al-stelei-6839268. Accesat la 28 noiembrie 2010.
- ^ Steaua l-a anunţat oficial pe Laurenţiu Reghecampf. Pe câţi ani a semnat noul antrenor al Stelei, ProSport, 4 decembrie 2015
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numitemediafax - ^ a b „Steaua lui Becali a devenit FCSB. Anunțul făcut de Burleanu și care e situația coeficietului UEFA. "Folosim noul nume începând de acum!"”. ProSport. 30 martie 2017. http://www.prosport.ro/video/fotbal-intern/liga-1/breaking-news-acum-e-oficial-steaua-lui-becali-a-devenit-fcsb-anuntul-facut-de-burleanu-si-care-e-situatia-coeficietului-uefa-folosim-noul-nume-incepand-de-acum-video-16214245. Accesat la 30 martie 2017.
- ^ Marius Doroftei (7 mai 2009). „Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa”. ziare.com. http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261. Accesat la 3 august 2010.
- ^ Dida, Alexandru (21–12–2001), Steaua fotbalului românesc, Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63
- ^ a b c „Steaua, în 63 de ani de existență”. prosport.ro. 5 iunie 2010. http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791. Accesat la 3 august 2010.
- ^ „Clubul Sportiv al Armatei - Steaua”. defense.ro. http://www.defense.ro/steaua/index.php. Accesat la 23 ianuarie 2011.
- ^ „Gigi Becali, în război cu CSA Steaua”. ziare.com. 11 noiembrie 2010. http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455. Accesat la 23 ianuarie 2011.
- ^ a b „Stema clubului Steaua București”. steauaonline.com. http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti. Accesat la 23 ianuarie 2011.
- ^ „În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?”. prosport.ro. http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582. Accesat la 26 mai 2011.
- ^ „"Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena?”. sport.ro. http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html. Accesat la 26 mai 2011.
- ^ a b c „62 de ani de istorie!”. steauafc.com. 7 iunie 2009. http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/. Accesat la 4 iunie 2011.
- ^ „63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri”. tvr.ro. 7 iunie 2010. http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726. Accesat la 18 iulie 2010.
- ^ „Divizia A Etapa 1 1947-1948”. labtof.ro. http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22. Accesat la 18 iulie 2010.
- ^ 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei", 8 iunie 2013, Alex Stefan, Adevărul, accesat la 7 aprilie 2014
- ^ a b Dida, Alexandru (21–12–2001), Steaua fotbalului românesc, Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63
- ^ Brancu, Constantin (1994), Din culisele supercampioanei, Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1
- ^ Augustin Roman (26 septembrie 2010), „Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I”, Gsp.ro, http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html, accesat la 15 septembrie 2016
- ^ a b c Steaua București pe romaniansoccer.ro
- ^ a b „Trofeele câștigate de Steaua”. steauafc.com. http://www.steauafc.com/ro/trofee/. Accesat la 2 august 2013.
- ^ „Steaua Anglicană”. FCSteaua.ro. http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666.
- ^ a b c d e „Istoria clubului Steaua București”, fcsteaua.ro, 27 aprilie 2008, http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442, accesat la 15 septembrie 2016
- ^ „Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati”. FCSteaua.ro. http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562.
- ^ „Ghencea Stadion”. StadiumGuide.com. http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm.
- ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal, p. 50–64
- ^ „Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare”. http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html.
- ^ „Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate”. realitatea.net. http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html.
- ^ „FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti”, Steauafc.com, 24 februarie 2010, http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/, accesat la 15 septembrie 2016
- ^ „Unbeaten in the Domestic League”. RSSSF.com. http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag. Accesat la 10 iunie 2007.
- ^ „Romania - List of Champions”. RSSSF.com. http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html. Accesat la 7 iulie 2007.
- ^ Besutiu, Andrei. „Politica mineaza sportul românesc”. Ziua. http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29. Accesat la 10 iunie 2007.
- ^ Petrache, Bogdan & Predan, Cristian. „Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor”. 9am.ro. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor. Accesat la 7 iulie 2007.
- ^ „Planurile lui Becali”. Evenimentul. http://www.evenimentul.ro/articol/planurile-lui-becali.html. Accesat la 11 iunie 2007.
- ^ Necula, Simona. „Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului”. Realitatea Românească. http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului. Accesat la 7 iulie 2007.
- ^ Bogdan Fechită (30 martie 2015), „9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006”, Gsp.ro, http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html, accesat la 30 august 2016
- ^ „Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm. Accesat la 7 iulie 2007.
- ^ „Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor”. realitatea.net. http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html. Accesat la 23 ianuarie 2011.
- ^ „Transferuri Steaua București”. transfermarkt.de. http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html. Accesat la 23 decembrie 2011.
- ^ Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume
- ^ Felix Mihai Badea (22 noiembrie 2014), „Ei au fost „viteziștii”. Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea”, Evenimentul zilei, http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html, accesat la 15 septembrie 2016
- ^ Adrian Ilincescu (27 august 2008). „Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League”. Hotnews.ro. http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm. Accesat la 28 august 2008.
- ^ a b c d e f Nicu Bădescu (22 aprilie 2011). „14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare”. Prosport.ro. http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071. Accesat la 1 mai 2011.
- ^ Mircea Ionnitiu (22 octombrie 2003). „Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947"”. Kent State University. http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html. Accesat la 7 iulie 2007.
- ^ „OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial - www.sport.ro”, Sport.ro, http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html, accesat la 17 februarie 2015
- ^ „Zbuciumata infiintare a Stelei”. http://www.fcsteaua.ro/forum/lofiversion/index.php/t5171.htm.
- ^ „Steaua renunta la Adidas pentru Nike”. adevarul.ro. http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896. Accesat la 12 august 2007.
- ^ „Steaua ca brand”. iaa.ro. http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html. Accesat la 12 august 2007.
- ^ a b „Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu”. prosport.ro. 24 ianuarie 2011. http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045. Accesat la 4 iunie 2011.
- ^ Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!
- ^ „Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa”. prosport.ro. 18 iunie 2011. http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683. Accesat la 18 iunie 2011.
- ^ „Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul”. gsp.ro. 25 mai 2010. http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html. Accesat la 4 iunie 2011.
- ^ „Venus București”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml. Accesat la 27 august 2007.
- ^ „Ghencea Stadion”. StadiumGuide.com. http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm. Accesat la 10 iunie 2007.
- ^ „Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA”. onlinesport.ro. http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm. Accesat la 4 septembrie 2007.
- ^ Stadionul echipei
- ^ Stan, Sebastian. „60.000 de locuri?”. prosport.ro. Există o versiune arhivată la 28 septembrie 2007. http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0. Accesat la 11 iunie 2007.
- ^ „Istoric - PALMARES ALL-TIME”. frf.ro. http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0. Accesat la 7 iulie 2007.
- ^ „Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998”. ecultural.ro. http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998. Accesat la 23 ianuarie 2011.
- ^ „Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal”. 9am.ro. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali. Accesat la 9 august 2007.
- ^ „<<Trup și suflet pentru culori>>”. click.ro. 16 septembrie 2009. http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html. Accesat la 23 ianuarie 2011.
- ^ „20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu”. gandul.info. http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418. Accesat la 23 ianuarie 2011.
- ^ „Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani”, Gazeta Sporturilor, 31 iulie 2015, http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html, accesat la 31 iulie 2015
- ^ Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache (5 august 2016), „Cât toată România la un loc”, Gazeta Sporturilor, http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html, accesat la 5 august 2015
- ^ „42% dintre români sunt stelisti”. Ziarul. http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999. Accesat la 14 iulie 2007.
- ^ „Intamplari de la filmari...”. cinemagia.ro. http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286. Accesat la 12 august 2007.
- ^ „Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert”, Agenda.liternet.ro, http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html, accesat la 13 iunie 2015
- ^ Antena3. Ro (24 octombrie 2010), „În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului”, Antena 3, http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html, accesat la 13 iunie 2015
- ^ „Becali si televiziunea”. mondenii.primatv.ro. http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea. Accesat la 12 august 2007.
- ^ Justin Gafiuc (17 ianuarie 2014), „Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său”, Gsp.ro, http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html, accesat la 13 iunie 2015
- ^ „Compilatie, Forza Steaua (CD)”. muzicabuna.ro. http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html. Accesat la 12 august 2007.
- ^ „Versuri "Voltaj - Msd2"”. versuri.ro. http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html. Accesat la 12 august 2007.
- ^ „Despre Scooter”. fcsteaua.ro. http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870. Accesat la 12 august 2007.
- ^ „Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo.”. 7plus.ro. http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159. Accesat la 3 septembrie 2007.
- ^ Alin Huiu. „Steaua Europeana”. onlinesport.ro. http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm. Accesat la 11 august 2006.
- ^ Europa League matchday one facts and figures, uefa.com, Saturday 20 September 2014
- ^ Steaua record double-first against AaB, uefa.com, Thursday 18 September 2014, 23.00 CET
- ^ „Club World Ranking”. IFFHS.de. 8 ianuarie 2015. http://www.iffhs.de/cwr-january-2014/. Accesat la 10 aprilie 2015.
- ^ Member associations - UEFA rankings - Club coefficients – UEFA.com
- ^ Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A
- ^ „Prima echipă - Steaua”. steauafc.com. http://www.steauafc.com/ro/prima_echipa/. Accesat la 2 august 2013.
- ^ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial
- ^ „Staff tehnic”. Steaua București. http://www.steauafc.com/ro/prima_echipa/staff_tehnic/. Accesat la 6 februarie 2016.
- ^ „Staff medical”. Steaua București. http://www.steauafc.com/ro/prima_echipa/staff_medical/. Accesat la 6 februarie 2016.
- ^ „Bine ai venit, Laurentiu Reghecampf”. Steaua București. http://www.steauafc.com/ro/articol/revenire_reghecampf/.
- ^ E oficial! Reghecampf este noul antrenor al Stelei » Prima reacție a tehnicianului
- ^ „Ion Toma este noul sef al Centrului de Copii si Juniori”. Steaua București. http://www.steauafc.com/ro/articol/iontomasefccj/. Accesat la 21 iulie 2015.
- ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal
- ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal, p. 368–369
- ^ Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua
Legături externe
- Site oficial ro en de
- Site-ul suporterilor
- FC Steaua București pe Facebook
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.png){kind=small}
.png){kind=small}
.svg){kind=small}
.png){kind=small}
|
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||
|
|||||
|
|||||
|
|||||
