Râul Inn

Date geografice
Râul Inn
Innul în Engadina
Bazin hidrografic	Dunării
Zonă de izvorâre	Lacul Lunghin, lângă Trecătoarea Malloja
Cotă la izvor	2.484 m.d.m.
Emisar	Dunăre
Cotă la vărsare	291 m m.d.m.
Punct de vărsare	Passau
Date hidrologice
Bazin de recepție	25.700 km²
Lungimea cursului de apă	517 km
Debit mediu	730 m³/s
Date generale
țări traversate	Elveția, Austria, Germania
Afluenți	Sill, Salzach, Ziller, Mangfall
Principalele localități traversate	St. Moritz, Landeck, Telfs, Innsbruck, Schwaz, Wörgl, Kufstein, Rosenheim, Wasserburg, Mühldorf, Braunau, Passau
râul Inn
Modifică date / text

Inn (latină Aenus;^[1] retoromană En) este un râu ce curge pe teritoriul a trei țări: Elveția, Austria și Germania. Este un afluent de dreapta al Dunării, având o lungime de 518 km. Punctul cel mai înalt al bazinului hidrografic este vârful Piz Bernina, cu o înălțime de 4049 m. Engadina este singura vale elvețiană ale cărei ape se varsă în Marea Neagră (prin intermediul Dunării).

Cursul râului

Râul izvorăște din Lacul Lunghin situat în regiunea elvețiană Engadina, la înălțimea de 2.484 m. Traversează apoi lacurile Sils, Silvaplana și St. Moritz. După ce trece granița austriacă la Hochfinstermünz, formează valea Inn-ului superior și străbate land-ul austriac Tirol, iar după ce trece de capitala land-ului, Innsbruck, formează Inn-ul inferior. Inn-ul trece din Austria în Germania la Kufstein, traversează sud-estul Bavariei, iar de la Braunau, unde primește apele afluentului său Salzach, formează granița dintre Austria și Germania, până la Passau, unde se varsă în Dunăre. Tot la Passau se varsă în Dunăre și Ilz-ul. La confluență, Inn-ul care vine din Alpi are culoarea verde, Dunărea este albastră, iar Ilz-ul care vine dintr-un ținut mlăștinos are culoarea neagră. Este remarcabil modul în care apele verzi ale Inn-ului „împing” apele Dunării, fapt datorat atât debitului mare al Inn-ului cât și diferenței mari de adâncime (Inn: 1,90 m/Dunăre: 6,80 m). În medie, anual, Inn-ul aduce cu 5% mai multă apă decât Dunărea, datorită în principal apelor pe care le adună din munți și topirii zăpezii, în timp ce Dunărea are debitul constant mai tot timpul anului. Chiar dacă impresia este că ar trebui să fie vorba despre vărsarea Dunării în Inn, este îndreptățită totuși denumirea de Dunăre pentru râul rezultant. De notat și că lungimea Dunării de la izvoare până la Passau este de 647 km, față de Inn care are o lungime de numai 510 km.

Agrement

Inn-ul oferă pe cursul său superior posibilități multiple pentru sporturi nautice precum rafting sau canotaj, alături de iahting și surfing (pe lacurile Sils și Silvaplana). De-a lungul Inn-ului, multe lacuri create prin excavare, sunt folosite pentru agrement și înot. La Rosenheim se află un muzeu de istorie a Inn-ului și a navigației pe Inn.

Orașe pe Inn

Elveția: St. Moritz
Austria: Ried, Landeck, Imst, Innsbruck, Hall în Tirol, Schwaz, Rattenberg, Wörgl, Kufstein
Germania: Rosenheim, Wasserburg am Inn, Mühldorf am Inn, Neuötting am Inn, Simbach am Inn
Granița dintre Austria și Germania: Braunau am Inn (Austria), Obernberg am Inn (Austria), Schärding (Austria), Passau (Germania)

Afluenți

Pe partea dreaptă: Salzach, Alz, Murn, Sims, Rohrdorfer Ache, Kelchsauer Ache, Weißache, Kaiserbach, Wildschönauer Ache, Alpbach, Ziller, Sill, Melach, Ötztaler Ache, Pitzbach, Faggenbach, Mattig, Pram
Pe partea stangă: Rott, Isen, Attel, Mangfall, Brandenberger Ache, Sanna

Hidrocentrale

Pe cursul superior al Inn-ului, pe teritoriul Elveției și al Austriei, se află câteva centrale hidroelectrice, ale căror baraje servesc și pentru protecția împotriva inundațiilor.

Km	Localizare	Putere (MW)	Data construirii	Operator
5	Passau	86	1962	Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
19	Schärding	96	1961	Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
35	Egglfing	84	1944	E.ON AG
48	Ering	73	1942	E.ON AG
61	Simbach	100	1953	Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
75	Stammham	23	1955	E.ON AG
83	Perach	21	1977	E.ON AG
91	Neuötting	24	1951	E.ON AG
100	Töging	-	1924	E.ON AG
137	Gars am Inn	24	1938	E.ON AG
147	Teufelsbrück bei Soyen	24	1938	E.ON AG
160	Wasserburg	24	1938	E.ON AG
173	Feldkirchen	38	1970	E.ON AG
187	Rosenheim	35	1960	E.ON AG
198	Nußdorf	48	1982	Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
211	Oberaudorf/Niederndorf	59	1992	Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
~220	Langkampfen/Kufstein	31	1998	TIWAG
~231	Kirchbichl	23	1941	TIWAG
~341	Imst	89	1956	TIWAG
~425	Scuol	288	1970/1994	Engadiner Kraftwerke AG
?	S-chanf/Ova-Spin	50	1970	Engadiner Kraftwerke AG
?	St. Moritz	4,36	1921?	E-Werke St. Moritz

Vezi și

Listă de râuri din Germania

Note

^ Richard J.A. Talbert, ed. (2000). Barrington Atlas of the Greek and Roman World: Map-By-Map Directory. I. Princeton, NJ and Oxford, UK: Princeton University Press. p. 171. ISBN 0691049459.

[1] Richard J.A. Talbert, ed. (2000). Barrington Atlas of the Greek and Roman World: Map-By-Map Directory. I. Princeton, NJ and Oxford, UK: Princeton University Press. p. 171. ISBN 0691049459.

[1]