Fentolamină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fentolamină
Identificare
Număr CAS50-60-2[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem5775[3]  Modificați la Wikidata
DrugBank00692[4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider5571[5]  Modificați la Wikidata
UNIIZ468598HBV[1]  Modificați la Wikidata
KEGGD08362[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL597[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCC04AB01[8]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₇H₁₉N₃O[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară281,152812 u.a.m.[9]  Modificați la Wikidata

Fentolamina este un medicament antihipertensiv, fiind utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale.[10] Acționează ca antagonist reversibil și neselectiv al receptorilor alfa, fiind un alfa-blocant.[11] Căile de administrare disponibile sunt intravenoasă și intramusculară (sub formă de mesilat).[10]

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Fentolamina este utilizată în tratamentul hipertensiunii arteriale (urgențele hipertensive, fiind de uz parenteral), în special a celei cauzate de feocromocitom.[12]

Prin administrare intracavernoasă (injectare în penis), fentolamina induce creșterea circulației sanguine la nivel penian și formarea erecției. Astfel, a fost utilizată pentru tratamentul disfuncției erectile.[13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d phentolamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Fentolamină”, phentolamine (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Phentolamine (în engleză), DrugBank, accesat în  
  5. ^ a b Phentolamine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  6. ^ a b phentolamine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  7. ^ a b PHENTOLAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b Phentolamine (în engleză), DrugBank,  
  9. ^ a b „Fentolamină”, phentolamine (în engleză), PubChem, accesat în  
  10. ^ a b „Phentolamine”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  11. ^ Jewell JR, Longworth DL, Stoller JK, Casey D (). The Cleveland Clinic internal medicine case reviews. Hagerstown, MD: Lippincott Williams & Wilkins. p. 32. ISBN 0-7817-4266-8. 
  12. ^ Tuncel M, Ram VC (). „Hypertensive emergencies. Etiology and management”. American Journal of Cardiovascular Drugs : Drugs, Devices, and Other Interventions. 3 (1): 21–31. doi:10.2165/00129784-200303010-00003. PMID 14727943. 
  13. ^ Bella AJ, Brock GB (). „Intracavernous pharmacotherapy for erectile dysfunction”. Endocrine. 23 (2–3): 149–55. doi:10.1385/ENDO:23:2-3:149. PMID 15146094. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]