Lepus townsendii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Lepus townsendii
White tailed jackrabbit 20140530.jpg
Stare de conservare
Status iucn3.1 LC ro.svg
Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Lagomorpha
Familie: Leporidae
Gen: Lepus
Specie: L. townsendii
Nume binomial
Lepus townsendii
(Bachman, 1839)[2]
White-tailed Jackrabbit area.png
Arealul speciei Lepus townsendii

Lepus townsendii este o specie de mamifere din familia iepurilor, Leporidae.[2] Este găsită în Canada și SUA. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat această specie ca fiind neamenințată cu dispariția.[1]

Taxonomie[modificare | modificare sursă]

În anul 1964, Gureev a plasat specia Lepus townsendii în subgenul Proeulagus sub denumirea Lepus campestris, iar în anul 1998, Averianov a plasat-o în Eulagos.[2] Există două subspecii recunoscute ale speciei Lepus townsendii: Lepus townsendii campanius și Lepus townsendii townsendii.[1][2]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Lepus townsendii este o specie de dimensiune mare din genul Lepus, dar Lepus arcticus și Lepus othus, două specii care sunt găsite mai departe înspre nordul Americii de Nord, au mărime mai mare. Lungimea unui astfel de iepure este la maturitate 56–65 cm, incluzând o coadă ce măsoară 6,6–10,2 cm, iar greutatea este 2,5–4,3 kg. Din iarnă până în primăvară, greutatea tinde să crească la femele datorită pregnanței, dar scade din cauza stresului provocat în competițiile de împerechere la masculi. Prin urmare, femele din Iowa au ajuns să cântărească în medie 3,600 g iarna și 3.800 g primăvara, iar masculii în medie 3.400 g iarna și 3.100 g primăvara.[3] La cea mai nordică extremitate a arealului său, poate fi de aproape două ori mai mare decât în mijlocul arealului său. În Saskatchewan, au fost înregistrate specimene rare care întreceau 9 kg. Urechile sale gri, mari și distinctive cu vârfuri negre sunt maro-castanii și albe înăuntru. Picioarele din spate îi sunt lungi și puternice, lucru caracteristic iepurilor din genul Lepus. Spatele, coastele și membrele sunt maro-închise sau maro-cenușii, iar părțile inferioare sunt de o nuanță pală de gri. Urechea, pornind de la crestătură, măsoară 10–11,3 cm, pe când labele picioarelor din spate măsoară 14,5–16,5 cm. Coada este albă, deasupra cu o dungă centrală închisă. Femelele sunt ceva mai mari decât masculii. În populațiile din nord, acești iepuri năpârlesc, iar corpul lor devine alb peste tot, cu excepția urechilor.[4] În general, nu scot niciun sunet, dar emit un țipăt strident dacă sunt răniți sau amenințați.[5]

Răspândire și habitat[modificare | modificare sursă]

Lepus townsendii este originară din părți ale vestului și centrului Americii de Nord. Arealul său cuprinde Columbia Britanică, Alberta, Saskatchewan, Manitoba și Ontario din Canada și Washington, Oregon, California, Nevada, Utah, Idaho, Montana, Wyoming, Colorado, New Mexico, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Nebraska, Kansas, Minnesota, Wisconsin, Iowa, Missouri și Illinois din Statele Unite ale Americii. Se găsește pe câmpii și în prerii și pe pajiști alpine cu conifere dispersate aflate la o altitudine de până la circa 3.100 m în Colorado.[1] Cea mai ridicată înălțime la care a fost găsit un specimen din această specie este 4.319 m pe Vârful Bross, Colorado, iar cea mai joasă este 30 m în altă locație. Lepus townsendii este ceva mai mare decât Lepus californicus și unde arealurile lor se suprapun, sunt segregate de habitatul lor, căci L. townsendii tinde să trăiască la altitudini mai mari, pe când L. californicus în habitate aride situate mai jos.[6]

Acești iepuri sunt adesea observați în parcuri urbane și în parcuri suburbane în vestul Canadei. Oamenii văd des iepurași singuri ziua și primăvara, și presupun în mod eronat că sunt abandonați de mamele lor. Edmonton Humane Society a emis declarații publice cerând ca iepurașii să nu fie aduși în adăposturi pentru animale.[7]

Specimen de Lepus townsendii în zăpadă în Seedskadee National Wildlife Refuge, Wyoming

Comportament și reproducere[modificare | modificare sursă]

Iepuri din Lepus townsendii sunt nocturni, în timpul zilei stând într-o adâncitură puțin îngustă ascunsă în sol sub vegetație, iar pe la amurg se ivește pentru a se hrăni. Adânciturile acestea au 46–61 cm în lungime, 20–30 cm în lățime și până la 20 cm în adâncime.[8] Adesea, căi discernabile duc departe de adâncitură și altele printre plante în locurile de hrănire frecvent vizitate. În zăpada din timpul iernii, adânciturile sunt interconectate, cu structuri ca de peșteră. Comportamentul acestor iepuri este solitar. Se hrănesc cu ierburi și alte plante verzi, incluzând culturi cultivate. În partea de sud a statului Colorado, începând cu vara și continuând cu toamna până iarna, dieta variază de la 70 % (vara) până la 4 % (iarna) în anumite⁠(en) plante erbacee, de la 43 % (toamna) până la 4 % (iarna) în ierburi și de la 76 % (iarna) până la 7 % (vara) în plante din desișuri. În timpul iernii, dieta sa include muguri, crenguțe și scoarță.[4] Tinde să fie mai selectivă în obișnuințele sale în hrănire față de Lepus californicus, ceea ceea ce o dezavantajează acolo unde arealurile lor se suprapun.[6] Vederea sa este bună, auzul excelent și mustățile îi sunt sensibile și probabil este capabilă să detecteze indicii olfactivi cu privire la faptul dacă un alt iepure este gata să se reproducă.[5]

Sezonul de reproducere este variabil și depinde de latitudine și factori ai mediului înconjurător; se extinde din februarie până în iulie în diferite părți ale arealului.[6] Câțiva masculi pot concura agresiv pentru a atrage atenția unei femele aruncându-se unul asupra altuia, sărind și înghiontindu-se. Ovulația de către femeie are loc după copulație. Perioada de gestație este de în jur de 42 de zile și în pregătire pentru naștere, femela pregătește un cuib căptușit cu blană sub vegetație deasă. Un rând de pui poate consta în până la 11 pui, cu toate acestea, 4 sau 5 este un număr întâlnit mai des. Juvenilii cântăresc circa 100 g. Puii au ochii deschiși și au blană peste tot direct de la naștere și imediat încep să meargă împrejur. Încep să caute hrană pe la vârsta de două săptămâni și sunt înțărcați pe la patru săptămâni. Pe la vârsta de șapte luni ating maturitatea sexuală, dar nu se reproduc până la anul de după nașterea lor.[5]

Ecologie[modificare | modificare sursă]

Iepuri din Lepus townsendii influențează compoziția vegetației terenurilor prin activitatea lor selectivă de a mânca vegetație. Reprezintă o pradă importantă pentru variați prădători mamiferi. Se întâmplă ocazional ca Vulpes vulpes și Urocyon cinereoargenteus să prindă adulți de dimensiune mare. Probabil reprezintă o pradă mai importantă pentru carnivore de mărime medie Taxidea taxus, Canis latrans și Lynx rufus și pradă suplimentară mică pentru unele mari precum Puma concolor și Canis lupus.[9] Șerpii îi atacă uneori (de obicei pe cei mai tineri), iar printre păsările care îi vânează se numără vulturi, anumite păsări din familia Accipitridae și bufnițe. Păsările din specia Aquila chrysaetos sunt singurii prădători zburători care sunt destul de mari pentru a prinde în mod regulat iepuri din specia L. townsendii dezvoltați complet, cu toate că Buteo regalis și Bubo virginianus pot prinde ocazional un adult, deși aceste două specii din urmă și alte păsări răpitoare atacă de obicei juvenili.[10][11][12] Încearcă să evite detectarea, ghemuindu-se în vegetație unde coloritul lor criptic îi face dificil de observat. Se pot furișa, dar dacă sunt detectați saltă cu viteză, adoptând o traiectorie în zig-zag. Pot alerga cu o viteză de maxim 55 km/h și sălta până la 5 m.[5] Sunt de asemenea vânați și mâncați de oameni.[5]

Stare de conservare[modificare | modificare sursă]

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat specia Lepus townsendii ca fiind neamenințată cu dispariția pentru că are un areal extins și este destul de comună de-a lungul majorității arealului său. Mărimea populației poate scădea ușor, dar nu la o rată care ar justifica includerea speciei într-o categorie amenințată.[1]

În Wyoming, totuși, a devenit rară în Parcul Național Grand Teton, unde nu a fost văzută recent.[1] A purtat pentru scurt timp reputația că ar fi dispărut din Parcul Național Yellowstone, unde era cândva abundentă.[13] Este acum clar din observații, specimene moarte din cauza mașinilor și înregistrări istorice că acești iepuri sunt încă prezenți în parc.[14] Cazua declinului populațiilor din Wyoming este neclară.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Brown, D.E. & Smith, A.T. Lepus townsendii. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Downloaded on 15 April 2021.
  2. ^ a b c d Hoffman, R.S.; Smith, A.T. (). „Order Lagomorpha”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 185–211. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  3. ^ Kline, P. D. (1963). Notes on the biology of the jackrabbit in Iowa. Proc. Iowa Acad. Sci, 70, 196-204.
  4. ^ a b „White-tailed jackrabbit (Lepus townsendii)”. ARKive. Smithsonian National Museum of Natural History: North American Mammals. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d e Gosline, Anna (). Lepus townsendii: white-tailed jackrabbit”. Animal Diversity Web. University of Michigan. Accesat în . 
  6. ^ a b c Lepus townsendii: White-tailed Jackrabbit”. North American Mammals. Smithsonian National Museum of Natural History. Accesat în . 
  7. ^ „thestar.com - The Star - Canada's largest daily”. thestar.com. Accesat în . 
  8. ^ Jackson, H.H.T. 1961. Mammals of Wisconsin. University of Wisconsin Press, pp. 504.
  9. ^ Lim, B. K. (1987). Lepus townsendii. Mammalian Species, (288), 1-6.
  10. ^ Olendorff, Richard R. (1976). The Food Habits of North American Golden Eagles. American Midland Naturalist (The University of Notre Dame) 95 (1): 231–236.
  11. ^ Eagles, Hawks and Falcons of the World by Leslie Brown & Dean Amadon. The Wellfleet Press (1986), ISBN: 978-1555214722.
  12. ^ Errington, P. L., Hamerstrom, F., & Hamerstrom, F. (1940). The Great Horned Owl and its prey in north-central United States (Vol. 277). Agricultural Experiment Station, Iowa State College of Agriculture and Mechanic Arts.
  13. ^ Berger J (). „Undetected species losses, food webs, and ecological baselines: a cautionary tale from the Greater Yellowstone Ecosystem, USA”. Oryx. 42 (1): 139. doi:10.1017/S0030605308001051Accesibil gratuit. 
  14. ^ Gunther, Kerry; Renkin, Roy; Halfpenny, Jim; Gunther, Stacey; Davis, Troy; Schullery, Paul; Whittlesey, Lee (). „Presence and Distribution of White-tailed Jackrabbits in Yellowstone National Park”. Yellowstone Science. 17 (1): 24–32. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]