Grazia Deledda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Grazia Deledda
Grazia Deledda 1926.jpg
Date personale
Nume la naștereMaria Grazia Cosima Deledda Modificați la Wikidata
Născută[1][2][7][8] Modificați la Wikidata
Nuoro, Sardinia, Italia Modificați la Wikidata
Decedată (64 de ani)[9][10][11][12] Modificați la Wikidata
Roma, Regatul Italiei Modificați la Wikidata
Înmormântată cimitero del Verano[*][[cimitero del Verano (cemetery in Rome)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer mamar) Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Palmiro Madesani[*][[Palmiro Madesani |​]] Modificați la Wikidata
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Italy (1861–1946).svg Regatul Italiei[13] Modificați la Wikidata
Etnie Sardi[*][[Sardi (Ethnic group native to the island of Sardinia)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
poetă
romancieră[*]
dramaturgă
prozatoare[*] Modificați la Wikidata
PseudonimIlia di Saint-Ismael[3]  Modificați la Wikidata
LimbiLimba sardă
limba italiană[4]
limba franceză  Modificați la Wikidata
StudiiȘcolirea acasă
Opere semnificative Canne al vento[*][[Canne al vento |​]]
Elias Portolu[*][[Elias Portolu |​]]
La madre[*][[La madre |​]]
Cenere[*][[Cenere |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură[5][6]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Grazia Deledda signature.jpg
Prezență online
Medalia Premiului Nobel

Grazia Deledda (n. ,[1][2][7][8] Nuoro, Sardinia, Italia – d. ,[9][10][11][12] Roma, Regatul Italiei) a fost o scriitoare italiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1926.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

"...pentru scrierile sale de inspirație idealistă în care, cu o plastică claritate, zugrăvește viața de pe insula ei natală și pentru profunzimea și simpatia cu care se ocupă de problemele omenești în general "[14].

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Grazia Deledda s-a născut în localitatea Nuoro din Sardinia într-o familie de mici proprietari. Începe să scrie la 16 ani, dedicându-se literaturii și publicând prima carte de povestiri în anul 1890 ("În azur"). Spontaneitatea și intuiția compensează absența culturii teoretice (scriitoarea a fost autodidactă) iar puterea de muncă, neobișnuită, s-a concretizat în peste 50 de cărți, marea majoritate romane, scrise în mai puțin de cincizeci de ani. În 1890, căsătorindu-se cu un înalt funcționar de stat se stabilește definitiv la Roma. Marea popularitate de care s-a bucurat în timpul vieții se datorează deopotrivă numărului mare de cărți publicate și impactul pe care romanele sale, de factură realistă cu puternice accente lirice l-au avut cu gustul cititorului italian din epocă.

Opera[modificare | modificare sursă]

Cu soţul şi fiul, în 1905, la Roma
  • În azur (1890)
  • Steaua Orientului (1891)
  • Amor regal (1892)
  • Floarea Sardiniei (1892)
  • Povestiri sarde (1894)
  • Suflete cinstite (1895)
  • Tentațiile (1895)
  • Calea răului (1896)
  • Peisaje sarde -poezii- (1896)
  • Comoara (1897)
  • Oaspetele (1898)
  • Dreptatea (1899)
  • Bătrânul din munți (1900)
  • Elias Portolu (1900)
  • După divorț (1902)
  • Cenușă (1903)
  • Nostalgii (1905)
  • Jocurile vieții (1905)
  • Iedera (1906)
  • Amoruri moderne (1907)
  • Umbra trecutului (1907)
  • Bunicul (1908)
  • Stăpânul nostru (1910)
  • Până la hotar (1911)
  • Clarobscur (1912)
  • Porumbeii și ulii (1912)
  • Trestii în vânt (1913)
  • Vina altuia (1914)
  • Marianna Sirca (1915)
  • Copilul ascuns (1916)
  • Forul din pădurea de măslini (1918)
  • Întoarcerea fiului (1919)
  • Fetița furată (1919)
  • Mama (1919)
  • Tovărăși proaste (1921)
  • Sonetul solitarului (1921)
  • Dumnezeul celor vii (1922)
  • Flautul în pădure (1923)
  • Dansul colierului (1924)
  • La stânga (1924)
  • Fuga în Egipt (1925)
  • Sigiliul dragostei (1926)
  • Annalena Bilsini (1927)
  • Bătrânul și copilul (1928)
  • Casa poetului (1930)
  • Țara vântului (1931)
  • Soare de vară (1933)
  • Digul (1934)
  • Cedrul de Liban (1936)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Grazia Deledda, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b Grazia Deledda, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  3. ^ http://id.sbn.it/bid/CAG0034544  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1926/deledda-facts.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b Grazia Deledda, FemBio, accesat în  
  8. ^ a b Grazia Deledda, Brockhaus Enzyklopädie 
  9. ^ a b Деледда Грация (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  10. ^ a b https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1926/deledda-bio.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  12. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  13. ^ Biblioteca Virtual Miguel de Cervantes, accesat în  
  14. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură - Almanah "Contemporanul", 1983 , pag 185

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Attilio Momigliano, Intorno a Grazia Deledda, in Ultimi studi, Firenze, La Nuova Italia, 1954.
  • Emilio Cecchi, Grazia Deledda, in Prosatori e narratori, in Storia della letteratura italiana, Il Novecento, Milano, Garzanti, 1967.
  • Antonio Piromalli, Grazia Deledda, Firenze, La Nuova Italia, 1968.
  • Natalino Sapegno, Prefazione a Romanzi e novelle, Milano, Mondadori, 1972.
  • Giulio Angioni, Grazia Deledda, l'antropologia positivistica e la diversità della Sardegna, in Grazia Deledda nella cultura contemporanea, Nuoro, 1992, 299-306; Introduzione, Tradizioni popolari di Nuoro, Bibliotheca sarda, Nuoro, Ilisso, 2010.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Grazia Deledda