Sari la conținut

Mănăstirea Secu

47°12′01″N 26°11′05″E / 47.20030680°N 26.18480595°E (Mănăstirea Secu)47.20030680; 26.18480595
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăstirea Secu
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramTăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, 29 august
Tipcălugări
ȚaraRomânia
LocalitatePipirig, județul Neamț
comunăVânători-Neamț
Ctitorvornicul Nestor Ureche
Istoric
Sfințire1602
Localizare
Prezență online
http://secu.mmb.ro

Mănăstirea Secu este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Pipirig, județul Neamț.

Mănăstirea Secu a fost construită în anul 1602 cu sprijinul lui Ioan Mogîldea (vornic) și lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, pe locul unei mici sihăstrii numită „Schitul lui Zosim”, fondat la 1564. În prezent este monument istoric cu codul NT-II-a-A-10735.[1]

Una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Munții Neamțului își are începutul în prima parte a secolului al XV-lea, când, între alte sihăstrii deja existente, apare „Sihăstria Secului”, numită „Schitul Ioan și Atanasie”. Nu departe de actuala așezare a mănăstirii, pe locul unde se află cimitirul, exista „Schitul Zosima”. Aceste date reies dintr-o inscripție ce se afla la intrarea în schit, pierdută în anul 1821, când ultima rezistență a eteriștilor, condusă de Ipsilanti, este înfrântă de turci, iar mănăstirea este incendiată. În acest așezământ cu viață de obște, unde rugăciunea se împletea cu ascultarea, starețul Zosima, recunoscut ca un adevărat cărturar și dascăl, fondează o școală în care se studiau gramatica, muzica, pictura, sculptura și în care activau numeroase cadre monahale: scriitori, copiști, cântăreți și meșteri artizani. Dintre aceștia se remarcă Dosoftei cel Dascăl, Vartolomei, Ghedeon și Savva, toți mitropoliți ai Moldovei, arhimandriți și clerici de seamă care au slujit lui Dumnezeu și neamului cu credință.Schitul Zosima ia ființă în anul 1602, când Nestor Ureche înalță această biserică, spre lauda lui Dumnezeu cel Înalt, închinată Sfântului Ioan Botezătorul, și o înconjoară cu ziduri masive de apărare, care păstrează caracteristicile ctitoriilor voievodale moldovenești din secolul al XVII-lea, cu unele mici modificări de influență occidentală, dar păstrând nealterat spiritul ortodox al celor două țări românești.

În partea de nord-est a incintei, la etaj, se află Paraclisul „Sfântul Nicolae”, de o mărime apreciabilă, zidit în 1823, în stil clasic, cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi, așezat pe locul unei biserici de lemn ridicate de egumenul Nifon Udrea Troțușanul.În 1780 se înalță catapeteasma acestei biserici, lucrată de monahul Iulian. În 1640, episcopul Ghedeon zidește din piatră, în partea de sud-est, paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica, de o rară frumusețe artistică, este opera monahului Iulian. Biserica mare, „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, este zidită cu contribuția credincioșilor în anul 1832. Mănăstirea Secu deține o colecție muzeală valoroasă, cu obiecte de patrimoniu religios și cultural.

Pisania, de pe peretele sudic, așezată deasupra vechii intrări în biserică, ne dezvăluie: „Cu bunăvoința drept credinciosului domn al nostru Io Ieremia Movilă voievod cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei și a celuilalt frate al său Io Simion Movilă voievod și cu binecuvântarea fratelui lor preasfințitul chir Gheorghe mitropolit al Sucevei a făcut acest hram dumnezeiesc întru numele sfântului slăvitului prooroc înainte mergător și botezător al lui Hristos,Ioan și al cinstitei lui tăieri a capului, smeritul și mult greșitul robul stăpânului Hristos, Nistor Ureche mare vornic al Țării de Jos și doamna lui Mitrofana și copiii lui Vasile și Grigore și s-a început în anul 7110 (1602), iunie 7 și s-a mântuit în acelaș[i] an, octombrie 5”.

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. „LMI-NT.pdf” (PDF), Cultura.ro, p. 2062, accesat în
  • România - Harta mănăstirilor (Ed. Amco Press, 2000)
  • Vasile Dumitrache - Mânăstirile și schiturile României pas cu pas. București, Nemira, 2002, p. 208-211.

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Schitul Nifon