Lercanidipină
Aspect
| Lercanidipină | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 100427-26-7[1][2] |
| PubChem | 65866[3][4] |
| DrugBank | DB00528[4] |
| ChemSpider | 59276[5] |
| UNII | V7XTJ4R0BH[1][4] |
| KEGG | D08111 |
| ChEMBL | CHEMBL250270[6] |
| Cod ATC | C08CA13[7] |
| SMILES | CC1=C(C(C(=C(N1)C)C(=O)OC(C)(C)CN(C)CCC(C2=CC=CC=C2)C3=CC=CC=C3)C4=CC(=CC=C4)[N+](=O)[O-])C(=O)OC[3] |
| InChI | InChI=InChI=1S/C36H41N3O6/c1-24-31(34(40)44-6)33(28-18-13-19-29(22-28)39(42)43)32(25(2)37-24)35(41)45-36(3,4)23-38(5)21-20-30(26-14-9-7-10-15-26)27-16-11-8-12-17-27/h7-19,22,30,33,37H,20-21,23H2,1-6H3[3] |
| Date chimice | |
| Formulă | C₃₆H₄₁N₃O₆[3] |
| Masă molară | 611,299536 u.a.m.[8] |
| Modifică date / text | |
Lercanidipina este un medicament din clasa blocantelor canalelor de calciu, fiind utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale.[9][10] Calea de administrare disponibilă este cea orală.[9]
Molecula a fost patentată în 1984 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1997.[11]
Utilizări medicale
[modificare | modificare sursă]Lercanidipina este utilizată în tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale, în forme ușoare până la moderate, la adulți.[9][10]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „lercanidipine” (în engleză). Wikidata Q116031405. Accesat în .
- ↑ „CAS Common Chemistry”. Wikidata Q18907859. Accesat în .
- 1 2 3 4 „Lercanidipină” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- 1 2 3 „InChIKey: ZDXUKAKRHYTAKV-UHFFFAOYSA-N”.
- ↑ „Lercanidipină” (în engleză). ChemSpider. Wikidata Q2311683. Accesat în .
- ↑ „Lercanidipină” (în engleză). ChEMBL. Wikidata Q6120337. Accesat în .
- ↑ „Lercanidipină” (în engleză). DrugBank. . Wikidata Q1122544.
- ↑ „Lercanidipină” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- 1 2 3 „Lercanidipine”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în .
- 1 2 „Rezumatul caracteristicilor produsului - Lercanidipina Mylan 10 mg comprimate filmate” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ Fischer, Jnos; Ganellin, C. Robin (). Analogue-based Drug Discovery (în engleză). John Wiley & Sons. p. 466. ISBN 9783527607495.