Lepus insularis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Lepus insularis
Stare de conservare

Vulnerabil (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Lagomorpha
Familie: Leporidae
Gen: Lepus
Specie: L. insularis
Nume binomial
Lepus insularis
Bryant, 1891[2]
Arealul speciei Lepus insularis

Lepus insularis este o specie de mamifere din familia Leporidae.[2] Endemică în Mexic, singurele zone cunoscute în care se găsește sunt Isla Espíritu Santo⁠(en)[traduceți] și Isla Partida⁠(en)[traduceți] din Golful California. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat-o ca fiind o specie vulnerabilă.

Taxonomie[modificare | modificare sursă]

Această specie nu are subspecii cunoscute, dar este privită de unele autorități ca fiind o subspecie a iepureui de California (Lepus californicus),[2] găsită inclusiv în zona continentală a Mexicului.[1]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Un iepure din specia Lepus insularis crește până la o lungime de circa 55 cm incluzând o coadă de 9,5 cm. Vârful capului, partea superioară a corpului și partea de sus a cozii sunt de un negru lucios oarecum nuanțat cu maro. Părțile laterale ale capului, corpului și membrelor sunt scorțișorii-închise sau de o nuanță de maro-galben și părțile inferioare și partea de jos a cozii sunt de obicei de o nuanță mai deschisă de maro. Ochii sunt înconjurați fiecare de câte un inel gri, iar interiorul urechilor este negru-cenușiu și la margine are fire lungi, gri.[3]

Răspândire, habitat și ecologie[modificare | modificare sursă]

Lepus insularis este endemică în Isla Espíritu Santo⁠(en)[traduceți] și Isla Partida⁠(en)[traduceți], chiar pe lângă coasta statului Baja California din Mexic.[1] Este găsită pe pante ierboase și stâncoase, pe mesa⁠(en)[traduceți], în dune și pe funduri de văi, de obicei pe pante golașe și printre graminee, verdețuri, arbuști și cactuși.[1] Se găsește pornind de la nivelul mării până la 300 m.[1]

Iepurii din specia Lepus insularis pot fi observați foarte ușor din moment ce coloritul lor negru se remarcă printre nuanțele de maro, cenușiu și verde ale mediului înconjurător. Sunt strâns înrudiți cu iepurele de California din Statele Unite ale Americii și zona continentală a Mexicului, dar specia de pe urmă este expusă la prădători tereștri și nu prezintă melanism.[3]

Pe insulă nu se găsesc prădători mari. L. insularis își împarte habitatul cu Ammospermophilus insularis, Chaetodipus spinatus, Peromyscus eremicus, Neotoma lepida și Bassariscus astutus. Sunt prezente și un număr de specii de șopârle și șerpi și două de păsări răpitoare, Caracara cheriway și șoimulețul american.[3]

Deși sunt în general solitari, acești iepuri au fost găsiți și în grupuri de câte doi. Dieta lor cuprinde o varietate largă de plante.[1]

Stare de conservare[modificare | modificare sursă]

Numărul de indivizi din specia Lepus insularis a fost estimat la 923. Printre amenințările cărora le face față se numără vânarea și probabil pierderea și degradarea habitatului cauzată de specii de animale care nu sunt originare zonei. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat-o ca fiind o specie vulnerabilă.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Lorenzo, C. & Johnston, C.H. Lepus insularis. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Downloaded on 24 March 2021.
  2. ^ a b c Hoffman, R.S.; Smith, A.T. (). „Order Lagomorpha”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 196. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  3. ^ a b c Thomas, Howard H.; Best, Troy L. (). „Lepus insularis”. Mammalian Species. 465 (2): 1–3. doi:10.2307/3504295. JSTOR 3504295.