Intonația naturală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Intonația naturală este o scară sonoră care are cvinte (prin urmare și cvarte) și terțe mari și mici (prin urmare, sexte mici și mari) pure.

Intonația naturală (sau "justă") este folosită mai ales in interpretarea compozițiilor vocale.



Tonul mare (T) este diferența dintre o cvintă (3/2) și o cvartă pure (4/3). Este egal cu 9/8=1.1250 sau 203.9 de sutimi.

Tonul mic (t) este diferența dintre o terță mare pură (5/4) și un ton mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi.

Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvartă pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi.

Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, intre secunde/septime mici și mari) si 70.7 de sutimi (egal cu t-s, intre terțe/sexte mici și mari).


Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate alcătui scara sonora din tabelul de mai jos. Deoarece exista doua tonuri diferite exista mai multe posibilitați pentru intervale. De exemplu, secunda mare poate fi definită ca M2=P1+T sau M2=P1+t. Aceasta schimbă alte intervale, de exemplu m7=P8-T sau m7=P8-t etc. Doar prima variantă este inclusa.

Notele G Bemol și F Diez diferă cu 2s-T=19.5 de sutimi. Similar, notele G Diez si A Bemol diferă cu 2s-t=41 de sutimi. Toate acestea fac ca transpoziția sau modulația sa nu poată fi aplicate, ceea ce reprezintă unul din principalele dezavantaje ale acestei scări sonore.

Intervale in intonația naturală
(intervalele pure pe fond albastru)
Simbol Nume Nota in gama
Do major
Notația
internațională
Raport Sutimi Crestere fată de prima P1
sau descrestere fată de octava P8
P1 Prima Do C 1.000 0 P1
m2 Secunda mică Re D 1.0667 111.7 P1+s
M2 Secunda mare Re D 1.125 203.9 P1+T
m3 Terța mică Mi bemol E bemol 1.200 315.6 P1+T+s
M3 Terța mare Mi E 1.250 386.3 P1+T+t
P4 Cvarta perfectă Fa F 1.333 497.6 P1+T+t+s
P4 Cvarta mărită Fa F 1.406 590.2 P1+2T+t=P8-s-T-t-s
P5 Cvinta micsorată Sol G 1.422 609.8 P8-2T-t
P5 Cvinta perfectă Sol G 1.500 701.9 P8-s-T-t
P5 Cvinta mărită Sol G 1.563 772.6 P8-s-T-s
m6 Sexta mica La bemol A bemol 1.6 813.7 P8-T-t
M6 Sexta mare La A 1.667 884.4 P8-s-T
m7 Septima mică Si B 1.778 996.1 P8-T
M7 Septima mare Si B 1.875 1088.3 P8-s
P8 Octava Do C 2.000 1200 P8

Scara sonoră in cantarea bizantină[modificare | modificare sursă]

Cântarea bizantină românească urmează (cel putin teoretic) scara sonoră a lui Anton Pann formată din 22 de secțiuni. Diferite moduri (sau glasuri sau ehuri) bisericesti au diferite scări sonore. De exemplu, glasul 8 are un ton mare (T) egal cu 4 sectiuni, un ton mic (t) egal cu 3 secțiuni și un semiton (s) egal cu 2 secțiuni (echivalentă din acest punct de vedere cu raga indiana). Scara sonoră a glasului 8 (care este in modul diatonic) se obtine prin trepte succesive de {4,3,2,4,4,3,2} de secțiuni. In acest glas, coma sintonică este egala cu 55 de sutimi, iar coma lui Pitagora cu 109 de sutimi.

De notat ca alte biserici ortodoxe, de exemplu biserica ortodoxă greacă, folosesc o scară sonoră diferită de cantarea bizantină romanească.

Intervale in sistemul Anton Pann
(modul diatonic)
Simbol Nume Raport Sutimi Crestere fata de prima P1
sau descrestere fata de octava P8
P1 Prima 1.000 0 P1
M2 Secunda mare 1.1343 218.2 P1+T
M3 Terța mare 1.247 381.8 P1+T+t
P4 Cvarta perfectă 1.328 490.9 P1+T+t+s
P5 Cvinta perfectă 1.506 709.1 P8-s-t-T=P1+T+t+s+T
M6 Sexta mare 1.708 927.3 P8-s-t
M7 Septima mare 1.878 1090.9 P8-s
P8 Octava 2.000 1200 P8


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • "The new Grove Dictionary of music and musicians", Macmillan Publishers Ltd. 2001.
  • "The Harvard Dictionary of Music", Harvard University Press, editia a 4-a, 2003.
  • Stelian Ionașcu, "Teoria muzicii psaltice", Ed. Sophia, Bucuresti, 2006.