Mihail Lomonosov

Mihail Vasilievici Lomonosov (în rusă Михаи́л Васи́льевич Ломоно́сов, n. , Mishaninskaya(d), Archangelgorod Governorate(d), Țaratul Rusiei – d. , Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un savant, poet și filolog rus.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Lomonosov s-a născut în Gubernia Arhanghelsk într-o familie de țărani. Din copilărie se ducea împreună cu tatăl său în largul mării să prindă pește. Băiatul a învățat de timpuriu să citească și dorea nespus de mult să învețe mai departe. La 12 ani Lomonosov fuge de acasă la Moscova pentru a învăța. Se duce până acolo pe jos, însoțind niște care cu pește înghețat.
Ca să poată intra la academia Slavo-Greacă-Latină din Moscova, el a fost nevoit să se dea drept fecior de nobil, căci ușa academiei era închisă pentru un băiat țăran. Șase ani mai târziu, drept răsplată pentru succesele sale remarcabile, Mihail Lomonosov a fost trimis în Germania la Christian Wolff, ca să studieze mineralogia și chimia.
Contribuții
[modificare | modificare sursă]
După ani de muncă încordată pe făgașul științei Lomonosov devine unul din cei mai mari învățați.
E greu de închipuit cum un singur om a putut să facă atât de mult în domeniul științei, în literatură și în artă. Un istoric francez credea că în Rusia sunt doi Mihail Lomonosov – unul învățat și chimist, iar celălalt scriitor. Dar poetul și chimistul erau de fapt unul singur, Mihail Lomonosov. În plus el mai era și fizician, pictor, geograf, istoric, promotor al culturii și om de stat.
Fizică
[modificare | modificare sursă]Experiențele în domeniul fizicii și chimiei pe care Lomonosov le făcea în laboratorul său se caracterizau printr-o mare precizie. Odată a cântărit un vas închis ermetic conținând bucățele mici de plumb și apoi l-a încălzit până la roșu, până ce bucățele de plumb s-au acoperit cu un sloi alb; cântărind din nou vasul a observat că acesta nu și-a schimbat greutatea. Astfel a descoperit sau intuit una din legile de bază ale naturii, legea conservării masei substanțelor[13]. Numai această singură descoperire ar fi fost de ajuns pentru a-l considera pe Lomonosov un mare savant.
Lomonosov afirma că toate corpurile sunt compuse din particule minuscule, numite molecule și atomi[14][15][16]
Chimie
[modificare | modificare sursă]Lomonosov a fost printre primii care au consemnat solidificarea mercurului. A susținut originea organică a solului și a combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale).
Astronomie
[modificare | modificare sursă]Lomonosov a proiectat și a construit un telescop pentru observarea stelelor și a planetelor. Cu ajutorul acestui telescop el a descoperit că planeta Venus este înconjurată de atmosferă ca și Pământul nostru. Astronomii au izbutit să repete această observare după mai mult de o sută de ani.
Toată viața sa Lomonosov și-a dedicat-o dezvoltării științei. El a afirmat că Universul este infinit. El a mai afirmat că tot ce există: pământul, planetele, se schimbă și se dezvoltă când spre bine, când spre rău.
Geografie și explorare
[modificare | modificare sursă]În anul 1764, Lomonosov a organizat o expediție pentru a găsi Pasajul de Nord-Est între oceanele Atlantic și Pacific, navigând de-a lungul coastei de nord a Siberiei.[17]
Scrieri literare
[modificare | modificare sursă]- 1739: Epistola despre regulile prozodiei ruse (Письмо о правилах российского стихотворства, Pismo o pravilah rossiiskogo stihotvorstva), considerații teoretice asupra literaturii clasice.
- 1748: Retorica (Риторика, Ritorika), tratat exemplificat cu versuri proprii și care fundamentează principiile versului tonic
- 1750: Tamira și Selim ("Tamira i Selim"), tragedie
- 1752: Epistola despre foloasele sticlei (Письмо о пользе стекла, Pismo o polse stekla), poezie în tradiția barocă
- 1752: Demofont
- 1755: Gramatica rusă ("Rossiiskaia grammatika"), lucrarea prin care a inițiat studiul științific al limbii ruse
- 1756/1761: Petru cel Mare (Пётр Великий, "Piotr Veliki")
- 1757: Imnul bărbii (Гимн бороде, "Gimn borode").
Prin operele sale literare, Lomonosov a contribuit la crearea limbii literare, fiind supranumit părintele literaturii ruse moderne.
Apreciere
[modificare | modificare sursă]Lomonosov a depus multe eforturi pentru a deschide prima Universitate de Stat din Rusia, care astăzi se compară cu cele mai bune universități din lume și poartă numele lui.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Mihail Lomonosov” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ a b c d „РБС / Ломоносов, Михаил Васильевич”, Russian Biographical Dictionary, Volume 10 (în rusă), Wikidata Q21596809
- ^ a b „Педагоги и психологи мира” (în rusă). Wikidata Q126722605. Arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). - ^ http://www.st-petersburg-essentialguide.com/bridges-in-saint-petersburg.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Notable Names Database” (în engleză). Notable Names Database. Wikidata Q1373513.
- ^ „Fast 500 Jahre international – Ausländische Studierende und Professoren an der Marburger Universität” (în germană). Accesat în .
- ^ „Mathematics Genealogy Project ID”. Wikidata Q118862191. Accesat în .
- ^ Летопись Российской академии наук. Т. VII. 1946—1953 (în rusă). Moscova: Archive RAS[*]. . p. 713. ISBN 978-5-6046932-6-1. Wikidata Q137170397.
- ^ „Mihail Lomonosov” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.
- ^ „Stepan Rumovsky” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în .
- ^ a b c Leo van de Pas (). „Mihail Lomonosov” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
- ^ „Mihail Lomonosov”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ^ Brezeanu, MECh 1974
- ^ Gheorghe Bratescu, Personalități ale științei, București, 1977
- ^ Șt. Balan (red. principal), Dicționar cronologic al științei și tehncii universale
- ^ Calendar Național, Ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Chișinău, 2001, p. 269-270
- ^ 200 întrebări și răspunsuri: Călători și Exploratori. Cluj-Napoca: Maxim Bit. p. 29. ISBN 978-606-549-008-6.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Aurel Avramescu, Virgil Cândea, Introducere în documentarea științifică, Editura Academiei RPR, 1960
- Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 311
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Nașteri în 1711
- Decese în 1765
- Chimiști ruși
- Fizicieni ruși
- Astronomi ruși
- Geografi ruși
- Inventatori ruși
- Poeți ruși
- Lingviști ruși
- Membri ai Academiei de Științe din Sankt Petersburg
- Membri ai Academiei Regale Suedeze
- Iluminism
- Fizicieni din secolul al XVIII-lea
- Oameni de știință ruși din secolul al XVIII-lea
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Eponime ale asteroizilor
