Lepus fagani
Lepus fagani | |
---|---|
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Mammalia |
Ordin: | Lagomorpha |
Familie: | Leporidae |
Gen: | Lepus |
Specie: | L. fagani |
Nume binomial | |
Lepus fagani (Thomas, 1903)[2][3] | |
![]() | |
Arealul speciei Lepus fagani | |
Modifică text ![]() |
Lepus fagani este o specie de mamifere din familia iepurilor, Leporidae. A fost descrisă pentru prima oară în anul 1903 de către zoologul britanic Oldfield Thomas. Blana de pe partea dorsală este de un maroniu bej, având și porțiuni mici de gri și negru. Blana de pe partea ventrală este ciufulită și albă. Endemică în Etiopia, este găsită în Biozona Afromontane a Etiopiei și la granițele Biozonei Savanei Sudaneze, dar este posibil să fi fost înregistrată și în Sudan și Kenya. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat această specie drept specie neamenințată cu dispariția.
Taxonomie[modificare | modificare sursă]
Lepus fagani este o specie care face parte din familia Leporidae și care nu are subspecii cunoscute.[3][4] Aparține subgenului Sabanalagus.[3] A fost descrisă pentru prima dată în anul 1903 de către zoologul britanic Oldfield Thomas în Proceedings of the Zoological Society of London. A numit-o Lepus fagani după Charles E. Fagan, care era secretarul adjunct al Muzeului de Istorie Naturală din Londra.[2] Descriind în 1986 taxonomia iepurilor propriu-ziși, Derek Yalden și colegii săi au scris că „istoria sa terminologică a fost foarte confuză”.[5]
În 1959, respectiv 1964, Francis Petter(fr) și A. A. Gureev au clasificat specia Lepus fagani ca subspecie a speciei L. crawhayi, care este acum considerată un sinonim al speciei Lepus microtis.[3][6] În 1972, Gordon Barclay Corbet(de) și Derek Yalden au sugerat că ar putea fi un sinonim al speciei L. whytei, care este acum clasificată ca subspecie a speciei L. microtis.[7] Apoi, în 1963, Petter a clasificat-o ca subspecie a speciei Lepus habessinicus.[8] În 1987, Maria Luisa Azzaroli Puccetti a restabilit statutul său de specie independentă, deoarece are o trăsătură constantă pe tot cuprinsul arealului său.[9] De atunci, a fost considerată specie independentă în diverse lucrări.[3][10][4] În nordul provinciei Rift Valley, în Munții Etiopieni, populația de Lepus fagani este probabil separată geografic în șesurile înconjurătoare de cea de iepuri africani (Lepus capensis). Flux și Angermann au sugerat că această separare a dus la evoluarea speciei Lepus fagani ca specie diferită.[9] În 1990, Flux și Angermann au scris că „probabil” este o subspecie a L. victoriae sau a Lepus saxatilis.[9] Este adesea considerată parte a complexului format din L. victoriae și L. saxatilis.[9][4] The Kingdon Field Guide to African Mammals o tratează ca pe o subspecie a iepurelui african.[11] Un studiu genetic sugerează că Lepus fagani se trage din specia L. habessinicus.[12]
Numărul său de cromozomi este exact la fel ca al altor specii din genul său.[4] Holotipul a fost colectat de Edward Degen pe Peninsula Zege, Lacul Tana, Etiopia, la o altitudine de 1.200 m.[a][5]
Descriere[modificare | modificare sursă]
Lepus fagani este un iepure de mărime medie, de culoare închisă,[5] care măsoară cam 45–54 cm în lungime. Are o coadă ciufulită, de dimensiune medie, de 5–8,2 cm lungime, albă-bej dedesubt și neagră deasupra, cu nuanțe de bej pe laterale. Craniul măsoară 8,33–9 cm în lungime.[4] Are o blană deasă, lungă și aspră. Firele de păr de pe partea dorsală au lungimea de are 2–2,5 cm. Sunt maronii-bej și au și puțin negru. Blana este gri deschis la bază, are benzi terminale bej, benzi albicioase apropiate de capăt și în general vârfuri negre. Părul lânos este gri-albicios. Blana capului este mai închisă la culoare decât blana de pe partea dorsală, iar creștetul este mai negru.[4] Bărbia, pântecele și gâtul sunt albe.[4][9] Are gri dedesubtul bărbiei.[9] Blana de pe partea ventrală este ciufulită și albă.[4] Părțile superioare sunt de un maro-bej asemănător cu culoarea ocrului. Pieptul și ceafa (spatele gâtului) sunt roșiatice.[9] Culoarea asemănătoare cu ghimbirul și scorțișoara a zonei nucale se extind până la gât.[4] Urechile au mărime medie,[5] sunt bej și măsoară 8,1–9,5 cm în lungime. Marginile exterioare și inferioare ale urechilor sunt bej sau albe, marginile exterioare superioare sunt bej iar suprafețele interioare ale vârfurilor urechilor au margini înguste și negre. Incisivii principali au șanțuri adânci umplute cu cement. Părțile dorsale ale incisivilor de sus sunt înclinate în laterală, formând o suprafață unghiulară anterioară. Labele din față sunt maro, de culoarea scorțișoarei, și au tălpile negricioase. Labele din spate sunt dedesubt albe, deasupra maronii-bej și măsoară 9–11 cm în lungime. Tălpile labelor din spate sunt negricioase sau maro-roșcate.[4]
Specia L. habessinicus este asemănătoare cu Lepus fagani, dar are blana dorsală fină, iar urechile și coada mai lungi. L. starcki este, de asemenea, o specie similară, dar are urechile și coada mai lungi iar șanțurile incisivilor principali de sus nu sunt umplute cu cement. Iepurele african (Lepus capensis) este de asemenea o specie similară cu L. fagani, dar are urechile mai lungi, firele de blană cu puțin gri și o pată roz-maronie în zona nucală.[4]
Răspândire și habitat[modificare | modificare sursă]
Specia L. fagani este endemică în Africa și se găsește în Biozona Afromontane a Etiopiei și la granițele Biozonei Savanei Sudaneze; se găsește și în vestul provinciei Rift Valley, în Munții Etiopieni(en),[4] și din belșug în jurul lacului Tana din Etiopia.[9][13] De asemenea, este posibil să fi fost înregistrată în sud-estul Sudanului și în extrema de nord-vest a țării Kenya.[4]
A preluat habitatul care era ocupat de L. habessinicus.[14] Trăiește pe pajiști, în stepe, în zone ierboase de pădure[1] și în periferii de pădure. Preferă un habitat relativ mai puțin deschis decât L. habessinicus, preferință similară cu cea a speciei L. victoriae în Kenya.[4] Este găsită la altitudini de 500–2.500 m deasupra nivelului mării. Răspândirea sa este alopatrică sau palapatrică cu cea a speciei L. victoriae.[1]
Comportament și ecologie[modificare | modificare sursă]

Nu există multe date despre comportamentul, ecologia și reproducerea acestei specii de iepure.[9] Crocuta crocuta este un prădător al acestei specii.[15] Căpușa Rhipicephalus pulchellus a fost găsită parazitând specia L. fagani.[16]
Stare de conservare[modificare | modificare sursă]
Începând cu anul 1996, starea stabilită de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pentru Lepus fagani a fost „Data Deficient”, ceea ce înseamnă că nu se cunosc destule date pentru a se stabili o stare de conservare. Acest lucru este provocat de faptul că, deși este o specie răspândită, se cunosc puține despre starea și ecologia sa. Starea curentă a populației este necunoscută. Nu există amenințări cunoscute și deosebite pentru această specie. Se găsește în Parcul Național Abijatta-Shalla și în Parcul Național Gambela. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat această specie drept specie neamenințată cu dispariția.[1]
Note explicative[modificare | modificare sursă]
- ^ Thomas a scris asta ca „Zegi, Lake Tsana”.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Johnston, C.H. & Tolesa, Z. „Lepus fagani”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. . Downloaded on 09 March 2021.
- ^ a b Beolens, Bo; Watkins, Michael; Grayson, Michael (), „Fagan”, The Eponym Dictionary of Mammals, Baltimore: JHU Press, p. 131, ISBN 978-0-8018-9533-3
- ^ a b c d e Wilson, D.E.; Reeder, D.M., ed. (). „Species Lepus (Sabanalagus) fagani”. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 199. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.
- ^ a b c d e f g h i j k l m n Happold, D. C. D. (). „Lepus fagani Ethiopian Hare”. În Happold, David C. D. Rodents, Hares and Rabbits. Mammals of Africa. 3. London: Bloomsbury. pp. 701–702. ISBN 978-1-4081-8992-4.
- ^ a b c d Thomas, Oldfield (). „On a Collection of Mammals from Abyssinia, including some from Lake Tsana, collected by Mr. Edward Degen”. Proceedings of the Zoological Society of London. 1902 (2): 315–316.
- ^ Petter, Francis (). „Éléments d'une révision des lièvres africains du sous-genre Lepus”. Mammalia. 23 (1): 53. doi:10.1515/mamm.1959.23.1.41.
- ^ Corbet, Gordon Barclay; Yalden, Derek William (). „Recent records of mammals (other than bats) from Ethiopia”. Bulletin of the British Museum (Natural History). Zoology. 22 (8): 213–252.
- ^ Petter, Francis (). „Nouveaux éléments d'une révision des lièvres africains”. Mammalia. 27 (2): 238–255. doi:10.1515/mamm.1963.27.2.238.
- ^ a b c d e f g h i Flux, John E. C.; Angermann, Renate (). „The Hares and Jackrabbits”. În Chapman, Joseph A.; Flux, John E. C. Rabbits, Hares and Pikas: Status Survey and Conservation Action Plan. Gland, Switzerland: IUCN. p. 78. ISBN 9782831700199.
- ^ Alves, Paulo C.; Hackländer, Klaus (). „Lagomorph Species: Geographical Distribution and Conservation Status”. În Alves, Paulo C.; Ferrand, Nuno; Hackländer, Klaus. Lagomorph Biology: Evolution, Ecology, and Conservation. Berlin: Springer. ISBN 978-3-540-72445-2.
- ^ Kingdon, Jonathan (), „Cape Hare Lepus capensis (includes L. fagani and L. habessinicus”, The Kingdon Field Guide to African Mammals (ed. 2nd), London: Bloomsbury Publishing, p. 309, ISBN 978-1-4729-2135-2
- ^ Tolesa, Zelalem; Bekele, Endashaw; Tesfaye, Kassahun; Ben Slimen, Hichem; Valqui, Juan; Getahun, Abebe; Hartl, Günther B.; Suchentrunk, Franz (). „Mitochondrial and nuclear DNA reveals reticulate evolution in hares (Lepus spp., Lagomorpha, Mammalia) from Ethiopia”. PLOS ONE. 12 (8): e0180137. Bibcode:2017PLoSO..1280137T. doi:10.1371/journal.pone.0180137
. PMC 5540492
. PMID 28767659.
- ^ Aynalem, Shimelis; Mengistu, Abebe Ameha (). „Herpetofauna and Mammals”. În Stave, Krystyna; Goshu, Goraw; Aynalem, Shimelis. Social and Ecological System Dynamics: Characteristics, Trends, and Integration in the Lake Tana Basin, Ethiopia. Cham, Switzerland: Springer. pp. 219, 228. doi:10.1007/978-3-319-45755-0_14. ISBN 978-3-319-45755-0.
- ^ Leach, Katie; Montgomery, W. Ian; Reid, Neil (). „Biogeography, macroecology and species' traits mediate competitive interactions in the order Lagomorpha” (PDF). Mammal Review. 45 (2): 92, 97. doi:10.1111/mam.12035.
- ^ Yirga, Gidey; Ersino, Wondimu; De Iongh, Hans H.; Leirs, Herwig; Gebrehiwot, Kindeya; Deckers, Jozef; Bauer, Hans (). „Spotted hyena (Crocuta crocuta) coexisting at high density with people in Wukro district, northern Ethiopia”. Mammalian Biology – Zeitschrift für Säugetierkunde. 78 (3): 193–197. doi:10.1016/j.mambio.2012.09.001.
- ^ Walker, Jane B.; Keirans, James E.; Horak, Ivan G. (). „Rhipicephalus pulchellus (Gerstäcker, 1873)”. The Genus Rhipicephalus (Acari, Ixodidae) A Guide to the Brown Ticks of the World. Cambridge: Cambridge University Press. p. 373. doi:10.1017/CBO9780511661754.008. ISBN 9780511661754.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Lepus fagani la Wikimedia Commons
Date legate de Lepus fagani la Wikispecies