Nicolae Blatt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nicolae Blatt
Nicolae Blatt.jpg
Nicolae Blatt
Date personale
Născut 24 iunie 1890
Pintic, Transilvania, Austro-Ungaria
Decedat (74 de ani)
Frankfurt, R.F. Germania
Căsătorit cu Marta Scheiner (1904–1972)
Copii Erica Blatt Harkins
Naționalitate română
Cetățenie Flag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație oftalmolog

Nicolae Blatt, cunoscut și ca Miklós Blatt, (n. 24 iunie 1890, Pintic, comitatul Solnoc-Dăbâca – d. 15 aprilie 1965, Frankfurt pe Main, Germania) a fost un medic oftalmolog evreu originar din Transilvania, fondatorul primului jurnal românesc de oftalmologie, “Revista de Oftalmologie”. Blatt a contribuit la domeniul oftalmologiei cu numeroase cercetări și circa 400 de articole publicate în reviste de specialitate din Austro-Ungaria, România și Germania. A editat de asemenea numeroase manuale și monografii.

Copilărie și educație[modificare | modificare sursă]

Nicolae Blatt s-a născut într-o familie de evrei maghiarofoni, la Pinticul Românesc, în vecinătatea orașului Dej, în Transilvania, care pe vremea aceea aparținea Imperiului Austro-Ungar. A fost mai târziu botezat în religia creștină luterană. Părinții săi, Iacob (de profesie avocat) și Bertha Blatt, fratele și două surori ale sale, au murit la Auschwitz, unde au fost deportați în timpul Holocaustului evreilor transilvăneni.

În 1913 Blatt absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Cluj.[1] În timpul Primului Război Mondial, din 1914 până în 1918, a fost medic militar în armata austro-ungară. În anii următori a absolvit cursurile de specializare în oftalmologie la Cluj și la Budapesta, și în următorii 5 ani a urmat programe de perfecționare cu oftalmologii J. Meller la Viena, E. Kruckmann la Berlin, Alfred Vogt la Zürich, Jules Gonin la Lausanne, Henricus Weve la Utrecht, și Frank Juler la Londra.

În 1930 s-a căsătorit cu Marta Scheiner (1904-1972), fotografă și jurnalistă din Timișoara.

După ce și-a deschis un cabinet la Târgu Mureș[2], Blatt a efectuat cu succes o operație de urgență de dezlipirea retinei, pacientul fiind un membru a familiei regale grecești, și o rudă apropiată a Reginei Elena a României. Ca urmare, în 1931 a fost invitat să se mute cu toată familia la București fiind numit oftalmolog oficial a Curții Regale Române.[3][4] La București și-a deschis un cabinet medical de Oftalmologie și după un concurs a fost numit conferențiar la Facultatea de Medicină din București.[5]

Oftalmolog al curții regale[modificare | modificare sursă]

În 1931 Blatt a fost angajat ca oftalmolog al Curții Regale Române, poziție pe care a deținut-o până în 1947, când monarhia a fost abolită de regimul comunist. În timpul celui de al doilea război mondial și ai regimului antonescian, el a ajutat pe Regina mamă Elena în salvarea multor familii evreiești de la pericolul deportării în lagăre de concentrare. Blatt a fost, după război, profesor universitar - șeful Clinicii și al Laboratoarelor de Oftalmologie la Universitatea Victor Babeș din Timișoara, și șeful Departamentului de Oftalmologie la Institutul de Specializare și Perfecționare a Medicilor, din cadrul Universității de Medicină Carol Davila din București. A fost un pionier în cercetări asupra trahomului, cataractei congenitale, al extracțiilor de cataractă extracapsulară, a transplantelor de cornee și strabismului. În anii regimului comunist a fost prigonit sub pretextul relațiilor din trecut cu familia regală, al vederilor sale științifice și politice. După ce a înființat Revista de Oftalmologie la București în 1949, a fost atacat ca “trădător și dușman al glorioasei Republici Populare Romîne”[6], pentru "ploconire în fața Occidentului"[7], ulterior a fost demis din universitate și împiedicat să-și practice specialitatea în spitale, iar după 1958 a fost arestat și deținut în închisoare (1). A reușit să părăsească România în 1964. Ajuns în Occident, a fost numit profesor oaspete de oftalmologie, și i s-a pus la dispoziție un laborator de cercetări la Universitatea Goethe din Frankfurt am Main.

Anii celui de-al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

În 1941, după ce România s-a alăturat puterilor Axei, cabinetul medical a lui Blatt a fost rechiziționat pentru a găzdui ofițeri germani cu familiile lor. Blatt și-a mutat cabinetul într-un apartament de trei camere, el, soția și fiica lor locuind într-una din ele, până în august 1944.

În secret, Blatt a colaborat cu Regina Elena, ajutând-o să salveze familii evreiești din Transilvania, Moldova, Bucovina, Basarabia sau aflate în în Transnistria, de primejdia deportării și a exterminării [8]. Deseori, el o informa pe Regina Mama despre evenimente necunoscute de dânsa și a servit de intermediar între Regina Elena și șef-rabinul României, Alexandru Șafran.[8][9] străduindu-se să țină în secret aceste acțiuni de regimul Antonescu și de reprezentanții Germaniei naziste

În august 1944, când armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera României, Regele Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaților, și a ordonat arestarea mareșalului Antonescu și apoi părăsirea Axei și intrarea României în războiul împotriva fostului aliat, Germania nazistă. În august 1944, Blatt și-a evacuat familia la Sinaia, în timp ce el a rămas la București ca să se îngrijească de răniți. Până la sfârșitul războiului el a funcționat în calitatea de medic-căpitan-aviator, transportând răniții la diferite spitale de specialitate; în acelaș timp a continuat să predea cursuri la universitate și să-și trateze pacienții privați.

Perioada postbelică[modificare | modificare sursă]

După război Blatt a fost numit șef al Clinicii și Laboratoarelor de Oftalmologie și profesor titular al disciplinei (1948-1953) la Institutul de medicină de curând înființat la Timișoara, numit în prezent Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș,[10][11] și de asemenea a devenit profesor și șeful Secției de Oftalmologie la Institutul de Specializare și Perfecționare a Medicilor din București. A continuat. până în 1947, să fie oftalmologul oficial al Curții Regale, și și-a păstrat cabinetul particular din București. În această perioadă făcea săptămânal naveta cu trenul între Timișoara și București.[12]

În 1947 guvernul Petru Groza, dominat de comuniști, l-a silit pe regele Mihai să abdice, iar România a fost proclamată republică populară. Familia regală a cerut să se permită și familiei Blatt să emigreze odată cu ea ca parte din suită. Autoritățile comuniste au refuzat sub pretextul că “țara are nevoie de talentele lui Blatt”. I s-a permis să-și mențină pozițiile universitare până în 1953. Între timp regimul a închis toate cabinetele medicale private confiscând toate echipamentele medicale. Medicii aveau de acum înainte dreptul să trateze bolnavii numai în policlinici și spitale de stat.

„Revista de Oftalmologie”. Ani de persecuții[modificare | modificare sursă]

În 1948 Blatt a înfințat prima revistă românească de oftalmologie, cu colaborări ale multor oftalmologi de frunte din străinătate. Între aceștia din urmă se numărau: Vladimir Filatov din Uniunea Sovietică, Baillard și Jeandelize din Franța, Bietti din Italia, Busacca din Brazilia, Cosmetatos din Grecia, Franceschetti din Elveția, Igersheimer și R. Gifford din Statele Unite, Pașev din Bulgaria, Duke-Elder din Anglia, și Weve din Olanda. Colegiul de redactie era format din oftalmologii locali Virgil Popovici, Nicolae Zolog și Ion Moisescu.[13] După apariția primului număr, autoritățile comuniste au interzis publicarea mai departe a Revistei de Oftalmologie. În Revista Știintelor Medicale (organul „Secției de Științe Medicale a Academiei Republicii Populare Romîne”) s-a scris că Blatt este un „trădător”, un „agent al Wall Streetului,” și „un individ care a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe pe tinerii care vor forma generațiile viitoare de medici romîni, care trebuie sa fie devotați Științei Sovietice, singura știință acceptabilă și adevărată în lume”[14][15][16][17],[18]. După aceea i s-a cerut să-și facă autocritica și să declare în public că se recunoștea vinovat de toate acuzațiile, ceea ce el a refuzat. Atacurile de la Academie asupra lui Blatt au atras la vremea respectivă atenția lui Roland Barthes care servea de atașat cultural al legației Franței la Bucuresti, în raportul său de opt pagini din 21 iulie 1949 despre „politizarea științei în România”[19]. Din acele zile, Blatt și familia lui s-au aflat în permanentă urmărire din partea Securității. În anii 1953-1954 Blatt a fost dat afară din toate posturile sale universitare și i s-a interzis să mai consulte pacienți și să opereze în spitalele universitare. Cu greutate a obținut funcția de director al secției de oftalmologie la policlinica Cantacuzino din București.

În septembrie 1958 a fost invitat să participe în calitate de președinte la al XVIII-lea Congres Internațional de Oftalmologie de la Bruxelles în Belgia, dar guvernul român a refuzat să-i dea un pașaport.

Detenția[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul anului 1958 familia Blatt a înaintat cererea de a părăsi România. Era tocmai la începutul noului val de teroare instaurat de regimul lui Gheorghiu Dej în anii 1958-1961. Nicolae Blatt și soția sa, Marta au fost duși la închisoare, amenințați și torturați penru a fi forțați să mărturisească “legăturile lor criminale cu Imperialismul Occidental”. Printre crimele de care a fost acuzat Blatt erau menționate și relațiile lui cu Curtea Regală Română, activitatea sa imaginară de agent a Wall Streetului, și faptul ca poseda din anii 1930, niște conturi de bancă în Vestul Europei și în Statele Unite. Blatt a fost silit să scrie băncilor respective, și să ceară retrimiterea sumelor de bani aflate acolo în România. Când banii au ajuns în țară, au fost de îndată confiscați de către autorități.

Când Societățile Oftalmologice din vestul Europei, au încetat,de mai multă vreme, să mai primească articole științifice de la Blatt, ele au început să se intereseze care erau motivele. După un timp Blatt și soția lui au fost eliberați din închisoare, dar Blatt nu a mai putut găsi de lucru în aproape nici o instituție medicală. În cele din urmă a găsit un post la o mică policlinică la periferia Bucureștiului.

La intervenția lui Francesco Bietti din Italia, un grup de colegi oftalmologi din Europa și America, s-au întrunit cu prilejul unui Congres Internațional pentru a discuta posibilitățile de a obține aprobarea regimului din România pentru plecarea familiei Blatt în străinătate. Până la urmă, sora Martei Blatt, care trăia în Canada a plătit guvernului român pentru a obține emigrarea familiei. Soții Blatt au părăsit România în 1964.

Viața în exil și decesul[modificare | modificare sursă]

Consulatul francez a accordat familiei Blatt o viză pentru un timp nelimitat, iar profesorul și soția s-au mutat la Paris în august 1964. În octombrie 1964 Nicolae Blatt a fost numit “Gastprofessor für Augenheilkund” - profesor oaspete de oftalmologie la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main, în Germania de vest, și i s-a pus la dispoziție pentru un timp nelimitat un laborator de cercetări la această universitate.

Dupa o scurtă perioadă de activitate și cercetări, Blatt a murit, după o scurtă boală, la vârsta de 74 ani, în data de 15 aprilie 1965, la spitalul Universității din Frankfurt.[5]

Marta Blatt a continuat să trăiască la Frankfurt, unde a murit 7 ani mai târziu, la vârsta de 67 de ani.

Nicolae Blatt a facut parte din comitetele de redacție ale unora din cele mai însemnate reviste din domeniul oftalmologiei din România și de peste hotare ( „Oftalmologia”, București (1954), „Excerpta Medica Ophthalmology” din Amsterdam, „International Journal for Trachoma” din Marsilia, „Ophtalmologica” – din Basel, „L'Aggiornimenti di Terapia Oftalmologica” din Pisa, „Rivista Italiana de Trachoma e di Patologia Oculare virale ed esotica” din Catania, „Ophthalmic Literature” din Londra, Revista de Oftalmologie din București. A fost membru al Societăților franceză, germană (din Heidelberg), italiană de oftalmologie (din Roma), al societății lombarde de oftalmologie din Milano,

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Blatt a publicat 373 de lucrări științifice în diferite jurnale de Oftalmologie internaționale, majoritatea fiind bazate pe cercetările sale. O parte din aceste lucrări au fost republicate in “Cercetări și Studii Oftalmologice.”[20],[21][22]

Selecție de articole[modificare | modificare sursă]

  • Blatt, Nicolaus (28 iulie 1922). "Hebung der Kohlenhydrattoleranz und Verminderung der Glykosurie vor Staroperationen bei diabetischer Stoffwechselstörung". Albrecht von Graefes Archiv für Ophthalmologie (în germană) 108 (3–4): 411–19."Increase of carbohydrate tolerance and reduction of glycosuria before cataract operation in cases of diabetes
  • Blatt, Nicolas (1922). "Kürettage der Bindehaut (abrasio conjunctivae) bei den chronisch-katarrhalischen Conjunctivitiden". Wiener klinische Wochenschrift (în germană) 52 [23]
  • Blatt, Nikolaus (31 martie 1923). "Klinik und Pathologie des primären Lidanthrax". Albrecht von Graefes Archiv für Ophthalmologie (în germană) 111 (1–2): 60–71."Clinical and pathological study of primary anthrax of the eyelids
  • Blatt, Nicholas (1931). "Weakness of Accommodation". Archives of Ophthalmology 5 (3): 362–73. doi:10.1001/archopht.1931.00820030046005.
  • Blatt, Nicholas (1932). "The Correction of High Myopia by Mueller's Contact Glasses". Archives of Ophthalmology 7 (3): 399–417. doi:10.1001/archopht.1932.00820100053008.
  • Blatt, N. (iulie 1949). "La valeur de la malaria-thérapie dans l'atrophie syphilitique des nerfs optiques". Ann. ocul. (în franceză) 182: 513–20.[24]
  • Blatt, N.; Regenbogen, L. (1966). "Le Problème de la fixation eccentrique dans l'amblyopie strabique". Archives d'Ophtalmologie (în franceză) 26 (2): 113–36.[25]
  • Blatt, Nikolaus (1965). "Intraoculare Knochenbildungen: Osseom und Ossifikation". Albrecht von Graefes Archiv für klinische und experimentelle Ophthalmologie (în germană) 168 (2): 220–40. (Postmortem)
  • Blatt, Nikolaus (1965). "Augenhintergrundveränderungen bei hochgradiger Myopie". Klinische Monatsblätter für Augenheikunde (în germană) 146 (3): 391–411.
  • Blatt, N. (1965). "Von isolierter Irisverletzung ausgehende sympatische Ophthalmie". în Jaeger, W. Deutsche Ophthalmologische Gesellschaft, Bericht über die 66. Zusammenkunft in Heidelberg 1964 (pdf) (în germană). Berlin: Springer. pp. 62–66. OCLC 660546114.

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Blatt, Nicolae (redactor)(1935). Cercetări și studii in oftalmologie București: Tiparul Suprema. OCLC 18495910.
  • Blatt, Nicolae (redactor) (1947). La prophylaxie de la cécité en Roumanie (1940–1947) în franceză. București: Imprimeria Națională.[26]
  • Blatt, Nicolae (redactor) (1947). Înființarea unui Institut Central de Oftalmologie

Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Națională.București OCLC 895409163.[25] Blatt, Nicolae (1948). Curs de oftalmologie pentru studenții de medicină . Timișoara. Blatt, Nicolae (1957). Manual de oftalmologie (pentru specializarea și perfecționarea medicilor) 2 volume. București.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nicolae Cajal; Hary Kuller; Federația Comunităților Evreiești din România (2004). Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație. Editura Hasefer. p. 281. ISBN 978-973-630-067-7.
  2. ^ Izsak, Sámuel; Gidó, Attila (October 2003). "Samuel Izsak, Cluj-Napoca, Romania". Centropa (Interview). In the neighboring house there was the doctor’s office of Dr. Miklos [Hungarian for Nicolae] Blatt, a famous ophthalmologist of Jewish origin. While I was still in elementary school, there was an epidemic of contagious ophthalmitis. So our parents, of course, took us to him. He was an outstanding ophthalmologist. Later, after the war, he became a university professor in Temesvar and then he emigrated to Germany. He worked as visiting professor in Frankfurt am Main. Miklos Blatt was also an excellent writer, he published scientific monographs and essays.
  3. ^ Letter from Queen Helen of Romania to Dr. Nicolas Blatt on 23 October 1964.
  4. ^ Thiel, Rudolf; Franceschetti, Adolf (April 1965). "Professor Dr. Nikolaus Blatt zum Gedächtnis". Klinische Monatsblätter fur Augenheilkunde (in German) (Johann Wolfgang Goethe University) 147 (1): 123–24. Am 10 April 1965 starb in Frankfurt a. M. Professor Dr. Nikolaus Blatt, Gastprofessor für Augenheilkunde an der Johann Wolfgang Goethe-Universität. ehem. ordent. Professor der Universität Bukarest. Die auf dieser Weise vielfaltig erhaltener Eindrucke waren Anregungen fur eigene Forschungen und Beobachtungen, die in nahezu 400 wissenschaftlichen Publikationen ihren Niederschlag gefunden haben. Bei einer derartig begabten Persönlichkeit war es nicht verwunderlich, dass sich Nikolaus Blatt schon früh habilitierte. Sein Ruf als Wissenschaftler und als vorbildlicher Arzt waren der Anlass, dass er 1931 zum Königlichen Hofrat für Augen Krankheiten und Augenarzt des Königs Mihail I, und der Königin Helene in Bukarest ernannt wurde. 1946 erhielt er die Berufung als ordentlicher Professor für Augenheilkunde an der Medizinischen Fakultät von Timisoara. Universität Bukarest
  5. ^ Nomination: Ministry of Public Education-Directorate of Higher Education; 9 July 1931, #90653.
  6. ^ "Book reviews: Revista de Oftalmologie". American Journal of Ophthalmology 12. December 1949.
  7. ^ interviu cu Gh.Brătescu în „Realitatea evreiască”, nr.278-279, (1078-1079), 24 iunie-24 iulie 2007, p.13
  8. ^ a b "The Cernovitz Pogrom". The Nizkor Project. Retrieved 4 January 2015
  9. ^ Lee, Arthur Stanley Gould (1956). Helen, Queen Mother of Romania; Princess Of Greece And Denmark. London: Faber and Faber. Queen Helen was under constant surveillance by Antonescu’s agents. She strongly believed that she was in danger of being taken hostage to Germany. (pp. 214, 222 and 223), and Lee, Arthur S Gould (2005). Helen, Queen Mother Of Romania; Princess Of Greece And Denmark [Elena, regina-mamă a româniei prințesă de Grecia și Danemarca : o biografie autorizată]. Translated by Liana Alecu (Romanian translation ed.). Bucharest: Humanitas. ISBN 9789735009007. OCLC 60641997.
  10. ^ Thiel, Rudolf; Franceschetti, Adolf (April 1965)
  11. ^ Munteanu, Mihnea (18 September 2012). "Disciplina de Oftalmologie". Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" Timișoara. Retrieved 4 January 2015
  12. ^ Schneider, Francisc (3 April 2011). "Evocări Timișorene" (pdf). Realitatea Evreiasca (in Romanian). 360–361: 4. De multă admirație s-a bucurat oftalmologul Nicolae Blatt, în continuă legătură științifică cu colegii din Vest, din care cauză a fost etichetat drept cosmopolit.
  13. ^ Crisp (April 1949). "A Rumanian Eye Journal". The American Journal of Ophthalmology. 3 32 (4): 594–95. doi:10.1016/0002-9394(49)90886-7. Now comes a further example of [Blatt's] enterprise in the form of the 1st Romanian Journal entirely devoted to Ophthalmology in the Revista de Oftalmologie.
  14. ^ Book reviews: Revista de Oftalmologie". American Journal of Ophthalmology 12. December 1949]
  15. ^ "Revista de Oftalmologie, Alice R. Deutsch, American Journal of Ophthalmology, December 1949, Series 3, Volume 32, Number 12, Page 1765
  16. ^ Săvulescu, Traian (August 1949). "Pentru o justă orientare a activității științifice în R.P.R.". Revista Științelor Medicale 1 (1): 7, 19. Prin cursul ținut la Institutul Medico-Farmaceutic din Timișoara, dr. N. Blatt a încercat să abată privirile tineretului studios de la izvoarele celei mai înaintate științe, știința sovietică, și să propage idei antipatriotice și antiștiințifice. Secția de Științe medicale a Academiei Republicii Populare Romine consideră că: Revista de Oftalmologie este o imagine tipică a spiritului de ploconire slugarnică față de știința burgheză decadentă din Apus. Dr. N. Blatt, directorul revistei a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe pe tinerii care vor forma cadrele noastre științifice de mîine
  17. ^ Iftimovici, Radu (29 Mai 2013). "Apele freatice ale românismului". Viața Medicală. Zidul dintre cei din lagăr (evident, socialist) și cei din afară a fost cimentat și de lașitatea impardonabilă a unor intelectuali (membri ai Academiei RPR sau veleitari ai palmelor academice) care au semnat in corpore condamnări de tip inchizitorial, cum a fost aceea care l-a lovit pe oftalmologul Nicolae Blatt și revista sa, doar pentru că sumarul publicației a fost reprodus într-o revistă din SUA. În loc să fie un motiv de mândrie că suntem băgați în seamă de o literatură științifică care în superbia ei nu-i prea ia în seamă nici pe europenii din Occident, noi semnăm – academicienii, obedienți – o ignobilă formulare de genul: 'revista Oftalmologia, lăudată de ațâțătorii la un nou război, dovedește ostilitate față de măreața oftalmologie sovietică și față de genialul Filatov, părintele oftalmologiei mondiale.' Îmi vine greu să înșir aici numele semnatarilor
  18. ^ "Dreptate pentru cei neînvinși: Nicolae Blatt o victimă a bolșevizării a României". „Curierul Românesc” 6 (6). iunie 1994. p. 23. „Figura sa ilustră, a cărei clasicitate o pot aprecia studenții și medicii de astăzi, se inscrie în galeria personalităților terorizate și nedreptățite de regimul comunist, dar niciodată învinse. Procedeele prin care Nicolae Blatt a fost declarat dușman și trădător sunt tipic staliniste”.
  19. ^ Luca Pițu „Episodul românesc al lui Roland Barthes” în „Acolada” nr.4 aprilie 2013, p.17
  20. ^ Cercetari si Studii in Oftalmologie. By NICHOLAS BLATT. Bucharest. 1935". British Journal of Ophthalmology (pdf) 20 (8): 490–91. August 1936. This handsome volume of 377 pages is in the Roumanian tongue and we do not claim to be able to read this. Dr. Sanford R. Gifford, of Chicago, provides a foreword in which he emphasises the importance of Dr. Blatt's work as 'an ophthalmologist practising in a relatively small town, far removed from the facilities and contacts of a university clinic, and Dr. Riconte, of Bucharest, has kindly sent us a précis of the contents. The book is very well printed and illustrated, and each chapter besides giving free play to the author's personal views is provided with liberal documentation of those of others.
  21. ^ "Ophthalmology in Roumania". British Journal of Ophthalmology 32 (16): 792. October 1948.
  22. ^ Hollwich, Fritz, ed. (1964). Ophthalmologen-Verzeichnis, Bio und Bibliographie (in German). Stuttgart: Ferdinand Emke. pp. 36–37. OCLC 78484799
  23. ^ "Curetting of the conjunctiva (abrasio conjunctivae) in chronic catarrhal conjunctivitis. Kürretage der Bindehaut". British Journal of Ophthalmology 1925; 9(7): 364.
  24. ^ "The Value of malarial therapy in syphilitic optic atrophy", by N. Blatt". American Journal of Ophthalmology 32(12) December 1949: 1768
  25. ^ publicată post mortem cu următoarea notă biografică : "Le professeur Blatt auteur de cet article, est mort a Francfort le 10 Avril, 1965. Qu'il nous soit permis de saluer ici sa mémoire en évoquant sa carrière. Né en 1890, médecin en 1913, il acheva en 1920 sa spécialisation en ophtalmologie par des séjours en Allemagne, en Bohème, en Suisse, et aux Pays-Bas. Revenu en Roumanie, il obtient en 1946 une chaire de Professeur a Timisoara. Ses publications très étendues couvrent à peu près tous les châpitres de l'Ophtalmologie. Sa culture française lui permettait de rédiger dans notre langue de nombreux articles que nos lecteurs ont été à même de goûter. Il venait à peine de quitter la Roumanie quand il a succombé à Francfort où l'université avait mis une chaire et un laboratoire à sa disposition."
  26. ^ Monitorul Official (in Romanian) CXV (300, Partea IIa): 8166–67. Ascultind expunei facute de Dr. Serban Bratianu (Decanul Facultatti de Medicina, Timisoara) si Professor Dr. Nicolae Blatt, Directorul departamentului de Ofthalmologie, am hotărât să constituim o Societate Română de Oculistică-----Ascultând expuneri făcute de Dr. Șerban Brătianu (Decanul Facultății de Medicină, Timișoara) și Profesor Dr. Nicolae Blatt, Directorul departamentului de Ofthalmologie, am hotărât să constituim o Societate Română de Profilaxia Orbirii