Lista principilor Transilvaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă a principilor Transilvaniei, cu portrete și cronologie.

Secolul al XVI-lea[modificare | modificare sursă]

Blazon Domnie Portret Prinț Data și locul

nașterii / Părinți

Căsătorit cu Deces Note Sursă
1570-1571
John Sigismund Zápolya
 Ioan Sigismund Zápolya 7 iulie 1540, la
Buda (azi, Ungaria)
fiul lui Ioan I al Ungariei (Ioan Zápolya I)
și al Isabelei de Polonia (Isabella Jagello) 		a murit necăsătorit 14 martie 1571, la

Alba Iulia (azi, România)

fostul rege ales al Ungariei
(1540-1551, 1559-1570) 		[1] [2]
1576-1586
Stephen Báthory
 Ștefan Báthory 27 septembrie 1527, la Șimleu Silvaniei (azi, jud. Sălaj)

fiul lui Ștefan Báthory de Șimleu (sau Ștefan al VIII-lea Báthory) și al Ecaterinei Telegdi

Anna Jagiello sau Anna de Polonia (1576), fără copii 12 decembrie 1586, la Grodno (azi, Belarus) fost voievod al Transilvaniei (1571- 1576);
de asemenea, rege al Poloniei (1576-1586) 		[3] [4] [5]
1586-1598
Sigismund Báthory
 Sigismund Báthory 1572, la Oradea (azi, România)

fiul lui Cristofor Báthory și al Elisabetei (Erzsébet) Bocskai

Maria Cristina de Austria (1595), fără copii 27 martie 1613, la Praga (azi, Cehia) prima domnie; nepotul lui Ștefan Báthory, a fost voievod al Transilvaniei (1581-1586);

a abdicat pentru ducatele din Opole și Ratibor

[3] [6] [7]
1598
Transilvania este administrată de către comisarii imperiali în numele lui Rudolf al II-lea, împăratul romano-german [8]
1598 - 1599
Sigismund Báthory
 Sigismund Báthory 1572, la Oradea

fiul lui Cristofor Báthory și al Elisabetei (Erzsébet) Bocskai

Maria Christina de Austria (1595), fără copii 27 martie 1613, la Praga a doua domnie; abdicat în favoarea vărului său, Andrei Báthory [6] [8]
1599
Andrew Báthory
 Andrei Báthory 1566, la Șimleu Silvaniei

fiul lui Andrei Báthory și al Margitei Majláth

necăsătorit 3 noiembrie 1599, la Sândominic (azi, jud. Harghita) nepotul domnitorului Ștefan Báthory, vărul prințului Sigismund Báthory; fost cardinal;

ucis de secui, după înfrângerea sa de către voievodul muntean Mihai Viteazul, în bătălia de la Șelimbăr

[9] [10]
1600
Transilvania este administrată de Mihai Viteazul, voievodul Țării Românești, recunoscut de Dietă drept guvernator imperial al lui Rudolf al II-lea, împăratul romano-german. În plus, Mihai Viteazul a ocupat Țara Moldovei în 1600 și a fost, între 6 iunie 1600 și decembrie 1600, prin "harul lui Dumnezeu, domnitor al Țării Românești, al Transilvaniei și al Țării Moldovei". În corespondența sa cu împăratul Rudolf al II-lea, el se purta mereu ca un locum tenens ("locțiitor", "locotenent") al împăratului. [11] [12] [13]

Secolul al XVII-lea[modificare | modificare sursă]

Domnie Domnie Portret Prinț Data și locul

nașterii / Părinți

Căsătorit cu Deces Note Sursă
1600-1601
Transilvania (sau părți din Transilvania) este administrată de generalul Giorgio Basta în numele lui Rudolf al II-lea, împărat romano-german [11]
1601-1602
Sigismund Báthory
 Sigismund Báthory 1572, la Oradea Christopher Báthory & Erzsébet Bocskai Maria Christina de Austria (1595), fără copii 27 martie 1613, la Praga a treia domnie; fuge în străinătate după ce este înfrânt de Mihai Viteazul în Bătălia de la Guruslău, dar, la scurt timp, s-a întors, apoi abdică [6][14]
1601-1603
Transilvania (sau părți din Transilvania) este administrată de generalul Giorgio Basta în numele lui Rudolf al II-lea, împărat romano-german [15]
1603
Mózes Székely
 Moise Secuiul c. 1553, la Lueta (azi, jud. Harghita)

fiul lui Ioan Székely (Secuiul)

necunoscut (prima căsătorie)

Anna Korniș (a doua căsătorie) (c. 1585), 1 copil

17 iulie 1603, la Brașov (azi, România) [16] sprijinit de guvernatorul otoman al Pașalâcului de Timișoara, îl învinge pe Giorgio Basta;

primind ahidnâme de la sultanul Mehmed al III-lea, este declarat prinț de "Dieta de pe câmpul militar".

Omorât în Bătălia de la Brașov, unde este înfrânt de domnitorul muntean Radu Șerban și de aliații săi secui.

[15][17]
Iulie 1603 – septembrie 1603
În Transilvania domnește Radu Șerban, domnitor al Ungro-Vlahiei, cu titlul de voievod. [18]
Septembrie 1603 – 1604
Transilvania (sau părți din Transilvania) este administrată de generalul Giorgio Basta în numele lui Rudolf al II-lea, împărat romano-german [19]
1605-1606
Stephen Bocskai
 Ștefan Bocskai 1 ianuarie 1557, la Cluj-Napoca (azi, România)

fiul lui Gheorghe Bocskai și al Cristinei Sulyok

Kata Hagymássy (1583), fără copii 29 decembrie 1606, la Košice (azi, Slovacia) unchi matern al prințului Sigismund Báthory; ales prinț al Ungariei (1605-1606) [20][21]
1607-1608
Sigismund Rákóczi
 Sigismund Rákóczi 1544, la Felsővadász (azi, Ungaria)

fiul lui János Rákócsi și al Sárei Némethy

Iudita Bekény (prima căsătorie) (1587), 1 copil;

Anna Gerendi (a doua căsătorie (1592), 3 copii;

Borbála Telegdy (a treia căsătorie (1596), fără copii

5 decembrie 1608, la Felsővadász baron (1588);

a abdicat în favoarea lui Gabriel Báthory; tatăl lui Gheorghe Rákóczi I 		[22][23]
1608-1613
Gabriel Báthory
 Gabriel Báthory 15 august 1589, la Oradea

fiul lui Ștefan Báthory și al Suzanei Bebek

Anna Palocsai-Horváth (1607), fără copii 27 octombrie 1613, la Oradea tatăl său este nepotul principelui Ștefan Báthory, el însuși este nepotul principelui Andrei Báthory care e, în același timp, voievod muntean (1611); alungat de trupele otomane care îl susțineau pe Gabriel Bethlen; ucis de haiduci [24][25]
1613-1629
Gabriel Bethlen
 Gabriel Bethlen 15 noiembrie 1580, la Ilia (azi, jud. Hunedoara)

fiul lui Farkas Bethlen și al Druzsinei Lázár

Suzana Károlyi (prima căsătorie) (1605), copii (toți decedați)

Ecatherina de Brandenburg, fără copii

15 noiembrie 1629, la Alba Iulia ales cu sprijin otoman ; ales și rege al Ungariei (1620-1621);

conform Păcii de la Nikolsburg din 1621, devine și duce de Opole și Ratibor în Silezia (1621-1629); conform aceleiași păci, 7 comitate (Abaúj, Bereg, Borsod, Szabolcs, Sătmar, Ugocea, și Zemplén) sunt adăugate principatului pe perioada vieții.

[26][27]
1629 - 1630
Catherine of Brandenburg
 Ecaterina de Brandenburg 28 mai 1604, la Brandenburg an der Havel (azi, Germania)

fiică a lui Ioan Sigismund, Elector de Brandenburg, și al Annei a Prusiei

Gabriel Bethlen (prima căsătorie) (1626), fără copii

Franz Karl von Sachsen-Lauenburg (1639)

27 august 1649, la Schöningen (azi, Germania) Văduva principelui Gabriel Bethlen; dreptul de a succeda soțului aprobat de Dietă (1626); i se spunea "Prințe !", în loc de "Prințeso !"; abdică [28][29]
1630
Stephen Bethlen
 Ștefan Bethlen 1584, la Ilia (azi, România)

fiul lui Farkas Bethlen și al Druzsina Lázár

Cristina Csáky (prima căsătorie), fără copii;

Ecaterina Károlyi (a doua căsătorie), fără copii

10 ianuarie 1648, la Ecsed (azi, Ungaria) Fratele principelui Gabriel Bethlen; ales de Dietă, dar, mai târziu, contestat de Gheorghe Rákóczi I [28][30]
1630 - 1648
George I Rákóczi
 Gheorghe Rákóczi I 8 iunie 1593, la Szerencs (azi, Ungaria)

fiul lui Sigismund Rákóczi
și al Annei Gerendi

Suzana Lorántffy (1616), 4 copii 11 octombrie 1648, la Alba Iulia Fiul principelui Sigismund Rákóczi [31]
1648 - 1657
George II Rákóczi
 Gheorghe Rákóczi al II-lea 30 ianuarie 1621, la Sárospatak (azi, Ungaria)

fiul lui Gheorghe Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy

Sophia Báthory (1643), 2 copii 7 iunie 1660, la Oradea prima domnie;

Fiul principelui Gheorghe Rákócz I; ales prinț de Dietă în timpul vieții tatălui său (1642), recunoscându-i-se dreptul de succesiune; detronat de Marele Vizir otoman Mehmed Köprülü. 		[32][33]
(neinstalat)
Francis I Rákóczi
 Francisc Rákóczi I 24 februarie 1645, la Alba Iulia

fiul lui Gheorghe Rákóczi al II-lea și al Sophiei Báthory

Contesa Ilona Zrínyi (1666), 4 copii 8 iulie 1676, la Zborov (azi, Slovacia) ales prinț de Dietă în timpul vieții tatălui său (1652), recunoscându-i-se dreptul de succesiune; nu a mai domnit din cauza detronării tatălui său. [34]
1657-1658
Francis Rhédey
 Francisc Rhédey 1610, la Oradea

fiul lui Francis Rhédey și al Katei Károlyi

Druzsina Bethlen, 1 copil 7 mai 1667, la Huszt (azi, Ucraina) ales prinț de Dietă împotriva lui Gheorghe Rákóczi al II-lea la ordinul Sublimei Porți [35]
1658
George II Rákóczi
 Gheorghe Rákóczi al II-lea 30 ianuarie 1621, la Sárospatak

fiul lui George Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy

Sophia Báthory 1643, 2 copii 7 iunie 1660, la Oradea a doua domnie;

ales din nou prinț de Dietă; alungat de trupele otomane 		[32]
1658-1659
Ákos Barcsay
 Acațiu de Bârcea c. 1610, azi în jud. Hunedoara

fiul lui Sándor Barcsay și al Erzse Palatics

Elisabeta (Erzsébet ) Szalánczy (prima căsătorie), fără copii

Izabella Bánffy (1660), fără copii

iulie 1661, la

Cozma (jud. Mureș, România)

prima domnie;

sprijinit de Poarta Otomană, apoi ales de Dietă împotriva lui Gheorghe Rákóczi al II-lea;

în timp ce îi făcea o vizită guvernatorului turc al Pașalâcului Timișoarei, oponentul său s-a reînscăunat prinț al Transilvaniei 		[36]
1659 - 1660
George II Rákóczi
 Gheorghe Rákóczi al II-lea 30 ianuarie 1621, la Sárospatak

fiul lui George Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy

Sophia Báthory (1643), 2 copii 7 iunie 1660, la Oradea a treia domnie;

ales prinț de Dietă; învins în bătălia de la Florești (jud. Cluj) 		[32]
1660
Ákos Barcsay
 Acațiu de Bârcea c. 1610, azi în jud. Hunedoara

fiul lui Sándor Barcsay și al Erzse Palatics

Elisabeta

(Erzsébet) Szalánczy (prima căsătorie), fără copii;

Izabella Bánffy (a doua căsătorie)(1660), fără copii

iulie 1661, la Cozma

(jud. Mureș, România)

a doua domnie; reinstalat de Sublima Poartă; abdică [36]
1661 - 1662
John Kemény
 Ioan Kemény 14 decembrie 1607, la Bichiș (jud. Mureș)

fiul lui Balthasar Kemény și al Zsófiei Tornyi

Zsuzsa Kállai (prima căsătorie) (1632), 1 copil;

Anna Lónyay (1659), 1 copil

22 ianuarie 1662, la Seleușul Mare (jud. Mureș) [37]
1661 - 1690
Michael I Apafi
 Mihail I Apafi 3 noiembrie 1632, la Gherla (azi, România)

fiul lui Gheorghe Apafi și al Borbálei Petki

Anna Bornemissza, 9 copii 15 aprilie 1690, la Făgăraș (azi, România) [38]
1690 - 1696 ori 1701
Michael II Apafi
 Mihail al II-lea Apafi 13 octombrie 1676, la Alba Iulia

fiul al Mihail Apafi I și al Annei Bornemissza

Contesa Kata Bethlen (1694), fără copii 1 februarie 1713, la Viena (azi, Austria) Fiul prințului Mihail Apafi I; ales prinț de Dietă în timpul vieții tatălui său (1681) ca recunoaștere a dreptului său la succesiune; nu a apucat să domnească întrucât îm 1696 a fost dus cu forța la Viena, pe motiv că s-a însurat fără aprobarea împăratului Leopold I; a renunțat la titlu în 1701 [39]
1690
Emeric Thököly
 Emeric Thököly 25 septembrie 1657, la Kežmarok (azi, Slovacia)

fiul Contelui Ștefan Thököly și al Máriei Gyulaffi

Contesa Ilona Zrínyi (1683), 2 copii 13 februarie 1705, la İzmit (azi, Turcia) Declarat rege vasal al Ungariei de Sus de către sultanul Mehmed al IV-lea, nu a fost niciodată ales sau încoronat [40]

Secolul al XVIII-lea[modificare | modificare sursă]

Blazon Domnie Portret Prinț Data și locul

nașterii / Părinți

Căsătorie Deces Note Sursă
1704 - 1711
Francis II Rákóczi
 Francisc Rákóczi al II-lea 27 martie 1676, la Borša (azi, Slovacia)

fiul lui Francisc Rákóczi I și al Contesei Ilona Zrínyi

Charlotte Amalie de Hessen-Rheinfels-Wanfried (1694), 4 copii 8 aprilie 1735, la Tekirdağ (azi, Turcia) Fiul prințului Francisc Rákóczi I [41]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Markó 2000, p. 110.
  2. ^ Barta 1994, pp. 252., 259-260.
  3. ^ a b Szegedi 2009, p. 101.
  4. ^ Markó 2000, pp. 99-100.
  5. ^ Barta 1994, pp. 260., 264-265.
  6. ^ a b c Markó 2000, pp. 101-102.
  7. ^ Barta 1994, pp. 263., 293-295.
  8. ^ a b Barta 1994, p. 295.
  9. ^ Markó 2000, pp. 97-98.
  10. ^ Barta 1994, pp. 295-296.
  11. ^ a b Barta 1994, p. 296.
  12. ^ Markó 2000, pp. 112-113.
  13. ^ Pop 2009, pp. 82-83.
  14. ^ Barta 1994, pp. 296-297.
  15. ^ a b Barta 1994, p. 297.
  16. ^ Brașov
  17. ^ Markó 2000, p. 120.
  18. ^ [1]
  19. ^ Markó 2000, p. 97.
  20. ^ Markó 2000, pp. 104-105.
  21. ^ Barta 1994, pp. 293., 298-299.
  22. ^ Markó 2000, pp. 118-119.
  23. ^ Barta 1994, pp. 304-305.
  24. ^ Markó 2000, pp. 98-99.
  25. ^ Barta 1994, pp. 305-309.
  26. ^ Markó 2000, pp. 102-103.
  27. ^ Barta 1994, pp. 314-315., 321-324.
  28. ^ a b Markó 2000, p. 104.
  29. ^ Barta 1994, pp. 314-315., 325-326. Deák 2009, pp. 82-83., 85., 88., 93.
  30. ^ Barta 1994, p. 326.
  31. ^ Markó 2000, pp. 115-117.
  32. ^ a b c Markó 2000, pp. 117-118.
  33. ^ Barta 1994, pp. 352., 356.
  34. ^ Markó 2000, p. 113.
  35. ^ Markó 2000, p. 119.
  36. ^ a b Markó 2000, pp. 96-97.
  37. ^ Markó 2000, pp. 110-111.
  38. ^ Markó 2000, pp. 94-95.
  39. ^ Markó 2000, p. 95.
  40. ^ Markó 2000, pp. 120-122.
  41. ^ Markó 2000, pp. 113-115.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lista_principilor_Transilvaniei&oldid=15130344