Muntele Vulcan (arie protejată)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Muntele Vulcan
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
MunteleVâlcan (2).jpg
Harta locului unde se află Muntele Vulcan
Harta locului unde se află Muntele Vulcan
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaActual Hunedoara county CoA.svgJudețul Hunedoara
 România
Cel mai apropiat orașBrad
Coordonate46°14′18″N 22°57′41″E () / 46.23833°N 22.96139°E[1]
Suprafață5 ha
Înființare1979, declarat în 2000

Muntele Vulcan (cunoscut de localnici și sub denumirea de Vâlcan sau Cotoncu) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip mixt), situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Buceș.[2]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală reprezintă o masă uriașă de calcare așezată pe cumpăna apelor dinspre Râul Crișul Alb și Arieș. Muntelui Vulcan are o suprafață de 5 ha, acoperită de păduri, pășuni și poieni. Din punct de vedere geologic, muntele este un recif calcaros zoogen-coraligen, cu o textură în bancuri masive stratificate, de culoare galben-cenușie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. În fragmentele desprinse din pereții Vulcanului, se pot observa resturi fosile caracteristice pentru forma de corali, care au generat straturi uriașe de calcare în mîrile calde ale mezozoicului. Pentru valoarea sa peisagistică și geologică, muntele a fost declarat monument al naturii[necesită citare].Muntele Vulcan (1263 m), situat la hotarul dintre județele Hunedoara și Alba, este unul dintre cele mai căutate obiective montane din Apuseni, mai ales de către iubitorii alpinismului. Vezi traseele de cățărare din masiv.

Flora[modificare | modificare sursă]

Sângele voinicului (Nigritella rubra

Vegetația predominantă a muntelui este de făgete pure, existând însă și diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid și tisă. Se întâlnesc de asemenea plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colț. Acesteia i se alătură garofița albă de stânci, sângele voinicului, mătrăguna și numeroasele tufe de liliac. Primele date științifice legate de flora de pe Muntele Vâlcan se găsesc în lucrarile lui J.C. Baumgarten din anul 1816. Ulterior mulți alți cercetători și-au dedicat studiile florei muntelui, concluzionindu-se că inventarul vegetal al Vulcanului numara 435 de specii.

Muntele are izvoare cu apă rece și cristalină (în trecut existau și mori de apă in jurul Vulcanului), peșteri interesante în versanții sudici și nordici, puțin cunoscute și cercetate.

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Accesul spre Muntele Vulcan se face pe DN74 Brad-Abrud, sau de pe teritoriul localităților Blăjeni și Ciuruleasa. Poate fi străbatut cu piciorul în toate anotimpurile anului, cu multă ușurință. Muntele Vulcan oferă excelente condiții pentru practicarea alpinismului. Partea sa estică, în zona stâncăriilor, are trasee pitonate.

De pe vârfurile Căprăreasa și Caprifoiul se văd: culmea teșită de origine calcaroasă a Brădișorului, casele răzlețe ale cătunelor sau satelor Grohoțele, Cornățel, Serbaia, Porcurea și Tarnița, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece șoseaua ZlatnaAbrud, Roșia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud și culmile Masivului Retezat.

Atractii turistice in apropiere[modificare | modificare sursă]

Există trasee turistice marcate care urcă pe brânele de la baza pereților estici, dar accesul din această direcție până pe platoul împădurit este ceva mai dificil. De obicei urcarea pe platou se face pe spinările vestice. Oamenii care aleg să vină aici pentru panoramă impresionantă de pe Muntele Vulcan au însă un impediment: în apropierea obiectivului turistic nu există locuri de cazare, soluția fiind camparea.

Aproape de Muntele Vulcan se află Pădurea de mesteceni de la Cornițel și Pădurea de tei de la Mihăileni, care adaugă culoare zonei. Alte obiective din comuna Buceș sunt Vf. Brădișor – Bulzul calcaros Brădișor, acoperit parțial de păduri de foioase, Vf. Fericeaua, Dealul Dusului cu urme de ziduri ale cetății “Dusu”, situată la extremitatea satului Dupăpiatră, Cascada „Săritoarea” din Stănija ș.a (sursa).

În plus, la multe din gospodăriile din localitățile Buceș, Blăjeni, Ciuruleasa, se pot admira țesături, cuverturi, cergi, prosoape, costume populare, cu amprenta specifică zonei Țării Moților Crișeni. Localnicii pot oferi produse tradiționale, țuică de prune, mere, pere, miere de albine, dulcețuri tradiționale din fructe de grădina sau din fructe de pădure ș.a.

Vulcanul este un munte care impresionează prin sălbăticia peisajelor, iar pentru a-l cunoaște, va trebui să ne alocăm măcar o jumătate de zi.

Din Pasul Buceș-Vulcan urcă în comun mai multe trasee turistice: PR (Circuitul Mic al Muntelui Vulcan), PA (Circuitul Vârfului Vulcan), TG (Circuitul Mare al Muntelui Vulcan) - pe pante mai domoale și varianta PG, mai dificilă, de acces direct pe platou (Poteca alpiniștilor).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]