Nicolae Comșa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Comșa
Date personale
Născut1869
Săliște, Sibiu, Transilvania
Decedat27 noiembrie 1943
Sibiu, Regatul României
Naționalitate România
Ocupațiemedic, parlamentar
Activitate
EducațieGimnaziul Greco-Oriental din Brașov , Facultatea de Medicină Universitatea din Graz
Cunoscut pentruactivitatea sa din cadrul Parlamentului Ungar dinainte de 1918, participarea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Nicolae Comșa (n. 1869, Săliște, Sibiu – d. 27 noiembrie 1943, Sibiu) a fost medic, membru al Parlamentului Ungariei dualiste, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, prefect al județului Sibiu și președinte al Comitetului de cenzori al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA).

Biografie și familie[modificare | modificare sursă]

Nicolae Comșa s-a născut în anul 1869 în comuna Săliște, într-o familie numeroasă, acesta având încă trei frați. Urmează școala primară în comuna sa natală, iar studiile liceale la Liceul Săsesc din Sibiu și la Gimnaziul Greco-Oriental din Brașov.[1] În toamna anului 1888 este admis la Facultatea de Medicină a Universității din Graz. În luna mai 1892 va însoți Deputațiunea română la Viena pentru a înmâna memorandumul împăratului Franz Joseph. După definitivarea studiilor universitare, Nicolae Comșa revine în Viena, unde se stabilește pentru o scurtă perioadă. Devine membru al Societății Academice „România Jună”, iar ulterior președinte al acesteia în perioada 1892-1895. Revine în Transilvania, în comuna natală, unde profesează ca medic și devine o voce activă a comunității sale.[2] În anul 1905, Nicolae Comșa obține mandatul de deputat al circumscripției electorale Cristian-Sibiu cu 350 de voturi.[3]

Primul Război Mondial și Marea Adunare Națională[modificare | modificare sursă]

În anul 1914, la izbucnirea primei mari conflagrații mondiale, Nicolae Comșa se refugiază la Viena, iar apoi este prins și dus la Csepreg. La data de 12 octombrie 1918, Nicolae Comșa va ajuta la redactarea și perfecționarea textului Declarației de la Oradea, pe care Alexandru Vaida-Voevod a citit-o în fața Parlamentului de la Budapesta două zile mai târziu.[3] În ceea ce privește activitatea sa din cadrul Marii Adunări Naționale, Nicolae Comșa s-a aflat în strânsă legătură cu Consiliul Național Român Central, având misiunea de a pregăti delegația localității sale natale pentru Marea Adunare. La 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și a fost ales membru al Sfatului Național Român. [4]

Activitatea sa de după 1918[modificare | modificare sursă]

După Marea Unire, Nicola Comșa se reîntoarce în Sibiu, în calitate de medic primar, obținând și funcția de prefect al județului Sibiu. A fost un avid susținător al idealurilor ASTREI, devenind membru al Asociațiunii după anul 1918. Se stinge din viață la data de 27 noiembrie 1943, fiind înmormântat la Cimitirul Central din Sibiu.[4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marin Florea (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 134. 
  2. ^ Marin Florea (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 135. 
  3. ^ a b Marin Florea (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 136. 
  4. ^ a b Marin Florea (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 137.