Leo Bordeianu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Leo Bordeianu
Leo Bordeianu.jpg
Date personale
Născut 19 iulie 1955
Coșnița, Dubăsari
Naționalitate Flag of Moldova.svg român
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație poet, jurnalist, traducător, matematician și editor român
Activitatea literară
Specie literară poezie, publicistică

Leo Bordeianu (n. 19 iulie 1955, în satul Coșnița, raionul Dubăsari, actuala Republică Moldova) este un poet, publicist, matematician și editor român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la data de 19 iulie, 1955, în satul Coșnița din raionul Dubăsari.

Studii[modificare | modificare sursă]

În 1977, absolvește Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Moldova, Chișinău.

Între 1982 și 1985 este doctorand la Academia de Științe din Uniunea Sovietică.

Cariera[modificare | modificare sursă]

Literară[modificare | modificare sursă]

Debutează cu poeme în revista „Moldova” (1984).

Publică în revistele de cultură din Republica Moldova, România, Italia, Franța, Olanda, SUA etc.: Contrafort, România literară, Limba Română, Convorbiri literare, Poezia, Cronica, Familia, Poesis ș.a. Susține rubrici permanente în revistele „Limba Română”, „Flux”, „Moldova”, „Noi” și Florile dalbe.

În cadrul revistei “Noi”, la fiecare trei ani, a pregătit pentru tipar și a prefațat antologii poetice cuprinzînd cele mai bune lucrări ale cititorilor apărute în paginile publicației: „Dragoste amară” (1995), „Buletin de identitate” (1998), „Pasărea de cafea” (2001), „Catargele luminii” (2004), „Sufletul, ca varul nestins” (2007) și „Alb-negru asimetric” (2010).

Profesională[modificare | modificare sursă]

Colaborator la Centrul de Calcul al U.S.M. (19771991); secretar de redacție la revistele „Limba Română” (19912002) și „Moldova” (20032009); șef redacție literară la revistele „Noi” (din 1992) și Florile dalbe (20042011); șef sector la revista „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”(din 2010), redactor-șef la ziarul de cultură creștin-ortodoxă pentru copii și adolescenți „Scara spre Cer” (din 2010).

Opera[modificare | modificare sursă]

Volume de versuri[modificare | modificare sursă]

  • 1989 - Mai multă dragoste decât ură, Editura „Literatura Artistică”, Chișinău
  • 1993 - Palpabilitatea marginilor, Editura „Hyperion”, Chișinău
  • 2000 - Pânzele albe ale libertății, Editura „Augusta”, Timișoara
  • 2005 - Linie de demarcație, Editura „Augusta”, Timișoara
  • 2011 - Nimeni să nu se teamă de moartre, Editura „Axios”, Chișinău

Prezent în antologii[modificare | modificare sursă]

  • 1993 - Златна лажица, (în limba macedoneană), selecție și traducere de Dumitru M. Ion, Editura „Cultura”, Skopje
  • 1995 - Portret de grup. O altă imagine a poeziei basarabene, Editura „Arc”, Chișinău
  • 1998 - Echos poètiques de Bessarabie, (ediție bilingvă – română-franceză), coordonator – prof. Valeriu Rusu, Editura „Știința”, Chișinău
  • 1999 - Metafore românești din Basarabia, Editura „Cronica”, Iași
  • 2003 - Poeți contemporani din Basarabia, selecție de Iulian Filip, Editura „Biblioteca Tîrgoviște”, Tîrgoviște
  • 2003 - Singular destinies. Contemporary Poets of Bessarabia, selecție și traducere de Cristina Cârstea, Adam J. Sorkin și Sean Cotter, Editura „Cartier” Chișinău
  • 2007 - Poeți contemporani din Basarabia. Ediția II, selecție de Iulian Filip, Editura „Biblioteca Tîrgoviște”, Tîrgoviște
  • 2010 - Poeți din Basarabia. Un veac de poezie românească, selecție de Adrian Dinu Rachieru, Editura Academiei Române/Editura „Știința”, București/Chișinău

Poezia sa este tradusă în rusă, engleză, franceză, italiană ș.a.

Premii literare și distincții. Afilieri[modificare | modificare sursă]

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Gârneț, Caligrame și alte construcții // „Literatura și Arta”, nr. 26, 1990; „Contrafort”, nr. 12, 1995.
  • Alexandru Lungu, Leo Bordeianu // „Argo”, Revistă de poezie și desen, Bonn, nr. 4, 1991; Palpabilitatea marginilor// „Argo”, nr. 12, 1995.
  • Grigore Chiper, Leo Bordeianu: Palpabilitatea marginilor // „Basarabia”, nr. 6, 1994.
  • Ovidiu Moceanu, Palpabilitatea marginilor // „Contrafort”, nr. 5-6, 1995.
  • Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Editura Arc, Chișinău, 1996.
  • Constantin Ciopraga, O altă imagine a poeziei basarabene // „Dacia literară”, nr.2, 1996.
  • Andrei Țurcanu, Poezia: dezagregare și verb //”Bunul simț”, Editura Cartier, Chișinău, 1996.
  • Emilian Galaicu-Păun, Un vers „din ce în ce mai alb” // „Poezia de după poezie”, Editura Cartier, 1999.
  • Călina Trifan, Leo Bordeianu: Pânzele albe ale libertății // „Limba Română”, nr. 4-8, 2001.
  • Călin Chincea, Leo Bordeianu între tandrețe și ironie // „Confluențe”, nr. 10, 2000.
  • Ion Roșioru, Pânzele albe ale libertății // „Convorbiri literare”, nr. 1, 2001.
  • Adrian Rachieru, Profil: Leo Bordeianu, „Poezia mea lovește în mine”// „Oglinda literară”, anul IV, nr. 46, octombrie 2005.
  • Emilian Marcu, Linie de demarcație // „Convorbiri literare”, nr. 6, 2006.

Aprecieri[modificare | modificare sursă]

Poezia lui Leo Bordeianu planează, atât tematic, cât și expresiv, în spații diferite, arătându-se mai puțin asemenea unei păsări circumscrise propriului său cuib și desfășurând mai degrabă zboruri esențiale – când într-un văzduh înalt, frizând absolutul, când coborând larg și razant asupra pământului și a apelor. Iubitorii de etichete, pătimași a găsi fiecărui poet o unică încarcerare definitorie, s-ar arăta pierduți față de această poezie, care ar putea fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar și suprarealistă. Acest polimorfism, departe de a mărturisi o irosire, oglindește o unitate diversificată, supusă fericit suflului originar al Poeziei. - Alexandru Lungu

Leo Bordeianu își vede satul ca pe o pasăre Phőnix, ca pe o arenă pe care Viața se logodește cu Moartea, într-un limbaj descătușat, beneficiind de prozaisme. Poetul stăruie într-un spațiu unde se uită de viață, dar nu se știe încă de neființă. - Mihai Cimpoi

Filigrane încântătoare sunt anotimpurile lui Leo Bordeianu (acuarelă, toamna), inscripții concise precum cea intitulată stare în spiritul unui Bacovia postmodern la care dicțiunea în contratimp atinge virtuozitatea. - Constantin Ciopraga

Nu ideea abisului îl interesează pe poet, nici imaginea sclipitoare confecționată sau frustă. Leo Bordeianu amestecă vocabulele într-un cazan interior și adulmecă licoarea în tăcere ca pe o pipă turcească. - Grigore Chiper

Leo Bordeianu se desparte hotărât de congeneri, de cei care au transformat, prin textuare, „facerea poemului” într-o productivă inginerie lirică. Cuvintele, împreună, „nu pot face altceva / decât un poem”; dorind a afla „pantoful de aur al poeziei”, autorul visează însă texte – „poieni de lumină”. Sufletul planează „peste veșnicia cuvintelor”. Ar fi vorba de o destrupare, spărgând crusta tabieturilor, dezicându-se de „verbul ermetic”, părăsind necredința. Lepădarea învelișului înseamnă o fereastră deschisă spre cer, îmbrăcând „haina de lumină”. Ultimul Leo Bordeianu a intrat într-o „viață nouă”. Știe că pentru a rezista „e nevoie de mult cântec” și își dorește lin „schimb de priviri / care să ne rostească”, aflându-și sinele. - Adrian Dinu Rachieru

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Poezii[modificare | modificare sursă]