Haig Acterian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Haig Acterian

Regizorul Haig Acterian
Născut(ă) 5 martie 1904
Constanța, România
Deces 8 august 1943, (39 de ani)
Kuban, Uniunea Sovietică
Naționalitate  România
Alte nume pseudonimul Mihail
Educație Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, Studiourile Cinecittà
Ocupație scriitor, regizor, politician, cronicar de teatru
Lucrări remarcabile Prima monografie William Shakespeare scrisă și publicată în limba română
Influențat de Edward Gordon Craig
Cunoscut(ă)
pentru
1. Primul regizor diplomat de film din România
2. A fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici
Partid politic Partidul Comunist Român, Mișcarea Legionară
Soție Marietta Sadova

Haig Garabet Acterian (n. 5 martie 1904, Constanța - d. 8 august 1943, Kuban, Uniunea Sovietică) a fost un scriitor, regizor și om de teatru român de origine armeană.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Este primul născut dintre frații Acterian, un faimos regizor din perioada interbelică, fiind fratele lui Arșavir Acterian și al lui Jeni Acterian. A fost coleg cu Mircea Eliade la Liceul Spiru Haret din București și este unul dintre personajele din Romanul adolescentului miop.

A debutat cu versuri, semnate cu pseudonimul Mihail, în revista Vlăstare a Liceului Spiru Haret, editată chiar de viitorul istoric al religiilor, Mircea Eliade. S-a căsătorit cu actrița Marietta Sadova, una dintre marile actrițe de dramă ale Teatrului Național din București. Deși era tentat inițial să dea examen de admitere la Conservator și să studieze muzica, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, pe care îl absolvă cu brio. Examenul de absolvire l-a reprezentat un rol in piesa lui Adrian Maniu Meșterul Manole. De altfel, romanul indian al fostului său coleg de liceu, Mircea Eliade Isabel și apele Diavolului era dedicat "Prietenului Mihail și oarbei Lalu", Lalu fiind o cerșetoare oarbă pe care Eliade a întîlnit-o în vremea cînd locuia în Rippon Street, Kolkata.

Teatrul și filmul. Regizor, cronicar dramatic, monograf[modificare | modificare sursă]

Haig Acterian va deveni ulterior primul regizor diplomat de film din România, după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecitta. A corespondat cu Edward Gordon Craig, un regizor și teoretician al teatrului modernist englez, considerat unul din părinții teatrului modernist european. A scris mai multe cărți de teatru, din care le amintim doar pe cele mai importante: Pretexte pentru o dramaturgie românească cu o prefață de Edward Gordon Craig (Vremea, 1936), Gordon Craig și ideea în teatru (Vremea, 1936), După un veac de teatru românesc, (Bucovina, 1937), Organizarea teatrului (Bucovina, 1938), Shakespeare (Ed. Fundațiilor Regale, 1938), Limitele artei, (Atelierele Grafice Luceafarul, 1939).

Alături de colegii săi de generație, Mihail Sebastian și Camil Petrescu, cei cu care împărtășea interesul pentru Craig și teatrul experimental sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii William Shakespeare, Shakespeare, scrisă și publicată în limba română.

Afilieri politice[modificare | modificare sursă]

Potrivit scriitorului Mihail Sebastian (Jurnal), „în 1932, Haig era comunist”, calitate în care a colaborat la revista Bluze albastre, principalul săptămânal al Partidului comunist. Însă în 1936 a trecut la extrema opusă, probabil sub influența lui Mihail Polihroniade, devenind membru al Mișcării Legionare.

A deținut funcția de director al Teatrului Național din București în timpul participării la guvernare a legionarilor. După ce armata obedientă generalului Antonescu a zdrobit rebeliunea legionară, Acterian a fost întemnițat în penitenciarul de la Lugoj, unde a reușit să finalizeze în anii 1941-1943 cea de-a doua monografie despre Molière, publicată însă abia după 1989.

La intervenția soției sale, actrița Marietta Sadova, pe lângă regele Mihai I, Acterian a fost eliberat din detenție și trimis pe frontul de est, unde a căzut la Kuban, în prima linie, la 8 august 1943. După moartea lui, Marietta Sadova nu s-a recăsătorit.

Opera[modificare | modificare sursă]

Sub pseudonim[modificare | modificare sursă]

  • Mihail, Agonia, 1929, versuri
  • Mihail, Urmare, 1936, versuri

Sub nume propriu[modificare | modificare sursă]

  • Haig Acterian, Dragoste și viață în lumea teatrului, Buc., Arta Grafică, 1994
  • Haig Acterian, Gordon Craig și ideea în teatru, Ed. Vremea 1936
  • Haig Acterian, Pretexte pentru o dramaturgie românească, cu un cuvânt înainte de Gordon E. Craig, București, Ed. Vremea, 1936
  • Mihail, Urmare, versuri, București, Institutul de arte grafice, 1936
  • Haig Acterian, După un veac de teatru românesc, Ed. Bucovina, 1937
  • Haig Acterian, Shakespeare, București, Ed. Fundațiilor Regale, 1938
  • Haig Acterian, Organizarea teatrului, Ed. Bucovina, 1938,
  • Haig Acterian, Limitele artei
  • Haig Acterian, Cealaltă parte a vieții noastre, Iași, Institutul european, 1991
  • Haig Acterian, Moliere
  • Haig Acterian, Scrieri despre teatru - publicistica

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1995
  • Mircea Eliade, Corespondență. Asia, Europa, America, vol. 1, scrisoarea către Emil Botta, Editura Humanitas, 1999
  • Mircea Eliade, Memorii, două volume, 1991 (autobiografia sa)

Legături externe[modificare | modificare sursă]