Nitroprusiat de sodiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nitroprusiat de sodiu
Identificare
Număr CAS13755-38-9[1]  Modificați la Wikidata
PubChem11953895  Modificați la Wikidata
DrugBankSALT000839  Modificați la Wikidata
ChemSpider21170789[2]  Modificați la Wikidata
KEGGD00614[1]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL136478[3]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₅H₄FeN₆Na₂O₃  Modificați la Wikidata
Masă molară297,948964048 u.a.m.  Modificați la Wikidata

Nitroprusiatul de sodiu este un medicament utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale.[4] Calea de administrare disponibilă este cea intravenoasă.[4]

Nitroprusiatul este un compus anorganic cu formula chimică Na2[Fe(CN)5NO], regăsit de obicei sub formă de dihidrat, Na2[Fe(CN)5NO]·2H2O.[5] Este o sare de culoare roșie și se dizolvă în apă sau etanol formând soluții ce conțin dianionul complex [Fe(CN)5NO]2−.

Nitroprusiatul de sodiu a fost descoperit încă din 1850 și s-a dovedit a fi util în medicină în 1928. Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[6] Este disponibil sub formă de medicament generic.

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Nitroprusiatul de sodiu este utilizat intravenos-perfuzabil în cazurile de crize hipertensive acute.[7] Efectele sale sunt de obicei observate în câteva minute.[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j k l sodium nitroprusside dihydrate (în engleză), ChEBI, accesat în  
  2. ^ a b Sodium nitroprusside dihydrate (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  3. ^ a b IUPHAR/BPS Guide to PHARMACOLOGY, accesat în  
  4. ^ a b „Sodium Nitroprusside (Monograph)”. Drugs.com. Accesat în . 
  5. ^ Butler AR, Megson IL (). „Non-Heme Iron Nitrosyls in Biology”. Chem. Rev. 102 (4): 1155–1165. doi:10.1021/cr000076d. PMID 11942790. 
  6. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  7. ^ Joint Formulary Committee (). British National Formulary (BNF) (ed. 65th). London, UK: Pharmaceutical Press. ISBN 978-0-85711-084-8. 
  8. ^ Brunton L, Chabner B, Knollman B (). Goodman and Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics (ed. 12th). New York: McGraw-Hill Professional. ISBN 978-0-07-162442-8. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]