Peștera Bolii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Peștera Bolii este o străpungere naturală accesibilă pe toata lungimea ei, una din puținele peșteri de acest fel din țară. (ex.Peștera Cetatea Rădesei)

Peștera Bolii
Generalități
Localizare Municipiul Petroșani, judetul Hunedoara
Adâncime -3 m
Lungime 455 m
Altitudine 720 m.d.M.
Coordonate 45°27′12″N 23°19′05″E / 45.45333°N 23.31806°E / 45.45333; 23.31806
Descoperire evul mediu
Geologie Calcar
Număr de intrări 2
Observații Peșteră activă [1]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Peștera este situată în partea de nord orașului Petroșani, la 6km de acesta, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Țara Hațegului, în locul unde se întâlnesc Munții Retezatului cu cei ai Sebeșului.

Toponomie[modificare | modificare sursă]

Numele peșterii vine probabil de la familia Bolia care a avut înca din secolul XV-lea proprietăți de pământ și păduri în zonă.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Peștera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la baza și 10 m înalțime. Galeria principală a peșterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lărgindu-se în adevarate săli spațioase. Formațiuni de scurgere apar în locurile înalte și pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboara dor 3 m. La eșire din peștera pârâul poartă numele de Galbina.

Eveniment in Peștera Bolii

Condiții de vizitare[modificare | modificare sursă]

Prin anii ´60 peștera a fost amenajată cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peștera a fost abandonată până de curând când speologii locali de la Asociația PETRO-AQUA, au trecut la reamenajare. Au fost montate podețe care ușurează parcurgerea întregului gol subteran fără pericol.

Manifestari artistice[modificare | modificare sursă]

Înca din perioada interbelică în cea mai mare sală a peșterii au fost organizate concerte muzicale. Sala a fost denumită Sala de concert și dans ca urmare a acusticii deosebite de care a dat dovadă. În anul 2007 în ziua de 1 mai tot în spiritul tradiției s-au desfășurat manifestări artistice atât în interiorul peșterii cât și în afara ei.

Biologie[modificare | modificare sursă]

Au fost identificate două specii de lilieci foarte rare.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Este o peșteră care are curs de apă permanent

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marcian Bleahu 1976 Peșteri din Romania.
  • T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984
  • Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
  • Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
  • Federatia Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrala de Speologie Sportiva - colectia Buletinului speologic informativ
  • colectia revistei Speotelex

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje